Institutul Național al Patrimoniului anunță începerea lucrărilor de restaurare la o parte din Castelul Peleș - Terasa cu busturi și Terasa Fântânii lui Adonis (terasa de sud-est).

Prin protocolul încheiat cu Casa Regala a României, în anul 2010 și reînnoit în anul 2012, Statul român, reprezentat de Ministerul Culturii, și-a asumat obligația ca pe perioada în care va administra Muzeul Național Peleș să investească în lucrări de punere în siguranță și punere în valoare a Complexului Peleș prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului, având ca sursă de finanțare Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. Institutul Național al Patrimoniului este instituția abilitată să finanțeze și să urmărească execuția acestor lucrări de restaurare și conservare.

În urma unei decizii de retrocedare, pe 1 martie 2007, Castelele Peleş şi Pelişor, împreună cu terenurile aferente, au fost restituite Regelui Mihai I. În iunie 2008, Regele Mihai I s-a întors oficial la Castelul Peleş, redevenit domeniu regal, după 60 de ani.

Valoarea lucrărilor de consolidare-restaurare este de 955.769,75 lei TVA inclus, acestea urmând să fie executate într-un termen de 12 luni.
Principalele lucrări care vor fi executate la cele două zone presupun consolidarea porțiunilor de zid prăbușit al Terasei Fântânii lui Adonis, refacerea zidăriei din piatră, refacerea pavajelor, curățarea și tratarea tuturor elementelor din piatră cu remontarea acestora pe pozițiile inițiale, consolidarea coloanelor fântânii centrale și a coloanelor foișorului la Terasa cu busturi și refacerea gazonului pe strat geodren etc.

"Institutul Național al Patrimoniului, printr-un gest simbolic, de ziua onomastică a M.S. Regelui Mihai I, anunță în mod oficial începerea lucrărilor de reabilitare a Castelului Peleș.
De la debutul activității mele, în funcția de Director General al Institutului Național al Patrimoniului, am considerat reabilitarea Castelului Peleș o prioritate pentru instituția pe care o conduc. Acest eveniment înseamnă, în primul rând, un act de recunoștință al statului român față de Familia Regală a României. Restaurarea Castelului Peleș este un moment cu încărcătură simbolică și identitară. Locul în care s-au născut regii României, spațiul atâtor momente istorice din trecutul național, este un simbol al Patrimoniului Național.
Restaurarea Complexului Peleș reprezintă un act de demnitate națională și un mesaj de încurajare pentru investiția în monumentele istorice de importanță universală. Îmi doresc ca anul viitor să putem recepționa aceste lucrări" a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului.

Castelul Peleş, reședința de vară a primului cuplu regal al României, regele Carol I (1866-1914) şi regina Elisabeta, a fost construit între 1873 și 1914, la dorința suveranului, după planurile arhitecților Johannes Schultz şi Karel Liman. Edificiul a fost decorat de celebrii creatori, J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Bernhard Ludwig din Viena. Castelul Peleș este considerat cel mai important ansamblu arhitectonic de tip istorist din România, având caracter de unicat și prin valoarea sa istorică şi artistică, rămâne unul dintre cele mai importante şi frumoase monumente din Europa. Lucrările de construire a Castelului Peleș au început în anul 1873 pe terenul denumit inițial Piatra Arsă și ulterior domeniul regal de la Sinaia.
Castelul Peleș este înconjurat de șapte terase decorate , situate la cote de nivel diferite cu statui aparținând sculptorului italian Romanelli, concepute în stilul neorenașterii italiene cu fântâni, vase ornamentale și coloane sculptate în piatră și marmură de Carara.
Monumentul a fost reședință regală (1883 – 1947), naționalizată în 1948, muzeu din 1953 până în 1975 și din 1990 până azi. Din anul 2007 Castelul a devenit proprietate a Majestății Sale, Regele Mihai I al României și instituție publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.
De asemenea, Complexul Muzeal Peleș este unul dintre cele mai vizitate muzee ale României, având un aflux de peste 350.000 turiști anual.

Istoric INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).