SHARE
SHARE
Institutul Național al Patrimoniului a primit cu profund regret și tristețe vestea decesului istoricului, curatorului și fotografului Mihai OROVEANU, directorul Muzeului National de Arta Contemporana (MNAC) din Capitala, încetat din viață sâmbătă, 31 august 2013.
O serie de evenimente cultural-artistice importante urmau să fie organizate de Institutul Național al Patrimoniului alături de Muzeul Național de Artă Contemporană. În memoria artistului, unul dintre evenimentele anuale ale Institutului va purta numele Mihai OROVEANU.
Directorul General al Institutului National al Patrimoniului, dl. Alexandru Muraru, transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate și își exprimă profunda compasiune pentru această grea pierdere.
“Mihai OROVEANU a fost unul dintre cei mai mari creatori de școală culturală din ultimii 20 de ani. A fost un om excepțional, un deschizător de drumuri pentru cei tineri, un adevărat magistru al artei contemporane. Muzeul, pe care el însuși l-a creat, a fost o instituție cheie a peisajului instituțional cultural românesc. Mihai Oroveanu a fost un om cald, iubit de cei din jur și va rămâne un etalon pentru modul în care trebuie condusă o instituție de cultură cu vocație europeană și universală. Moartea lui Mihai Oroveanu va lăsa un gol imens în creația artistică și în viața culturală autohtonă. Amintirea sa trebuie să rămână veșnică”
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Joi, 19 Septembrie, în localitatea Strehaia, județul Mehedinți, va avea loc o recepție unde vor fi prezenți dl. Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, dl. Tudor CHIUARIU, Senator, dl. Nicolae DRĂGHIEA, Prefect, Prefectura Județului Mehedinți, reprezentanți ai INP, autorități locale precum și membri ai societăților care au proiectat și realizat lucrările de reabilitare.
Recepția va fi urmată de o conferință de presă, în cadrul Prefecturii Județului Mehedinți, începând cu ora 14.
Aflat sub supervizarea Ministerului Culturii și a Institutului Național al Patrimoniului, proiectul de consolidare-restaurare, început în 2007, este finalizat după un efort considerabil de cercetare arheologică, reconstituire și construcție.
Până la finalizarea Mânăstirii, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în cuantum de aproximativ 2.000.000 lei, în vederea refacerii zidurilor, tencuielilor, executării lucrărilor de consolidare și completare a zonelor dispărute.
„Institutul Național al Patrimoniului finanțează, în momentul de față, trei obiective aflate în județul Mehedinți: Mânăstirea Gura Motrului, Schitul Topolnița, Castrul Roman de la Hinova. Începând cu anul 2014 vom mări cu 100% numărul de obiective înscrise în Programul Național de Restaurare. Vom decide în aceste zile care vor fi celelalte trei monumente istorice care urmează a fi incluse în PNR. Ne dorim să sprijinim atât patrimoniul național cât și patrimoniul construit, având în vedere potențialul cultural al județului, cu peste 600 de monumente istorice ”, a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului.
Bucureşti, 7 Iunie 2013
COMUNICAT DE PRESĂ
Minstrul Culturii, domnul Daniel BARBU, împreună cu domnul Alexandru MURARU, Director General al Institutului Naţional al Patrimoniului, vor participa sâmbăta, începand cu ora 15:00 la inspectarea şantierului de reabilitare al Catedralei Mitropolitane din Iasi.
In cadrul evenimentului vor fi prezenţi, de asemenea, ÎPS TEOFAN, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, domnul Cristian ADOMNIŢEI, Preşedintele Consiliului Judeţean Iasi, oficiali ai Ministerului Culturii, constructori etc.
Scopul vizitei îl reprezintă inspectarea zonelor reabilitate precum şi cele care vor intra în amenajare, odată cu demararea proiectului prin fonduri europene.
Institutul National al Patrimoniului gestionează fondurile alocate de Ministerul Culturii in Programul Naţional de Restaurare si supervizează lucrarile in execuţie.
Obiectivul "Catedrala Mitropolitană Întâmpinarea Domnului" este cuprins în Programul Naţional de Restaurare înca din 1999. Astfel, structura a fost consolidată prin piloni din beton armat, lucrări de suprastructură, tencuieli, zidărie de epocă. De asemenea, în ultimii ani, s-au realizat ample lucrări la structură, atât pe verticală, cât şi pe orizontală.
