De Ziua naţională a României, 1 decembrie 2022, Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO, reunit în cadrul celei de-a 17-a sesiuni (28 noiembrie - 3 decembrie) la Rabat, capitala Regatului Maroc, a decis înscrierea Artei cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

Cămaşa cu altiţă, una dintre piesele cele mai importante ale portului tradiţional românesc, reprezintă o dovadă a geniului artistic prin care generaţii de femei au reuşit cu har şi talent să îmbine elemente de croi şi ornamentică pentru a-i defini personalitatea marcată de funcţionalitate şi rafinament. Valoarea acestei piese rezidă în combinaţia dintre păstrarea şi transmiterea nealterată a cunoştinţelor şi tehnicilor legate de întregul proces de creaţie, de la firul pânzei ţesute în război până la înnobilarea decorativă cu structuri şi compoziţii artistice care reflectă identitatea etnografică a fiecărei zone în care acest tip de cămaşă este specific.

Altiţa formează o unitate independentă printr-un decor cristalizat după canoane străvechi, constituindu-se în registrul superior al mânecii cămăşii, pe care sunt concentrate cele mai complexe motive ornamentale, menite să reflecte nu doar creativitatea, ci şi însemnele de statut social şi de vârstă. În societatea contemporană purtarea cămăşii cu altiţă reprezintă un semn al asumării specificului etnic şi al respectului faţă de creatoarele anonime care au făcut posibilă transmiterea acestei valori către comunitatea de practicante a meşteşugului de astăzi, când acest bun naţional a devenit universal prin recunoaşterea UNESCO.

Cămaşă cu altiţă lucrată de Maria Drăgătoiu (Miculeşti-Slivileşti, judeţul Gorj)

Detaliu cămaşă cu altiţă lucrată de Maria Drăgătoiu (Miculeşti-Slivileşti, judeţul Gorj)