Alexandru MURARU, Director General al INP, a declarat astăzi, la București, la cea de-a zecea conferință internațională de arhitectură RIFF 2013, că va solicita Parlamentului, printr-o scrisoare deschisă mărirea sumei acordată Programului National de Restaurare a Monumentelor Istorice, 2014.
"Am fost extrem de neplăcut surprins să constat că proiectul de lege privind legea bugetului de stat pe anul 2014, publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe menționează suma de 19.3 milioane lei pentru finanțarea Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. Consider că această sumă este insignifiantă în raport cu valoarea culturală inestimabilă a patrimoniului național al României. Practic, bugetul monumentelor istorice a pierdut 2/3 in ultimii ani. Voi solicita, printr-o scrisoare deschisă, adresată fiecăruia dintre cei aproape 600 membri ai Parlamentului, sprijinul pentru mărirea acestei sumei. Altfel, nici un alt obiectiv nou nu va putea intra în finanțare, anul viitor. În acest ritm ne trebuie 6 ani numai ca să terminăm cele aproximativ 160 de monumente aflate în finanțare." a declarat dr. Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului.
Programul Național de Restaurare este principalul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar în mod direct reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul țării.
În timpul Guvernului condus de Emil BOC, PNR a pierdut două surse importante de finanțare. Prima sursa venea din partea Inspectoratului de Stat în Construcții, ce a fost reorganizat în 2009. Într-o măsură și mai mare a afectat PNR-ul pierderea în anul 2009 a 2% din încasările la loterie, activități de casino și alte jocuri de noroc. În unii ani, din jocuri de noroc se colecta 1/3 din bugetul PNR.
În acest context, sunt aduse în discuție sume de 15-22 milioane ron pierdute, care erau destinate conservării patrimoniului național.
În 2013 PNR dispune de 20 de milioane de lei. În vederea încheierii lucrărilor la șantierele deja deschise este necesară suma de 120 de milioane lei, ceea ce reprezintă bugetul pe șase ani al INP, la nivelul actual. Astfel, nevoia de finanțare a restaurărilor și intervențiilor de urgență la aceste monumente este considerabilă.
PNR a început să funcționeze de la începutul anilor 90. În 1997 PNR cuprindea 282 obiective iar în urmatorii ani s-a ajuns la peste 350 de obiective. Astfel, ritmul finalizării obiectivelor a scăzut.
Între anii 2010 și 2012 au fost recepționate 345 de obiective.
În mod normal, PNR ar trebui sa gestioneze o sumă de minim 60 de milioane de lei. Dacă finanțarea PNR se va situa la dimensiunea prevăzută în proiectul legii bugetului de stat 2014, adică la 19.3 milioane lei, Institutul Național al Patrimoniului va fi nevoit să concentreze aceste resurse exclusiv pentru santierele aflate în lucru, fără a introduce obiective noi in Program.
Istoric INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).