În perioada 2002-2009, obiectivul istoric Catedrala Mitropolitană Iaşi a beneficiat de finanţare din Partea Inspectoratului de Stat în Construcţii, pentru lucrări de consolidare în valoare totală de 15.689.353,02 lei iar în anul 2009 de finanţare prin Programul Pilot Timbru- cu fonduri extrabugetare din taxa de timbru a monumentelor istorice, program gestionat de Institutul National al Patrimoniului, în valoare totală de 799.993,06 lei.
Pentru anul 2013 Institutul Naţional al patrimoniului a decis să aloce suma de 1.400.000,00 lei în vederea reabilitarii atât a infrastructurii cat si a suprastructurii.
Pe lângă acest obiectiv, la Iaşi vor veni alte zeci de miliarde pentru cel puţin 10 monumente istorice de însemnătate. Printre acestea, Palatul Culturii va primi aproape 5 miliarde în vederea finalizării sistemului de drenuri, la Sinagoga Mare se vor relua lucrările de consolidare, iar - pentru prima dată - două obiective universitare (didactice şi de cercetare) vor intra în finanţare: corpul E (Casa Canano) şi Observatorul Astronomic, ambele aparţinând Universităţii "Alexandru Ioan Cuza".
"Am reuşit să măresc semnificativ finanţarea pentru Catedrala Mitropolitană. De la 2 miliarde, vom ajunge la 14 miliarde. Este o sumă foarte importantă, bani care vor ajuta şi mai mult la accelerarea lucrărilor.
Pentru mine, Catedrala Mitropolitană este un obiectiv strategic, pentru că el va cântări mult în competiţia Iaşului privind statutul de capitală culturală europeană 2021.
Îmi doresc enorm ca Iaşul să obţină acest titlu prestigios, care va deschide oraşul pentru totdeauna către turismul cultural european.
Prezenţa ministrului Culturii, a dlui Daniel BARBU, este un act de susţinere imensă care aduce beneficii de imagine comunităţii şi ptrimoniului local" a declarat Alexandru MURARU, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.
Informaţii de background
Institutul Naţional al Patrimoniului este o instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este şi preşedintele consiliului de administraţie şi care coordonează întreaga activitate a instituţiei. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanţează, prin acordarea de credite, obţinute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituţia are numeroase atribuţii în privinţa protejării şi promovării monumentelor istorice naţionale şi a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens şi punctul de contact naţional UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În acelaşi timp, dezvoltă programe şi proiecte naţionale şi europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice şi editează numeroase lucrări şi publicaţii periodice în domeniu.
INP realizează şi pune în valoare baza naţională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial şi resursele informaţionale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituţie care a avut ca obiect evidenţa şi cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta şi-a schimbat denumirea, structura şi arhitectura instituţională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist şi după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca preşedinţi personalităţi marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940), N. Ghika-Budeşti, Ştefan Balş, Arthur Verona, Horia Teodoru ş.a.
Vineri, 31 mai 2013, începând cu ora 11, la Sulina, va avea loc recepţia lucrărilor de restaurare executate la Biserica Catolică Sfântul Nicolae din localitate. În cadrul acţiunii vor fi prezenţi domnul Daniel BARBU, Ministrul Culturii, domnul Alexandru MURARU, Director General al INP, reprezentanţi ai INP, reprezentanţi ai autorităţilor locale, precum şi membri ai societăţilor care au proiectat şi realizat lucrările de reabilitare.
Începând cu anul 2009, Institutul Naţional al Patrimoniului a alocat fonduri în valoare de 3.385.038,53 lei, în vederea consolidării infrastructurii bisericii.
Astfel, în decursul a patru ani s-a reuşit refacerea tencuielilor, protejarea pereţilor, refacerea balconului de la casa parohială, dezafectarea clădirilor parazitare, realizarea pardoselilor, treptelor şi a trotuarelor, din dale de piatră, refacerea vitraliilor, precum şi multe alte lucrări de reabilitare.
“Realizarea acestui proiect reprezintă un gest de solidaritate faţă de comunitatea catolică, de promovare si înţelegere a valorilor culturale, componente ale patrimoniului naţional. Construcţia reprezintă un martor al vieţii religioase din Sulina, o capodoperă a arhitecturii ecleziastice. Institutul Naţional al Patrimoniului are, începând cu acest an, o strategie integrată de dezvoltare şi promovare. Prezenţa ministrului culturii este un semn de puternică susţinere şi apreciere pentru INP şi pentru toţi cei implicaţi în promovarea şi conservarea patrimoniului naţional." a declarat Alexandru MURARU, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.
