Romania

Bucuresti

Ministerul Culturii si Cultelor, administrator Filarmonica "George Enescu"

Bucuresti, sector 1, str. Franklin nr. 1-3

Latitudine nordica 44o26'29"
Longitudine estica 26o05'55"

Cluburile literare din prima jumatate a secolului al XIX-lea au purtat numele de Athenaeum, dupa academia lui Hadrian înfiintata la Roma în 135 p. Hr. Astfel, în întreaga Europa iau nastere în cadrul academiilor din Lyon, Marsilia, Londra, etc. asezaminte culturale întâi cu caracter privat, apoi utilizate în scopul diseminarii culturii. Modelele organizatorilor "Atheneului Român" au fost asezamintele similare din Torino, Madrid, Paris. Acest caracter popular al Atheneului român a obisnuit publicul larg ca un loc al creatiei- oameni de stiinta, scriitori, artisti, etc. Astfel, C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au înfiintat la Bucuresti în anul 1865 institutia Ateneul Român cu scopul "înzestrarii poporului cu cunostinte folositoare".
Ateneul a fost imaginat ca "un palat al stiintei si artelor" unde publicul cel mai larg avea acces într-o ambianta fastuoasa la binefacerile culturii-expozitii concerte si conferinte, biblioteca, pinacoteca si chiar mai târziu proiectii de filme.
In 1886, la recomandarea lui Charles Garnier (autorul Operei din Paris) a fost ales arhitectul francez Albert Galleron, pentru a proiecta constructia Ateneului care a fost inaugurat la 14 februarie 1888. Devine simbol al capitalei Regatului Român.
Edificiu reprezentativ pentru capitala tarii este asezat pe una din cele mai vechi si mai reprezentative artere, Calea Victoriei, vis-a-vis de Palatul Regal.
Monument clasat în grupa valorica A, grupa de interes national si universal. Stare de conservare foarte buna (restaurare-consolidare finalizata în 2004)
Edificiul adaposteste periodic, renumitul Festival si Concursul International George Enescu.
Aici îsi are sediul Filarmonica "G. Enescu" si tot aici au concertat unii dintre cei mai de seama dirijori si solisti interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi Menuhin. In prezent edificiul gazduieste în permanenta, concursuri, concerte, expozitii si evenimente muzicale.
Obiectiv turistic si cultural mentionat în toate publicatiile de prezentare a capitalei.

• Parcela pe care se afla Ateneul Român este situata în situl istoric al Bucurestiului între strazile N. Golescu (NE), Constantin Esarcu (NV), Piata George Enescu (SV), Str. Franklin (SE). Edificiu reprezentativ pentru capitala tarii, este asezat pe una din cele mai vechi si mai reprezentative artere, Calea Victoriei.
• Parcela cuprinde cladirea initiala a Atheneului (1886-1889), extinderea sa ulterioara (1893-1897) si parcul în care este amplasat.
• Corpul principal contine marea sala de concerte si conferinte amplasata pe fostele fundatii pregatite pentru un circ si manej de cai ale Societatii ecvestre române, forma care a influentat planimetria salii.
• Construita în stil neoclasic cu multe elemente de decoratie tipice arhitecturii franceze de sfârsit de secol, constructia de plan central prezinta mai degraba un stil eclectic.
• Fatada edificiului este un peristil cu o latime de 48 m. Cele 8 coloane ale peristilului are 12 metri înaltime, fiind identice în dimensiuni cu cele ale Erechteion–ului din Atena. Dimensiunile salilor de concerte sunt 28,5 m în diametru si 16 m înaltime. Inaltimea totala a cladirii pâna în vârful cupolei este de 41 m.
• Sala de concert are urmatoarele caracteristici: 28,50 m diametru, 16 m înaltime si capacitate aproximativ 794 locuri, iar înaltimea totala a cladirii este de 41 m. Partea centrala a parterului este sustinuta de 12 coloane realizate în stucatura; din rotonda se ajunge în sala prin 4 scari monumentale din marmura de Carrara si tot din rotonda porneste si scara de onoare. Pe pereti salii se desfasoara fresca realizata de prof. Costin Petrescu, fresca ce reprezinta în 25 de episoade momente importante din istoria românilor. Lucrarea în lungime de 75 mp si latime de 3 m începuta în 1933 în tehnica "al fresco" va fi inaugurata la 26 mai 1938.
• In 1935, la initiativa lui George Enescu se vor strânge fonduri pentru constructia orgii de concert, amplasata în fundalul scenei.
• Portile de fier forjat ce închid aleea de intrare în edificiu–parte din împrejmuirea gradinii care se desfasoara pâna la Calea Victoriei, precum si porticul neogrec sub frontonul în ordonanta ionica si cupola (pe structura metalica) au circulat o vreme ca emblema a Bucurestiului.
• In parcul din fata edificiului este amplasata statuia poetului de talie universala, Mihail Eminescu, executata în bronz, de sculptorul Gh. Anghel, 1963.

