FORCOPAR - Centrul pentru formarea la distanţă, documentare şi informare în arheologia industrială a luat fiinţă în cadrul Universitărţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu" din Bucureşti în urma desfăşurării proiectului "2011-1-RO1-LEO05-15311 - Formation professionnelle a distance en archeologie industrielle (Conservation/reconversion), de la faisabilité a l'operationnalité – FORCOPAR 2, din cadrul programului european Leonardo da Vinci „Transfer de inovaţie". La proiect a participat un număr de 14 parteneri din 4 ţări – România, Belgia, Franţa şi Italia.
Formarea la distanţă (on-line) a persoanelor interesate de domeniul arheologiei industriale, oferită de Centrul FORCOPAR se înscrie în cadrul larg al învăţării pe tot parcursul vieţii („Lifelong learning"). Înscriindu-se în categoria de învăţare „Lifelong learning" formarea din cadrul Centrului asigură accesul deschis la educație de calitate pe parcursul întregii vieți, tuturor persoanelor interesate de domeniul arheologiei industriale. Oferta educațională asigură ca abilitățile și competențele dobândite de cursant să fie adaptate cererii în continuă schimbare în domeniu. În acest sens, activitățile de formare sunt deschise, variate și flexibile. Ele permit obţinerea conştinţelor, abilităţilor şi competeneţelor cerute de piaţa muncii şi de socieate, având drept finalitate dezvoltarea personală și/sau profesională.
În Carta Patrimoniului Industrial, elaborată de TICCIH (Comitetul Internaţional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial) în anul 2003, patrimoniul industrial este definit ca fiind „constituit din mărturiile culturii industriale care au semnificaţie istorică, tehnologică, socială, arhitecturală şi ştiinţifică. Aceste mărturii pot fi clădiri, maşini şi instalaţii, laboratoare, mori şi fabrici, mine şi situri pentru procesare şi rafinare, depozite, locuri în care energia este generată, transmisă şi folosită, structuri şi infrastructuri de transport, precum şi locuri folosite pentru activităţi sociale legate de industrie cum ar fi locuinţe, lăcaşuri de cult, clădiri pentru educaţie", iar arheologia industrială „o metodă interdisciplinară de studiu a tuturor mărturiilor, materiale sau imateriale a documentelor, a artfactelor, a stratigrafiilor şi a structurilor, a aşezărilor omeneşti şi a peisajelor urbane sau naturale , create pentru sau de către procesele industriale. Aceasta se foloseşte de metodele de investigaţie cele mai potrivite pentru a creşte gradul de înţelegere a trecutului şi prezentului industrial."
Baza activităţii de formare la distanţă (on-line) o reprezintă Platforma educativă on-line, elaborată pe parcursul desfăşurării proiectului european FORCOPAR 2.
Oferta educaţională este alcătuită din 6 module, fiecare având un număr de 3 până la 7 unităţi, în funcţie de complexitatea modulului. Temele grupate în module sunt diverse, ele acoperind o gamă largă de probleme legate de înţelegerea patrimoniului industrial (din perspective diferite) şi de posibilităţile de conservare, prin conversie:
Modulul 1: Introducere în arheologia industrială, este alcătuit din 7 unităţi: Este un modul de formare care privește cunoștințe generale. Împreună cu Modulul 2 al platformei educative, face parte din arheologia industrială descriptivă. El se adresează unui public interesat de tematică, public care are o pregătire generală, indiferent de nivelul și de activitatea sa de bază si fara ca pregătirea și activitățile să fie legate direct de arheologia industrială. El permite cursanților să dobândească o cultură de bază în domeniul arheologiei industriale.
Modulul 2: Tehnologii, arhitectură, urbanism, peisaje, este alcătuit din 5 unităţi. Modulul abordează problemele unei arheologii industriale descriptive, având ca prim obiectiv realizarea unei vederi de ansamblu asupra tipologiei uzinei şi a evoluţiei acesteia în spaţiu şi timp. Dar activitatea industrială se bazează pe tehnici diversificate la infinit. Cele trei unităţi «tehnologice » ale acestui modul au ca obiectiv familiarizarea cursantului cu trei sectoare determinante: producţia energetică, producţia industrială, transporturile. În unitatea 5, cursantul îşi va lărgi orizontul integrând în analiză ansamblul componentelor care edifică patrimoniul industrial şi generează un teritoriu.