Joi, 30 mai 2013, începând cu ora 11, în comuna Măxineni, va avea loc recepţia lucrărilor de restaurare executate la Ansamblul Mănăstirii Măxineni. Vor fi prezenţi la această acţiune domnul Daniel BARBU, Ministrul Culturii, domnul Alexandru MURARU, Director General al Institutului Naţional al Patrimoniului, reprezentanţi ai INP, reprezentanţi ai autorităţi locale, precum şi membri ai societăţilor care au proiectat şi realizat lucrările de reabilitare.
Aflat sub supervizarea Ministerului Culturii şi a Institutului Naţional al Patrimoniului, proiectul de restaurare început în anul 2007 este finalizat după un efort de peste trei decenii de cercetare arheologică, reconstituire şi construcţie.
Până la finalizarea Mănăstirii, Institutul Naţional al Patrimoniului a alocat fonduri în cuantum de 2.000.000 lei în vederea refacerii zidurilor, tencuielilor, executării lucrărilor de consolidare şi completare a zonelor dispărute.
"Restaurarea Mânăstirii Măxineni reprezintă un real succes ţinând cont de nivelul avansat de degradare în care se afla. Comunitatea locală din Măxineni va beneficia de o adevărată capodoperă a Patrimoniului naţional. Maxineniului şi judeţului Brăila i se redă un monument de mare valoare istorică. Institutul Naţional al Patrimoniului are, începând cu acest an, o strategie integrată de dezvoltare şi promovare. Prezenţa ministrului, a dl. Daniel BARBU, este un semn de puternică susţinere şi apreciere pentru INP şi pentru toţi cei implicaţi în promovarea şi conservarea patrimoniului naţional." a declarat Alexandru MURARU, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.
Descărcați volumul in format pdf (30 MB) / Descărcați arhiva foto, format rar (300 MB)
Cronica Cercetărilor Arheologice din România, volumele in format digital: campania 2000 (doc), campania 2001 (doc), campania 2002 (pdf), campania 2003 (pdf), campania 2004 (pdf), campania 2005 (pdf), campania 2006 (pdf), campania 2007 (pdf), campania 2008 (pdf), campania 2009(pdf), campania 2010 (pdf,) campania 2011 (pdf), campania 2012 (pdf), campania 2013 (pdf), campania 2014 (pdf), campania 2015 (pdf).
Institutul Naţional al Patrimoniului este principala instituţie care gestionează “dosarul Constantin Brâncuşi" în vederea înscrierii acestuia în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Elaborarea dosarului de înscriere a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu Jiu, opera lui Constantin Brâncuşi, în Lista Patrimoniului Mondial a debutat acum două luni şi se va încheia, după un proces laborios, în 2014.
Acesta este unul dintre obiectivele prioritare pentru Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, la preluarea funcţiei.
In luna martie 1991, Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice a propus înscrierea în Lista tentativă UNESCO a Ansamblului monumental de la Târgu- Jiu, în categoria bunuri culturale, pe baza criteriilor (i) si (ii) privind valoarea excepţională universală.
La începutul anului 2011, Consiliul Local al municipiului Târgu-Jiu a aprobat prin hotărâre demararea procedurilor privind înscrierea Ansamblului Monumental "Calea Eroilor" din Târgu Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
În continuarea acestui demers, a avut loc o întâlnire de lucru la sediul Centrului Patrimoniului Mondial, în cadrul căreia au participat reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului, Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO, ICOMOS România şi a Centrului Cultural Constantin Brâncuşi.
La sfârşitul anului 2012 a fost semnat Protocolul de colaborare între Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Primăria Târgu Jiu.
Au existat deja trei întruniri ale grupului de lucru format din autorităţile de la Primăria Târgu Jiu, precum şi cei responsabili din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului.
"Înscrierea Ansamblului «Brâncuşi» din Târgu Jiu în Lista Patrimoniului Mondial reprezintă prioritate zero pentru Institutul Naţional al Patrimoniului. Astfel, operele lui Constantin Brâncuşi vor fi promovate la adevărata lor valoare. În 2014 ansamblul va deveni al 32-lea obiectiv românesc din patrimoniul mondial UNESCO. Un grup alcătuit din arhitecţi/urbanişti, istorici de artă şi arheologi ai INP, împreună cu Ministerul Culturii şi cu autorităţile locale din Gorj vor întreprinde în următoarele luni proceduri şi acţiuni complexe pentru ca dosarul complet să ajungă la UNESCO. Includerea operei lui Brâncuşi de la Târgu Jiu în patrimoniul mondial UNESCO este un proces la capătul căruia România va promova un nou ansamblu de valoare culturală universală şi va aduce un binemeritat tribut marelui artist" a declarat Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului.
