Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi organizează expoziția de hărți vechi "Pământuri bulgărești-mărturii istorice" cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Bulgaria.
         

          Vernisajul expoziției are loc joi, 27.02.2014 la Teatrul Dramatic din Ruse-Bulgaria.
Evenimentul se desfășoară sub patronajul Prefectului Districtului Ruse, invitați de onoare fiind Excelența Sa Domnul Anton PACUREȚU, ambasador al României în Bulgaria și Excelența Sa Domnul Aleksandar FILIPOV, ambasador al Republicii Bulgaria în România, alături de reprezentanți ai Institutului Național al Patrimoniului și membri ai Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.
         

          „Institutul Național al Patrimoniului, principala instituție de importanță națională care, prin demersuri de restaurare-consolidare, are menirea de a salvgarda și promova patrimoniul cultural național, alături de Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, o prezență unică în peisajul muzeal al României, au colaborat cu succes în a realiza această importantă manifestare culturală. Sunt mândru că prin demersurile noastre, valorile culturale transcend granițele și contribuie la popularizarea patrimoniului românesc, aspect relevant și din perspectiva comunităților române din Bulgaria" a declarat dr. Alexandru MURARU, Manager al Institutului Național al Patrimoniului.
         

          Institutul National al Patrimoniului curatoriază și dezvoltă baze naționale de date pentru patrimoniul cultural mobil, scris , imaterial și digital. Astfel, în decursul timpului el a dezvoltat și administrează în prezent 18 baze naționale de date privind patrimoniul cultural național, însumând peste 857.000 de înregistrări. De subliniat baza de date a bunurilor culturale mobile clasate, care conține acum descrierile și imaginile a peste 41.000 de bunuri culturale.Cele mai multe dintre bazele de date au și o versiune de consultare online pe site-ul institutului,patrimoniu.gov.ro. La acestea se adaugă arhive digitale cu peste 95.000 de pagini text - carte rară, manuscrise, incunabule, lucrări științifice de referință și reviste de specialitate digitizate integral și peste 65.000 de imagini.

            Istoric INP
          Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).