Joi, 26 Septembrie, în județul Bistrița-Năsăud, vor avea loc doua recepții la terminarea lucrărilor, la obiectivele „Biserica Reformată”, sat Reteag, comuna Petru Rareș și Biserica din lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva”, sat Țigău, comuna Lechința.
Începând cu ora 9, va avea loc o conferință de presă în cadrul Prefecturii județului Bistrița-Năsăud, susținută de Alexandru MURARU, Director General al INP.
La evenimente vor fi prezenți dl. Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, dl. Dorin DOBRA, Senator, dl. Ovidiu FRENȚ, Subprefect, Prefectura Județului Bistrița-Năsăud, reprezentanți ai INP, autorități locale precum și membri ai societăților care au proiectat și realizat lucrările de reabilitare.
Proiectul de consolidare-restaurare al obiectivelor, monumente istorice, început în 2011-2012, este finalizat după un efort considerabil.
Până la finalizarea lucrarilor, Institutul Național al Patrimoniului a alocat fonduri în cuantum de 819,738.00 lei, pentru Biserica Reformată, în vederea refacerii zidurilor, pardoselilor, tencuieli, hidroizolare a fundațiilor. Biserica din lemn „Sf. Cuvioasa Parascheva” a primit fonduri în valoare de 867,849.95 lei pentru lucrările efectuate pe parcursul anilor 2012 și 2013, anume: rigidizarea întregului ansamblu structural, executarea lucrărilor de subzidire la fundaţii, recondiționare și revizuire a întregii structuri.
„Bistrița-Năsăud este unul dintre cele mai importante județe din România, având în vedere cele aproximativ 800 de monumente istorice. Acestea au transformat Bistrița-Năsăud într-un județ al pelerinajului, într-un spațiu cultural aparte. Procesul de restaurare a însemnat atât
un efort considerabil din partea Institutului Național al Patrimoniului cât și un gest de apreciere față de comunitatea locală din Bistrița.
Cu această ocazie, anunțăm deschiderea a trei noi șantiere, în vederea restaurării obiectivelor: Ansamblul Bisericii Evanghelice, comuna Budacu de Jos, Biserica Ortodoxă „Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, comuna Cetate și Biserica de lemn „Sf. Proroc Ilie”, comuna Cetate.
Ne dorim să sprijinim atât patrimoniul național cât și patrimoniul construit, având în vedere potențialul cultural al județului.” a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului National al Patrimoniului.
Informații de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).