Institutul Naţional al Patrimoniului a deschis seria programelor de formare estivală multidisciplinare, dedicate viitorilor specialişti în domeniu, cu Şcoala de vară de la Conacul Cantacuzino-Paşcanu, Cepleniţa, judeţul Iaşi - ce are loc anul acesta în perioada 9-22 august. Alături de participanţii selectaţi pentru cele două ateliere principale - arheologie preventivă şi conservare preventivă - lectori şi organizaţiile partenere ale Şcolii de vară s-au aflat la Cepleniţa şi reprezentanţii comunităţii locale (Primăria Cepleniţa), respectiv ai Consiliului Judeţean şi Direcţiei judeţene de cultură Iaşi.

"Ţinem foarte mult la acest parteneriat cu autorităţile şi comunitatea din Cepleniţa - fără acesta Şcoala de vară dedicată cercetării ruinelor recente nu ar fi putut trece de stadiul de idee, oricât de valoroasă ar fi ea pentru comunitatea ştiinţifică. La fel, nici discuţia, atât de necesară, despre potenţialul şi viitorul posibil al ruinei conacului Cantacuzino-Paşcanu nu se poate purta fără implicarea pe termen lung, pe tot parcursul cercetării şi al intervenţiilor, a comunităţii locale care, în mod firesc, trebuie să îl aibă în grijă. E un câştig extraordinar să avem - alături de noi şi de comunitatea locuitorilor Cepleniţei - o asociaţie de tineri profesionişti înfiinţată chiar în urma primei ediţii a Şcolii de vară, Asociaţia ACOLO" a subliniat Ştefan Bâlici, managerul Institutului Naţional al Patrimoniului.

De ce o Şcoală de vară la Conacul Cantacuzino-Paşcanu din Cepleniţa?

Alături de toate celelalte demersuri necesare atunci când un monument istoric atât de important trebuie restaurat şi pus în valoare, iniţiatorii Şcolii de vară de la Cepleniţa au considerat extrem de importantă abordarea acestui loc şi prin intermediul unor ateliere de studiu direct, la faţa locului, care să permită celor implicaţi - studenţi, cercetători, profesori, profesionişti în domeniul patrimoniului cultural - să reflecteze asupra problemelor pe care le ridică patrimoniul ruinat din România şi, în mod particular, categoria monumentelor care au ajuns în ruină după 1989.

Aceste monumente - deloc puţine, din păcate, în toată ţara, - pun probleme cu totul speciale de abordare - de la cele de ordin teoretic, de exemplu legate de legitimitatea unei reconstrucţii, la cele de natură tehnică (stabilitate, straturile vizibile şi invizibile, evoluţia istorică a arhitecturii, funcţiunii şi componentelor artistice ale monumentului) şi până la cele ce ţin de percepţia comunităţii asupra ruinei recente şi de armonizare a acesteia cu perspectiva specialiştilor şi rezultatele cercetării.

"Avem ocazia, cu acestă Şcoală de vară, să avansăm atât în înţelegerea din perspectivă multi-disciplinară a ruinei, a istoriei sale şi a potenţialului său, cât şi în eforturile de asigurare şi conservare a materiei istorice. Dar, poate şi mai important, avem ocazia să punem într-un dialog real şi pe termen lung comunitatea ştiinţifică şi profesioniştii domeniului, începând cu specialiştii care contribuie ca lectori şi invitaţi dar nu numai, şi oamenii locului interesaţi de găsirea unei soluţii corecte şi viabile pentru punerea în valoare a monumentului istoric" a completat Ştefan Bâlici, managerul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Şcoala de vară de la Cepleniţa se concentrează pe cercetarea ruinelor recente şi reuneşte - pentru al doilea an consecutiv - studenţi şi tineri profesionişti cu activitate în domenii precum arhitectură, restaurare, arheologie, patrimoniu cultural, istorie şi antropologie

16 participanţi iau parte anul acesta la cele două ateliere principale - arheologie preventivă, respectiv conservare preventivă - şi prezentările, sesiunile interdisciplinare şi activităţile conexe desfăşurate alături de partenerii celei de-a două ediţii a şcolii de vară de la Cepleniţa.