Informaţii de background - "Ansamblul Brâncuşi" , Târgu Jiu
Ansamblul monumental "Calea Eroilor" din Târgu Jiu este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul primului război mondial. Brâncuşi a fost solicitat în 1935 să construiască un monument comemorativ în memoria eroilor gorjeni. Acesta propune ridicarea unei coloane compusă din 17 module. Mai târziu, adaugă o poartă monumentală, apoi o masă şi un grup de scaune.
Ansamblul monumental "Calea Eroilor" este o materializare a ancestralei tradiţii româneşti legată de cultul morţilor, sublimând mai toate obiceiurile legate de Marea Trecere. Ansamblul începe pe malul Jiului - apa curgătoare, simbol al călătoriei fără întoarcere, dar şi linie a frontului - loc al jertfei eroilor.
Masa Tăcerii aminteşte de mesele destinate morţilor neplecaţi sau celor veniţi "la zile mari". Scaunele aşezate la mare distanţă sunt parcă făcute pentru umbrele tăcute ale celor ce nu mai sunt. Poarta Sărutului este descrisă de Brâncuşi însuşi ca o trecere către "lumea de dincolo".
Coloana fără Sfârşit este un cântec etern care ne duce cu sine în infinit, o scară către cer.
Ansamblul Constantin Brâncuşi cinsteşte moartea eroică, dar în acelaşi timp aduce un elogiu vieţii nepieritoare.
Axa "Calea Eroilor" are o lungime de circa 1.8 km. Aceasta a fost realizată în 1937-1938 cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului - ministru liberal Gheorghe Tătărescu.
Informaţii de background
Institutul Naţional al Patrimoniului este o instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este şi preşedintele consiliului de administraţie şi care coordonează întreaga activitate a instituţiei. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanţează, prin acordarea de credite, obţinute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituţia are numeroase atribuţii în privinţa protejării şi promovării monumentelor istorice naţionale şi a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens şi punctul de contact naţional UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În acelaşi timp, dezvoltă programe şi proiecte naţionale şi europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice şi editează numeroase lucrări şi publicaţii periodice în domeniu.
INP realizează şi pune în valoare baza naţională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial şi resursele informaţionale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituţie care a avut ca obiect evidenţa şi cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta şi-a schimbat denumirea, structura şi arhitectura instituţională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist şi după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca preşedinţi personalităţi marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940), N. Ghika-Budeşti, Ştefan Balş, Arthur Verona, Horia Teodoru ş.a.
Lista persoanelor programate pentru sesiunea de atestare a specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice care se va desfăşura în data de 16 mai 2013, începând cu ora 10:00 la sediul Institutului Naţional al Patrimoniului, str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti, etaj 1, sala “bibliotecă":
1. Arhitect Andrei ATANASIU
2. Arhitect Grigore FILIMON
3. Arhitect Constantin GORCEA
4. Inginer Daniel GREBLESCU
5. Arhitect Eugeniu IVĂNESCU
6. Inginer electromecanic, inginer constructor Victor-Sorin LĂCĂTUŞ
7. Inginer instalator Mircea-Ion PETROVAN
8. Restaurator Alfonso BASILE (ITALIA) - solicitare atestare în baza art. 17 din OMCPN 2495/2010
9. Hermann BALTHES - Rectificare eroare materiala atestat
10. Cătălin HRIMIUC - Rectificare eroare materiala atestat
11. Liliana-Amalia VERZEA - Rectificare eroare materiala atestat
12. Victor Olivier SĂRARU - Rectificare eroare materiala atestat
Anul înscrierii 1991, COD 588
Un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci şi plante, cu cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologică reprezentată de cca 100 de specii, din care amintim heringul de Dunăre şi sturionii, de la care se obţine preţiosul caviar). Delta Dunării este cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa. Ea acoperă o suprafaţă de 2.681 km2
Vizualizaţi Monumente UNESCO România pe o hartă mai mare
Data admiterii pe Lista Patrimoniului Mondial - 1991 [no. 588]
