|
Cetatea Histria
|
|
| Tara | Romania |
| Regiune/provincie | Dobrogea |
| Numele monumentului | Cetatea Histria, inclusa pe Lista Monumentelor Istorice, cu codul CT-I-s-A-02681, monument cu valoare nationala si internationala |
| Proprietarul monumentului/ administrator | Muzeul National de Arheologie Constanta, Consiliul Judetean Constanta |
| Autoritati publice sau private responsabile pentru monument | Ministerul Culturii si Cultelor, Autoritatea responsabila pentru gestionarea monumentului: Consiliul Judetean, prin Muzeul Constanta Raspundere stiintifica: Institutul Arheologic " Vasile Pârvan" , Bucuresti |
| Adresa postala | - |
| Coordonate geografice ale proprietatii culturale, ale monumentului, obiectivului natural sau urban, ori ale sitului care a jucat un rol important în istoria Europei | longitudine si latitudine: 44°32'50.27"N, 28°46'25.17"E View Larger Map |
| Motive pentru includerea în lista | Ea este cea mai veche colonie greaca din vestul Pontului Euxin si una dintre primele întemeiate în bazinul acestei mari, fiind în acelasi timp primul oras atestat pe teritoriul actualei Românii. |
| Descrierea proprietatii culturale, a monumentului, obiectivului natural sau urban, ori a sitului care a jucat un rol important în istoria Europei | Histria este primul oras grecesc de pe tarmul Marii Negre care a batut monezi, fiind astfel foarte probabil sa fi fost membru al Ligii Delaine din Atena. Având în vedere bunele sale relatii cu regatul Odris al tracilor, cât si cu scitii de pe tarmul Nordic al Marii Negre, orasul a evoluat pasnic pâna în ultima parte a secolului IV a.Chr., când a fost distrus în timpul unei lupte dintre regele Filip II al Macedoniei si scitii condusi de Ateas. In epoca elenistica, în ciuda conditiilor destul de nefavorabile, Histria si-a putut continua dezvoltarea sa economica, politica si culturala. Este, de asemenea, o noua epoca de dezvoltare si din punct de vedere urbanistic. Atunci a fost ridicat noul zid al cetatii, au fost construite noi temple în Zona Sacra a orasului, cât si un nou zid de împrejmuire pastrat de-a lungul întregului sit. In primul secol a.Chr., pentru o scurta perioada de timp, orasul s-a aflat sub influenta regelui dac Burebista. Dominatia romana reprezinta o noua perioada de înflorire pentru Histria, intrerupta, însa, de repetatele invazii ale gotilor. In timpul împaratului Hadrian a fost construit un nou zid al cetatii, iar dupa distrugerea acestuia de catre goti a fost ridicat un nou zid la jumatatea secolului III p.Chr. Ultimele clipe de prosperitate au fost în timpul domniei împaratilor Constantin cel Mare si Iustinian (o marturie a politicii utilitariste a acestuia ramasa în Histria fiind basilica episcopala, având dimensiuni impresionante: 60 m lungime si 30 m. latime).Dupa 14 secole de existenta, la jumatatea secolului VII p.Chr., Histria si-a încetat existenta. Situl nu a mai fost niciodata ocupat de un alt edificiu, ceea ce a creat conditii remarcabile pentru cercetarile arheologice |
| Istoricul proprietatii culturale, al monumentului, obiectivului natural sau urban, ori al sitului care a jucat un rol important în istoria Europei | Histria, colonie greaca pe tarmul dobrogean al Marii Negre (astazi pe maulul lacului Sinoe), a fost întemeiata catre mijlocul secolului VII a.Chr., de catre colonisti din Milet (conform stirilor transmise de Eusebius, o posibila data a întemeierii ar fi de plasat în anii 657/656 a. Chr, iar dupa traditia mentionata de catre Ps.-Skymnos, anul 630 a.Chr. ar putea reprezenta data fondarii cetatii) si a existat vreme de 14 secole, pâna în sec. VII p.Chr. Ea este cea mai veche colonie greaca din vestul Pontului Euxin si una dintre primele întemeiate în bazinul acestei mari. In secolul V a.Chr. Histria devine un adevarat polis, cu o dezvoltare institutionala democratica ce este confirmata de scrierile lui Aristotel, cât si cu o dezvoltare urbana confirmata de noul zid al cetatii si noile temple dedicate diverselor zeitati. |
| Sistemul de protectie al proprietatii culturale, monumentului, obiectivului natural sau urban, ori a sitului care a jucat un rol important în istoria Europei, daca exista | Protejat prin O.G. nr. 43 privind protejarea patrimoniului arheologic, Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice Monument istoric inclus pe Lista Monumentelor Istorice, în iulie 2004, ca monument de valoare nationala si internationala. Toate lucrarile de restaurare se vor desfasura sub rezerva obtinerii aprobarii Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice (Ministerul Culturii si Cultelor). Toate lucrarile de constructie se vor desfasura sub rezerva obtinerii autorizatiei de constructie din partea Consiliului Judetean Constanta. |
| Starea de conservare a sitului/obiectivului | buna |
| Politica de promovare si consolidare a sitului/proprietatii (prezentati actiunile deja realizate si necesare în continuare) | Suprafata de aproximativ 73 de hectare, este împrejmuita de un gard de protectie; Consiliul judetean Constanta este implicat în mai multe proiecte europene, precum "Circuitul Romanitatii" RESIDE, finantat de Comisia Europeana, 2005-2007 |
| Schimburi si retele culturale | Situl este pe lista Programului Consiliului Europei,Integrated Rehabilitation Project Plan/Survey on the Architectural and Archaeological Heritage (IRPP/SAAH) 2003 - 2006 http://www.coe.int/t/e/cultural_cooperation/heritage/technical_co-operation_and_consultancy/ |
| Activitati creative si de patrimoniu | Semnalizarea sitului arheologic, în diferite sectoare Turism cultural - organizarea de trasee culturale care includ vizite la siturile din Dobrogea, Histria, Tropaeum Traiani, Adamclisi, Calatis, Tomis, etc. Reorganizarea muzeului sitului, implementarea unui program de informare a publicului si de promovare a valorilor sitului prin site-uri de Internet si publicatii (ghiduri, brosuri, etc); |
| Surse si nivelul de finantare | Ministerul Culturii si Cultelor- pentru cercetari arheologice. Consiliul Judetean Constanta Consolidarea, repararea si modernizarea Muzeului de Arheologie Histria, în suprafata de 2400 m2. Parteneri Muzeul National de Istorie si Arheologie, Consiliul Judetean Constanta, Consiliul local Istria, Finantare - 120,000 Eur, Consiliul Judetean Constanta, 62,500 EUR- Fonduri Phare Sprijin financiar pentru programul Hiperb, finantat de Guvernul Greciei |
| Activitati desfasurate/planificate pentru a consolida imaginea si nivelul de reprezentativitate al sitului | Elaborarea si punerea în aplicare a unui plan de gestionare si a unei aplicatii GIS care sa asigure monitorizarea sitului;
|
| Link | |
SHARE