Despre programul educaţional de la Cepleniţa

Atelierul de arheologie preventivă propune investigaţii subterane şi de parament în vederea înţelegerii fazei iniţiale a conacului de secol al XVII-lea şi identificarea modificărilor produse în timp reşedinţei Cantacuzino-Paşcanu. Cercetarea presupune săpătură efectivă cu mijloace mecanizate şi manuale, desenarea profilelor de mână, familiarizarea cu metoda înregistrării fotogrammetrice, recoltarea, prelucrarea şi interpretarea materialului arheologic.
Lectori: Raluca Iosipescu, Mihaela Ciornei şi Sergiu Iosipescu
Atelierul de conservare preventivă presupune familiarizarea participanţilor cu noţiuni de conservare, de intervenţie profilactică, cu analiza tehnicii şi a materialelor originare, cu analiza factorilor de degradare. Se vor realiza asigurări cu mortar a zonelor expuse în urma sondajelor, secţiunilor şi casetelor deschise în timpul cercetării arheologice. Participanţii vor învăţa să recunoască diferite forme de degradare ale elementelor de zidărie şi ale finisajelor, care sunt factorii şi mecanismele care le produc şi cum se pot ele stopa. Printre metodele prezentate se vor număra şi teste de mortare probând mai multe reţete cu proporţii diferite agregat-liant, rostuiri, chituiri, asigurarea tencuielilor şi măsurarea umidităţii zidurilor.
Lector: Ana Irina Chiricuţă (foto din timpul Atelierului de tencuieli şi mortare, Şcoala de vară de la Cepleniţa, ediţia 2020)

Asociaţia ACOLO va completa programul Şcolii de vară în 2021 cu prezentări şi ateliere centrate pe bune practici de revitalizare a siturilor în ruină şi cooperare cu comunităţile locale.

Pogramul complet al Şcolii de vară de la Cepleniţa, ediţia 2021, este disponibil aici.

Participarea la Şcoala de Vară nu presupune vreo taxă ci doar trecerea de procesul de selecţie şi acoperirea costului deplasării la şi dinspre Cepleniţa. INP şi partenerii asigură cazarea, masa, echipamentele de studiu, de lucru şi de protecţie. Desfăşurarea Şcolii de vară ţine cont de toate condiţiile impuse de autorităţi pentru adunările culturale publice. Toţi cei prezenţi participă la o sesiune de instruire privind sănătatea şi securitatea în muncă şi modul de desfăşurare a activităţilor în condiţii de siguranţă privind COVID-19. Condiţie obligatorie pentru participare constituie transmiterea adeverinţei de vaccinare sau rezultatul unui test RT-PCR COVID-19 negativ, realizat cu cel mult 72 de ore înainte de începerea şcolii de vară.
Şcoala de vară de la Cepleniţa este organizată de Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii, în parteneriat cu Primăria Comunei Cepleniţa, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi, Facultatea de Arhitectură „G.M.Cantacuzino" din Iaşi şi Asociaţia ACOLO.

Pentru detalii suplimentare, vă rugăm să o contactaţi pe Irina Dobriţă, coodnaor comunicare INP, la tel: 0726 281 894 sau e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. / Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

Imagini de la deschiderea Şcolii de vară de la Cepleniţa, jud. Iaşi, ediţia 2021

Imagini de la ediţia din 2020 a Şcolii de vară de la Cepleniţa, jud. Iaşi

Institutul Naţional al Patrimoniului este principala instituţie centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. Asigură activităţile de cercetare, evidenţă, inventariere, protejare şi punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural, gestionează inventare oficiale, baze de date şi depozite digitale. Elaborează şi gestionează Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, Timbrul Monumentelor Istorice, atestă specialiştii şi experţii în domeniul patrimoniului imobil, este agregator naţional pentru Europeana.eu, elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial, acordă Marca Patrimoniului European.