Vineri 6 noiembrie 2015, ora 10.30, la sediul Institutului Național al Patrimoniului din str. Zossima Demarat nr. 8, sector 3, București, se va desfășura masa rotundă cu tema ”ION D. TRAJANESCU (1875-1964) – arhitect, restaurator, profesor, publicist”.

 Cu acest prilej va fi vernisată expoziția RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU și se vor lansa DVD-ul și website-ul https://trajanescu.temp-18-250.cimec.ro/, realizate în cadrul proiectului cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU – 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, beneficiar al unei finanțări din partea Uniunii Arhitecților din România din fondul ”Timbrul Arhitecturii” în anul 2015.

Perspective 3D asupra preistoriei. Patrimoniul Muzeului Civilizației Gumelnița in lumina noilor tehnologii ale informației .

Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița (jud. Călărași), în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului și Asociația pentru Dezvoltare Urbană, anunță derularea proiectului Perspective 3D asupra preistoriei. Patrimoniul Muzeului Civilizației Gumelnița in lumina noilor tehnologii ale informației, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Acțiunea se va desfășura în perioada 15 septembrie-15 noiembrie 2015 și are ca scop principal conservarea, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural național prin intermediul noilor tehnologii ale informației.

Printre obiectivele specifice ale proiectului se regăsesc:

· conservarea prin digitizare (fotogrammetrie și modelare 3D) a unor bunuri din colecția arheologică preistorică a Muzeului Civilizației Gumelnița;

• promovarea patrimoniului cultural al României în rândul comunităților cu nevoi speciale, defavorizate și al categoriilor vulnerabile;

• promovarea și valorificarea patrimoniului cultural românesc pe plan național și internațional prin intermediul partenerilor străini și al mediului online (site web; social media etc.);

· educarea tinerilor liceeni din orașul Oltenița în sensul implicării active și concrete în procesul de conservare și valorificare a patrimoniului cultural național;

• creșterea contribuției României în Biblioteca Digitală Europeană-Europeana ( www.europeana.eu) prin adăugarea unui set de obiecte digitale cu caracter special.

Proiectul urmărește digitizarea 3D a circa 50 de obiecte arheologice (vase, statuete, opaițe etc) aflate în patrimoniul Muzeului Civilizației Gumelnița, provenind din cercetările arheologice pe care această instituție le-a coordonat de-a lungul timpului. Metoda utilizată este fotogrammetria, ce presupune mai multe operațiuni succesive: fotografierea fiecărui obiect din multiple unghiuri, rezultând un număr de peste 300 de clișee pentru fiecare obiect, procesarea fiecărei imagini în parte și modelarea semi-automată a imaginii tridimensionale printr-un program informatic. Ulterior obiectele digitale vor fi încărcate în site-ul web al Muzeului sub forma unei expoziții virtuale, unde vor putea fi văzute de către orice utilizator al internetului. La acțiunilor de digitizare vor participa și elevi ai liceelor teoretice “Neagoe Basarab” și „Nicolae Bălcescu” din localitatea Oltenița, ce for fi instruiți de către experții noștri în utilizarea tehnicilor și metodelor fotogrametrice, cu scopul implicării lor ulterioare în activitățile de conservarea a patrimoniului arheologic al Muzeului.

Bunurile au fost descoperite în situri aparținând perioadei pre și protoistorice, cercetate în zona localităților Oltenița, Sultana, Vlădiceasca (neo-eneolitic, cca. 5000-4500 î. Hr.), Căscioarele (epoca fierului, cultura getică, sec. IV-III î. Hr.) și Radovanu (epoca bronzului, sec. XIV-XII î. Hr.; epoca fierului, cultura getică, sec. II-I î. Hr.).

Digitizarea 3D reprezintă de asemenea o soluție viabilă și modernă de conservare a patrimoniului cultural. Prin crearea de modele digitale și replici 3D ale bunurilor de valoare se oferă șansa păstrării și valorificării pe o perioada nelimitată.

Contact

Theodor Zavalaș – manager Muzeul Civilizației Gumelnița

Echipa:

Bogdan Șandric – coordonator proiect ( Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.)