Arhitectul francez Albert Galleron a fost ales de Constantin Esarcu fondatorul Societatii Ateneul Român pentru a realiza construirea cladirii.
Constructia apare ca o necesitate de desfasurare a activitatilor multiple (culturale, stiintifice, artistice) ale Societatii Ateneul Român, ca urmare a dezvoltarii unei retele "Atheneum" în întreaga Europa.
Ca institutie Societatea Ateneul Român a fost întemeiata în 1865 de catre Constantin Esarcu, V.A. Ureche si Nicolae Cretulescu.
Edificiul se realizeaza în doua etape (1886-1889; 1893-1897) cu fonduri obtinute prin subscriptie publica.
In 1889 (data inaugurarii), este terminat corpul principal cu marea sala de concerte si conferinte amplasata pe fostele fundatii pregatite pentru un circ si manej de cai ale Societatii ecvestre române.
Intre 1893-1897 din fondurile Ministerului Instructiunii Publice cladirea este completata cu o noua aripa spre strada Posta Veche (actuala strada N. Golescu) si se adauga rotondei de la parter o scara monumentala.
Dupa primul razboi mondial cladirea adaposteste Parlamentul tarii si se stabileste ca proprietar al întregului edificiu Societatea Ateneul Român.
Intre 1893-1897 din fondurile Ministerului Instructiunii Publice cladirea este completata cu o noua aripa spre strada Posta Veche (actuala strada N. Golescu) si se adauga rotondei de la parter o scara monumentala - autor arhitectul român Leonida Negrescu.
Intre 1924 - 1927 se amenajeaza salile de la subsolul cladirii.
Intre 1933-1937, pictorul Costin Petrescu lucreaza la marea fresca a salii de concert, cu scene istorice, adaugând un mesaj patriotic interiorului Belle Epoque, cu o decoratie debordanta, în contrast cu fatadele austere. Lucrarea în lungime de 75 mp si latime de 3 m începuta în 1933 în tehnica "al fresco" va fi inaugurata la 26 mai 1938. In sfera aceluiasi interes pentru decoratie intra si preocuparea constanta formulata de C. Exarhu si Al. Odobescu înca din 1888, de a se realiza o monumentala fresca pe peretele circular al salii, fresca ce trebuia sa evoce momentele cele mai importante ale istoriei noastre nationale, dar în acelasi timp sa creeze o imagine fidela a specificitatii sufletului românesc.
La initiativa lui George Enescu se vor strânge fonduri pentru constructia orgii de concert (1935).
1962-1965 - se reface sistemul de ventilare si conditionare a salii de concerte (realizat înca din 1888) si a salilor de la subsol.
1992-1998 - au loc ample lucrari de consolidare si restaurare: asanarea biodegradarii, consolidari la corpurile laterale, la portic, luminator, foyer, scarile în spirala, refacerea integrala a fatadei cu materiale omogene, refacerea finisajelor si elementelor decorative a salii de concert, marirea scenei, refacerea mobilierului, modernizarea instalatiilor (climatizare, retea de distributie incendiu, electrice).
Consolidarile si restaurarile au continuat cu intermitente pâna în 2004.

Este înscris in Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, sub codul B-II-m-A-18789, monument de arhitectura de grupa valorica A, de valoare nationala si universala.
Protejat si prin Legea nr.5/2000, Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National-PATN, Sectiunea III, Zone protejate, Valori de patrimoniul cultural de interes national, (monumente istorice de valoare nationala, exceptionala).

Starea de conservare este foarte buna, datorata lucrarilor recente de consolidare-restaurare.
A fost consolidat si restaurat în perioada 2000-2004, de arh. Raluca Nicoara & al. si ing. Dragos Badea.
A fost dat in folosinta si redeschis dupa anul 2004 cu ocazia unui nou "Festival International George Enescu".

Activitati muzicale permanente. Public atras prin abonamente anuale si manifestari culturale cu participari extraordinare. Notorietatea Festivalul international George Enescu genereaza un public interesat sa participe în permanenta la activitatile culturale lansate. Ateneul este de fapt prima scena a tarii în care se desfasoara cele mai importante concerte filarmonice din tara.

Concerte si evenimente promovate de parteneri. Printre parteneri : Radio România Cultural, 7 Seri, TVR, Reader's Digest.

Beneficiind de acest edificiu, Societatea "Ateneul Român" si-a diversificat activitatea, în salile Ateneului având loc conferinte, concerte simfonice ale Societatii Filarmonice Române (înfiintata înca din 1868 de catre Eduard Wachmann), precum si expozitii de pictura (începând din 1894 saloanele oficiale de belle-arte s-au desfasurat în aceasta sala). De altfel, Orchestra Filarmonicii va concerta permanent din ziua darii în folosinta a salii în 1888, si pâna în ziua de azi, exceptie perioada de consolidare-restaurare din anii 2000-2004. Monumentul gazduieste Festivalul si Concursul International George Enescu, precum si numeroase concerte si spectacole montate prin participarea unor artisti din Europa.

Nivelul de finantare, national

-Finantare pe baza unui împrumut intermediat de Ministerul Culturii si Cultelor, garantat de Guvernul român si acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) în valoare de cinci milioane de euro. Imprumutul a acoperit costul lucrarilor pentru consolidarea, restaurarea si modernizarea salii mari de concerte, a cupolei, precum si refacerea învelitorii decorative din tabla de zinc a cupolei.