Institutul Naţional al Patrimoniului participă la Intâlnirea ce va avea loc la Veszprém, Ungaria, în cadrul proiectului Sustcult, www.sustcult.eu "Sustenabilitate printr-un management integrat al patrimoniului cultural". Proiectul este finanțat prin Programul de Cooperare Transnațională Sud - Estul Europei, program ce sprijină creșterea coeziunii teritoriale și dezvoltarea echilibrată a zonei de Sud - Est a Europei, lider de proiect este municipalitatea din Veneţia,
Proiectul, coordonat de Primăria Veneția, constă într-un parteneriat între 12 instituții, cu experiența și capacitatea de a implementa un management cultural eficient, din Italia, Slovenia, Grecia, Ungaria, Macedonia, Albania și România, prin Institutul Național al Patrimoniului.
In cadrul celei de a patra întâlniri din cadrul proiectului se vor discuta probleme legate de activitatea de stimularea locurilor de muncă prin intermediul punerii in valoare a patrimoniului cultural. Institutul Naţional al Patrimoniului a ales drept obiectiv Mănăstirea Hurezi, obiectiv înscris pe Lista Patrimoniului Mondial.
Mănăstirea Hurezi este cel mai vast şi cel mai dezvoltat ansamblu monastic din Ţara Românească. Prin elementele de ordin arhitectural şi artistic este un unicat nu doar în arhitectura româneasca, ci şi în cea a sud-estului Europei, o sinteză post-bizantina, fidelă tradiţiei ortodoxe, edificată atât după principiile ordonatoare ale Renaşterii italiene cât şi după tipicul marilor mănăstiri de la Muntele Athos.
Mănăstirea Hurezi, ctitoria domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714) a fost începută în 1690, completată şi extinsă de egumenii mănăstirii în mai multe etape: 1734 -1735, 1829 - 1854 şi 1854 - 1873.
Hurezii pun în evidentă un program complex, nou, niciodată reluat în Ţara Românească, conceput potrivit unor trasee regulatoare renascentiste, după o axă orientată est-vest, cu o incinta principală de plan dreptunghiular - în centrul căreia se află "Biserica mare", catholiconul - şi patru schituri subordonate ansamblului major, amplasate în afară incintei mari, spre cele patru puncte cardinale. "Biserica Mare", cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, era destinată să devină necropolă a familiei lui Constantin Brâncoveanu. În epoca, Hurezii devin un mare centru artistic în jurul căruia s-a născut "stilul brâncovenesc", model de referinţă, cu o mare varietate de interpretări, până după 1800.