Oana Borlean

Adriana Vâlcu

Iuliana Damian

Dan Patzelt

În perioada 1 - 4 octombrie 2015. Institutul Naţional al Patrimoniului va fi prezent la Simpozionul Internaţional "Monumentul. Tradiţie şi Viitor" cu referate ştiinţifice şi cu expoziţia privind activitatea de restaurator a arhitectului Ioan D. Trajanescu.
Expoziţia RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, este realizată în cadrul proiectului cultural cu acelaşi nume, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din fondul "Timbrul Arhitecturii" în anul 2015.

În anul 2015, prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, Institutul Naţional al Patrimoniului continuă ciclul de proiecte culturale, iniţiat în anul 2014, intitulat RESTAURATORI ROMÂNI, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul "Timbrul Arhitecturii", dedicat cercetării, reconsiderării, punerii în valoare şi difuzării operei înaintaşilor arhitecţi, reprezentanţi de seamă ai şcolii româneşti de restaurare, care au activat în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Ciclul a fost iniţiat prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL HORIA TEODORU (1894-1976), desfăşurat în anul 2014. (http://horia-teodoru.ro)

Informaţii de background Ion D. Trajanescu
(30 mai 1875, Bucureşti - 1964, Bucureşti)

În perioada 1892-1897, Ion D. Trajanescu urmează cursurile Şcolii de Arhitectură a Arhitecţilor Români. În anul 1897 este admis la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, Secţia Arhitectură. Finalizează studiile în anul 1902.
În perioada 1907-1924 este arhitect în cadrul proaspăt înfiinţatului Serviciu Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice. În paralel activează ca arhitect consultant al Societăţii Comunale de Locuinţe Ieftine (1910-1915).
În perioada 1913-1920 este profesor onorific, iar în perioada 1924-1940 este profesor universitar la Academia de Arhitectură din Bucureşti, titular al Catedrei de Construcţii şi Perspectivă.
În anul 1912 devine membru al Comitetului Societăţii Arhitecţilor Români, ocupând funcţiile de secretar, casier, bibliotecar şi vicepreşedinte (1922-1926). Este membru al comitetului de redacţie al revistei Arhitectura.
În anul 1922 devine director-proprietar al nou înfiinţatei reviste Artele Frumoase, alături de arhitectul Statie Ciortan.
Printre principalele obiective restaurate de arhitectul Ion D. Trajanescu se pot enumera: mănăstirile Hurezi, Bistriţa, Govora, Dintr-un Lemn, Mamu, Stăneşti, Brâncoveni.
Promotor al unei arhitecturi inspirate din vechea artă românească, proiectează Palatul Ligii Culturale Române din Bucureşti, catedralele din Timişoara, Turda şi Tecuci, biserica Madona Dudu din Craiova (împreună cu arh. Sterie Becu), bisericile Sf. Spiridon - Spirea Veche, Sf. Dumitru - Colentina, Sf. Apostoli Petru şi Pavel - Belvedere C.A.M., Cărămidari, Sf. Ioan - Ferentari şi Crematoriul Uman, toate în Bucureşti.
Realizează mai multe parcelări cu locuinţe individuale în cartierele Clucerului, Tei, Drumul Sării, Belvedere - C.A.M., Floreasca, Mihail Cornea, Rahova, Steaua C,F.R., Grant R.M.S. şi C.F.R., executate pentru Societatea Comunală de Locuinţe Ieftine.
Desfăşoară o bogată activitate publicistă în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, revistele Arhitectura, Artele Frumoase, Urbanismul. Este autorul unui curs universitar de perspectivă liniară şi al volumelor: Mitropolia din Bucureşti şi Arhitectura.

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Sighişoara, gazdă a seminarului naţional „Protejarea patrimoniului mondial: managementul situaţiilor de urgenţă şi planificarea turismului durabil‟ în România

În perioada 30 septembrie – 3 octombrie, Biroul Regional UNESCO Veneția împreună cu Ministerul Culturii, cu sprijinul Primăriei Municipiului Sighişoara, al Consiliului Judeţean Mureş și al Institutului Național al Patrimoniului, vor organiza seminarul naţional „Protejarea patrimoniului mondial: managementul situaţiilor de urgenţă şi planificarea turismului durabil‟ în România.

