Dimitrie Cantemir - Compozitorul - în viziunea lui Constantin Răileanu

Anul cultural 2023 este dedicat celor două personalităţi remarcabile ale culturii române, cărturarului Dimitrie Cantemir şi compozitorului Ciprian Porumbescu.

Cu ocazia celebrării Zilei Culturii Naţionale, Institutul Naţional al Patrimoniului a organizat primul podcast, prin care a readus adus în atenţia publicului personalitatea de rang european a domnului Moldovei, Dimitrie Cantemir, de la a cărui naștere se împlinesc 350 de ani și 300 de ani de la moarte.

Domnitor al Ţării Moldovei, filosof, umanist, istoric, filosof şi compozitor, Dimitrie Cantemir reprezintă o figură emblematică atât pentru cultura naţională, cât şi pentru cea universală. Prin acest podcast, realizat alături de Constantin Răileanu, a fost abordată activitatea remarcabilă de compozitor şi teoritician de muzică turcă (osmană).

Invitatul nostru a fost domnul Constantin Răileanu, doctor în muzică al Universității Naționale de Muzică din București, cel care a fondat în anul 2003 Ansamblul Cameral de muzică veche Anton Pann, iar trei ani mai târziu a pus bazele Asociației pentru Cultură și Tradiție Anton Pann.

Pe parcursul podcastului, acesta ne-a vorbit despre tratatul de teorie muzicală realizat de Dimitrie Cantemir, intitulat Kitâb-i’ilm-ül mûsikî’ alâ vechi'l-hurûfât (Cartea științei muzicii după felul literelor). Prin acest tratat, Cantemir reuşeşte să reformeze teoria muzicii orientale de la acea vreme. Remarcând anumite specificităţi ale muzicii osmane, acesta o delimitează de cea persană.

Dimitrie Cantemir nu mai utilizează concepte filosofice precum compozitorii anteriori, ci structurează toată muzicalitatea orientală (care se preda doar pe cale orală) în armonie cu tratatele de muzică modernă, propunând astfel un sistem de notare pe baza alfabetului osman. Pe lângă teorie, tratatul cuprinde şi o colecţie de 354 de compoziţii muzicale (peşrev şi semâ-i), proprii, dar şi aparţinând altor autori ai perioadei respective.

Pe parcursul podcastului, a fost discutate teme privind muzica românească, despre improvizaţia din literatura muzicală turcească Taksîm-i küll-i külliyat (Taksim în toate modurile) descrisă de Cantemir drept gayet zahmetlü işdir - deosebit de laborioasă.

Ansamblul cameral de muzică veche a înregistrat prima piesă din compoziţiile lui Cantemir în anul 2005, iar în anul 2017 au lansat primul album dedicat integral marelui cărturar- Cantemir Melo I, cuprinzând cele 18 piese cu paternitate certă cantemiriană. Şase ani mai târziu, s-a înregistrat al doilea album - Cantemir Melo II - ce conţine piese atribuite lui Cantemir.

La finalul podcastului, domnul Răileanu a interpretat o compoziţie muzicală scrisă de Dimitrie Cantemir - Peşrev, makam Rast, usul Berefşan - la kanun, unul dintre instrumentele specifice Orientului. Terminologia provine din limba greacă: se crede că este vorba despre canonul inventat de Pitagora, cu ajutorul căruia a putut să calculeze armonicele unui sunet. Sunetele emise de instrument sunt asemănătoare cu cele emise de o harpă.

Vă invităm să ascultaţi podcastul integral pe canalul de Youtube al Institutului Naţional al Patrimoniului: 

https://www.youtube.com/watch?v=lVzrF_TEtuM.