Evenimentul se va desfăşura, nu întâmplător, la Sighişoara, oraş ce şi-a păstrat organizarea spaţiului urban şi calitatea arhitecturală a construcţiilor nealterate şi care serveşte acestei iniţiative drept catalizator în aplicarea metodologiei pentru managementul riscului de dezastru şi promovare a turismului la nivel naţional.

Seminarul se adresează managerilor de situri aparținând Patrimoniului Mondial din România şi are ca obiective principale atât gestionarea situaţiilor deteriorante care vizează proprietăţile Patrimoniului Mondial din regiune, cât şi deprinderea unor mecanisme de a manageria turismul, în mod durabil şi eficient.

Activităţile înscrise în program vor facilita dialogul prolific între participanţi, ce vor asista la diverse prezentări tematice şi exerciţii de grup privind măsuri pre şi postdezastru. Oraşul gazdă, prin centrul său istoric, sit înscris în Patrimoniul Mondial, va servi drept studiu de caz interactiv. Se urmăreşte promovarea schimbului de experienţă şi informaţii între managerii de situri din regiune, ce va avea ca rezultat cunoaşterea aprofundată a realelor şi potenţialelor ameninţări cu care se confruntă proprietăţile ce aparţin Patrimoniului Mondial al României.  Participanţii vor avea, totodată, şansa de a discerne şi disemina informaţiile asimilate de-a lungul desfăşurării seminarului, în mod individual şi împreună cu partenerii instituționali, fiind pregătiţi să iniţieze, la rândul lor, acţiuni de acest gen.

Rezumat în trei cuvinte, seminarul urmează schema, aparent simplă: misiune – viziune – plan.

Menţionăm că România are înscrise în patrimoniul cultural UNESCO 6 elemente – bisericile pictate din nordul Moldovei (1993), Mănăstirea Hurezi (1993), așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania (1993 și 1999), Cetățile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), bisericile de Lemn din Maramureş (1999), 1 element de patrimoniu natural – Delta Dunării (1991), la care se adaugă alte 4 obiective de patrimoniu imaterial.

ISTORIE, RESURSE CULTURALE ŞI PATRIMONIU
ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

Resursa culturală şi patrimoniul reprezintă domenii vitale pentru comunităţile secolului XXI întrucât constituie mărci ale identităţii culturale la nivel local şi regional. Identificarea, cercetarea, prezervarea şi valorificarea acelor bunuri de patrimoniu care constituie emblemele identitare ale comunităţilor constituie provocarea importantă care stă înaintea guvernelor şi instituţiilor locale. Totodată, resursa culturală bine administrată poate deveni o resursă economică valoroasă contribuind la dezvoltarea unei regiuni, inclusiv la rezolvarea problemei şomajului. Pentru a ajunge în acest punct, sunt necesare politici şi strategii culturale în domeniul patrimoniului care să răspundă acestor nevoi şi este nevoie de specialişti.
• Masterul Istorie, resurse culturale şi patrimoniu în societatea contemporană este dedicat atât specialiştilor din domeniul patrimoniului, cât şi celor pasionaţi de acest domeniu sau care doresc să se implice direct şi activ în problematica identificării, conservării/restaurării şi valorificării patrimoniului din România.
• Cursurile şi seminariile prevăzute în cadrul acestui program de master permit o abordare multidisciplinară a problematicii bunurilor culturale precum şi a instituţiilor care le gestionează. Sunt avute în vedere atât aspecte generale care ţin de managementul instituţiilor culturale, a legislaţiei şi politicilor din domeniu, cât şi diversele tipuri de bunuri culturale de patrimoniu cu care se operează în România (patrimoniu arheologic, patrimoniu etnografic, artistic, tehnic, patrimoniu muzeal, arhivistic, patrimoniu arhitectonic urban, patrimoniu imobil rural, patrimoniu imaterial, patrimoniu UNESCO) sau tehnicile şi metodele de cercetare, evidenţă, conservare şi digitalizare.
• Abordarea interdisciplinară asupra problematicii patrimoniului este asigurată, printre altele, de colaborarea cu instituţii reprezentative în domeniu, care iniţiază şi derulează programe de cercetare la nivel internaţional. Este vorba despre Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), aflat în subordinea Ministerului Culturii şi având atribuţii care vizează apărarea şi valorificarea Patrimoniului Cultural Naţional. De asemenea, programul de master aduce alături specialişti din domeniul administraţiei şi managementului, precum şi specialişti în diversele domenii ale patrimoniului cultural, printr-o fericită colaborare a mai multor facultăţi din cadrul Universităţii din Bucureşti.
• Dincolo de activităţile practice realizate în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, masteranzii vor realiza stagii de practică în cadrul unora dintre cele mai prestigioase muzee şi instituţii locale din domeniul patrimoniului: Muzeul Muzeul Naţional de Istorie a României, Naţional de Artă al României, Muzeul Cotroceni, Muzeul de Istorie Militară, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Cărţii şi Hărţilor, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" etc.
• Absolvenţii MasteruluiIstorie, resurse culturale şi patrimoniu în societatea contemporană se pot integra pe piaţa muncii, în ocupaţii şi domenii diverse.
Plecând de la modelul legislativ european, problematica protecţiei patrimoniului cultural impune deja în România introducerea la nivelul administraţiei teritoriale (judeţene şi orăşeneşti, în curând regionale) a funcţiilor de conservator de monumente şi a celor de supraveghere a stării de conservare a patrimoniului mobil/ imobil. De asemenea, se are în vedere formarea unui personal specializat în protecţia culturală propriu zisă, evaluarea patrimoniului, în proiectarea de evenimente şi manifestări care înseamnă activităţi directe cu publicul, în marketingul de patrimoniu, în promovare şi dialog. Dezvoltarea economică şi a infrastructurii (lucrări majore de construcţii, şosele şi autostrăzi, sistematizarea teritorială, rezolvarea problemelor legate de protecţia peisajului) implică pregătirea unei forţe de muncă calificate pentru conservarea preventivă (îndeosebi în domeniile arheologiei şi a monumentelor istorice).
Alte domenii care pot absorbi masteranzii formaţi în cadrul acestui program:
- pregătirea de specialitate a personalului din cadrul instituţiilor de cultură şi patrimoniu la nivel naţional şi local;
- analişti, consilieri şi experţi în problematica identificării, evaluării, ocrotirii şi valorificării patrimoniului cultural;
- personal specializat în domeniile istorie, arheologie (inclusiv preventivă) pentru sistemul muzeal naţional : muzeografi, documentarişti, conservatori de muzeu şi de monumente istorice, arheologi;
- specialişti care să lucreze în domeniul privat al colecţiilor şi patrimoniului;
- jurnalişti cu pregătire în domeniul cultural;
- experţi reprezentanţi în organisme europene şi euro-atlantice.

• Admiterea. Concursul de admitere se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale şi regulamentele interne ale Universităţii din Bucureşti. Candidaţii sunt ordonaţi în ordinea descrescătoare a mediei obţinute prin notarea următoarelor probe de concurs:
1. Proiectul individual de studiu şi cercetare prezentat de către candidat;
2. Susţinerea proiectului în faţa comisiei de admitere.

În redactarea proiectului trebuie avute în vedere următoarele elemente:
1. Proiectul trebuie să vizeze o temă de cercetare specifică programului de master pentru care se realizează aplicaţia;
2. Structura proiectului trebuie să includă următoarele:
- Definirea temei propusă pentru cercetare;
- Prezentarea stadiului cercetării în domeniul aferent temei;
- Descrierea metodologiei de lucru (concepte, metode de analiză);
- Prezentarea structurii viitoarei lucrări de dizertaţie (câte capitole, ce temă tratează fiecare);
- Bibliografie relevantă pentru tema aleasă.
3. Proiectul trebuie să aibă un număr de minim 5 pagini şi maxim 12 pagini.

Calendar admitere:
- înscrierea candidaţilor: 3-11 septembrie (Secretariatul Facultăţii de Istorie, B-dul Regina Elisabeta nr. 4-12, etaj 1)
- examen admitere (susţinerea proiectului): 14-19 septembrie
Data limită de afişare a rezultatelor: 23 septembrie

Pentru informaţii suplimentare privind realizarea proiectului sau structura programului, candidaţii se pot adresa următorilor profesori:
Conf. dr. Florentina Niţu - email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Conf. dr. Ioan Opriş - email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

 

INSTITUTUL NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI, în calitate de autoritate contractantă intenţionează să achiziţioneze servicii de dezvoltare a unui program pentru colectarea online a metadatelor bibliografice în cadrul proiectului european AthenaPlus, proiect aflat în curs de implementare şi în care INP are calitate de partener.
În acest sens operatorii economici interesaţi pot solicita transmiterea invitaţiei de participare precum şi a documentaţiei de atribuire întocmită persoanei de contact, Horia Bizon - Serviciul Achiziţii Publice şi Contracte Tel: 021/336.60.73, int. 129 Email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..
Oferta se va depune în plic închis până la data de 25.06.2015, ora 12.00, la secretariatul Institutului Naţional al Patrimoniului din Bucureşti, Sector 4, Str. Ienachita Văcărescu, Nr. 16.


 

Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014, volum publicat în mai 2015.
Descărcați volumul in format pdf  (92 MB).

Cronica Cercetărilor Arheologice din România, volumele in format digital: campania 2000 (doc), campania 2001 (doc), campania 2002 (pdf), campania 2003 (pdf), campania 2004 (pdf), campania 2005 (pdf), campania 2006 (pdf), campania 2007 (pdf), campania 2008 (pdf), campania 2009(pdf), campania 2010 (pdf,) campania 2011 (pdf), campania 2012 (pdf), campania 2013 (pdf), campania 2014 (pdf), campania 2015 (pdf).

Bază de date online cu posibilitate de căutare pe localitate, an, județ, epocă sau categorie de sit: Cercetări arheologice in România.

Informatii de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Culturii. INP este condus de Arh. Radu Petre Nastase, care este Director general si Președintele consiliului de administrație și coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu. INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

RESTAURATORI ROMÂNI:
ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE

La 30 mai se împlinesc 140 de ani de la naşterea arhitectului Ion D. Trajanescu (1875 - 1964), restaurator, membru al Serviciului Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice (1908 - 1923), profesor al Şcolii Superioare de Arhitectură (1920 - 1940), arhitect proiectant - autor al unor lucrări importante, membru al Comitetului Societăţii Arhitecţilor Români, cu o bogată activitate publicistică desfăşurată în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, revistele Arhitectura, Urbanismul şi Artele Frumoase.
Dintre cele mai importante lucrări de restaurare se pot enumera: mănăstirea Hurezi, biserica Sf. Treime din Corbii Mari, biserica Scaune din Bucureşti, paraclisul Episcopiei Râmnicului, schitul Sărăcineşti.
Este autorul proiectelor pentru Liga Culturală Română, catedrala din Timişoara, biserica Sf. Dumitru din Colentina, biserica Sf. Spiridon - Spirea Veche, Biserica Madona Dudu din Craiova (împreună cu arh. Sterie Becu), biserica Belvedere şi locuinţele Casei Autonome a Monopolurilor ş.a.

În anul 2015, prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, Institutul Naţional al Patrimoniului continuă ciclul de proiecte culturale, iniţiat în anul 2014, intitulat RESTAURATORI ROMÂNI, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul "Timbrul Arhitecturii", dedicat cercetării, reconsiderării, punerii în valoare şi difuzării operei înaintaşilor arhitecţi, reprezentanţi de seamă ai şcolii româneşti de restaurare, care au activat în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Ciclul a fost iniţiat prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL HORIA TEODORU (1894-1976), desfăşurat în anul 2014.

Alexandru MURARU, Director General al INP, a declarat astăzi, la București, la cea de-a zecea conferință internațională de arhitectură RIFF 2013, că va solicita Parlamentului, printr-o scrisoare deschisă mărirea sumei acordată Programului National de Restaurare a Monumentelor Istorice, 2014.

"Am fost extrem de neplăcut surprins să constat că proiectul de lege privind legea bugetului de stat pe anul 2014, publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe menționează suma de 19.3 milioane lei pentru finanțarea Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. Consider că această sumă este insignifiantă în raport cu valoarea culturală inestimabilă a patrimoniului național al României. Practic, bugetul monumentelor istorice a pierdut 2/3 in ultimii ani. Voi solicita, printr-o scrisoare deschisă, adresată fiecăruia dintre cei aproape 600 membri ai Parlamentului, sprijinul pentru mărirea acestei sumei. Altfel, nici un alt obiectiv nou nu va putea intra în finanțare, anul viitor. În acest ritm ne trebuie 6 ani numai ca să terminăm cele aproximativ 160 de monumente aflate în finanțare." a declarat dr. Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului.

Programul Național de Restaurare este principalul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar în mod direct reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul țării.

În timpul Guvernului condus de Emil BOC, PNR a pierdut două surse importante de finanțare. Prima sursa venea din partea Inspectoratului de Stat în Construcții, ce a fost reorganizat în 2009. Într-o măsură și mai mare a afectat PNR-ul pierderea în anul 2009 a 2% din încasările la loterie, activități de casino și alte jocuri de noroc. În unii ani, din jocuri de noroc se colecta 1/3 din bugetul PNR.

În acest context, sunt aduse în discuție sume de 15-22 milioane ron pierdute, care erau destinate conservării patrimoniului național.

În 2013 PNR dispune de 20 de milioane de lei. În vederea încheierii lucrărilor la șantierele deja deschise este necesară suma de 120 de milioane lei, ceea ce reprezintă bugetul pe șase ani al INP, la nivelul actual. Astfel, nevoia de finanțare a restaurărilor și intervențiilor de urgență la aceste monumente este considerabilă.

PNR a început să funcționeze de la începutul anilor 90. În 1997 PNR cuprindea 282 obiective iar în urmatorii ani s-a ajuns la peste 350 de obiective. Astfel, ritmul finalizării obiectivelor a scăzut.

Între anii 2010 și 2012 au fost recepționate 345 de obiective.

În mod normal, PNR ar trebui sa gestioneze o sumă de minim 60 de milioane de lei. Dacă finanțarea PNR se va situa la dimensiunea prevăzută în proiectul legii bugetului de stat 2014, adică la 19.3 milioane lei, Institutul Național al Patrimoniului va fi nevoit să concentreze aceste resurse exclusiv pentru santierele aflate în lucru, fără a introduce obiective noi in Program.

Istoric INP

Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.

INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.

Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Acest proiect de metodologie a fost redactat de specialisti din cadrul Institutului National al Patrimoniului si va sta la baza unei Hotarari de Guvern care sa instituie cadrul de organizare, derulare si finantare a Programului National de Restaurare.

Institutul National al Patrimoniului apreciaza ca o consultare publica privind metodologia de stabilire a criteriilor pentru elaborarea Programului National de Restaurare raspunde unei exigente democratice, a bunei guvernari, in conditiile in care finantarea acestui program se realizeaza cu fonduri publice. In acelasi timp, consultarea specialistilor in patrimoniu, precum arhitecti, constructori, restauratori, experti -  poate aduce valoare adaugata acestei metodologii si invita pe toti cei preocupati de conservarea si reabilitarea patrimoniului imobil din tara noastra sa ne transmita propuneri si sugestii pe adresa email institutiei noastre- Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. pana la data de 3.11.2013.

Metodologia poate fi accesata urmand link-ul  https://docs.google.com/file/d/0B2jl1Z1z2DFnTmJMUEQzZlNaWmM/edit?usp=sharing .