Modulul 3: Memoria sferei muncii, este alcătuit din 3 unităţi. Obiectul Modulului 3 îl reprezintă ansamblul elementelor, prin componentele sale umane și materiale, care au caracterizat trecutul Locului de Muncă și care constituie o mărturie a acestuia: dobândind o valoare istorică, în general, și/sau, în special, de identitate a unei colectivități sau a unei comunități. Scopul programului de formare este de a putea să identifice aceste elemente și valoarea lor de memorie, pe baza unor cunoștințe istorice generale, limitându-se la secolele XIX și XX. Prin intermediul acestui modul, cursanții vor fi dobândit, pe de o parte, competențele necesare pentru descoperirea celor mai semnificative elemente, documentare și materiale, care au o valoare de mărturie, adică de memorie a majorității siturilor patrimoniului industrial; pe de altă parte, ei vor fi capabili să găsească modalitățile cele mai adecvate și mai eficiente pentru a conserva și pentru a ilustra aceste elemente în siturile recuperate și pentru a conduce o acțiune de sensibilizare și de difuzare a cunoștințelor lor în exterior.
Modulul 4: Evaluarea şi inventarierea siturilor, este alcătuit din 4 unităţi. Obiectivul modulului este să ofere cursanţilor cunoştinţe privind diversele modalităţi de investigare şi metodologia pentru a inventaria şi repertoria patrimoniul industrial. Este un modul specializat, strâns legat de aspecte care privesc cercetarea, analiza şi salvarea siturilor industriale. Acest modul urmăreşte obţinerea capacităţilor de detectare a potenţialului şi a posibilităţilor de reconversie a siturior de arheologie industrială, ca şi a ameninţărilor contemporane la care sunt expuse. În acelaşi timp, inventarul este tratat ca un element al sistemului de protecţie. Modulul are ca scop implementarea unei structuri de inventar complexe, adaptabile şi uşor de utilizat de către diverse categorii de public, ca instrument indispensabil partenerilor implicaţi în reconversie.
Modulul 5: Protejare; programarea conversiei, este alcătuit din 5 unităţi. Modulul 5 introduce cursantul în domeniul specific care vizează măsurile de protecție ale arheologiei industriale prin etapele succesive necesare pentru reconversie: instrumentele legislative ale protecţiei, condiţionările urbanistice, categorii de intervenţie, potenţialul, proramarea funcţiunilor viitoare, planul de fezabilitate, planul de acţiune. Cunoștințele acumulate permit, la finalul modulului, acumularea unor competențe necesare pentru a decide care este cea mai bună soluție pentru a proteja situl industrial si modalităţile de acţionare în acest sens.
Modulul 6: Proiectul de arhitectură și de urbanism în cazul conversiei, este alcătuit din 3 unităţi. Modulul 6 este un modul de formare de competențe, dedicat instruirii în domeniul metodelor și principiilor de elaborare a proiectului de arhitectură. Acesta oferă competențele necesare stăpânirii principalelor probleme strict legate de practica proiectului de arhitectură, pentru recuperarea și valorificarea siturilor și edificiilor care fac parte din patrimoniul industrial. Modulul se desfășoară prin intermediul unei explorări a celor mai semnificative experiențe care au fost efectuate, a studiului cazurilor de bune practici, prin intermediul cărora se abordează principiile și metodele care stau la baza un proiect de calitate, precum și problemele de comunicare și de valorificare.
Platforma educativă a centrului Forcopar oferă:
- întreaga bază didactică conţinând conţinutul modulului şi a unităţilor precum şi activităţile necesare pentru obţinerea validării;
- resursele oferite: textul autorului, baza de date (cu exemple analitice ale unor cazuri diverse de conversie), biblioteca virtuală, glosarul, albumul de fotografii
- criteriile de evaluare a fiecărei unităţi şi a modulului, în ansamblul său;
- posibilităţi variate de comunicare cu tutorele şi între cursanţi: forum, chat, e-mail etc.
Formarea la distanţă a Centrului Forcopar se adresează tuturor persoanelor interesate de domeniul arheologiei industriale, fie ca mijloc de perfecţionare personală, fie din perspectiva instituţiei în care activează. Centrul oferă două categorii de formare:
- Formare iniţială, indiferent de studiile anterioare ale cursantului
- Formare continuă, caz în care absolvirea cu succes a unuia sau mai multor module poate fi folosită, prin credite transferabile, în studiile de master sau succesive.
Fiecare solicitant poate opta, la alegere, pentru unul din cele 6 module ale Ofertei de studii.
În funcţie de interesul personal sau de grup (al organismului din care provin cursanţii) se poate opta pentru mai multe module sau pentru întregul ciclu, alcătuit de cele 6 module.
Durata de desfăşuare a fiecărui modul este stabilită în funcţie de numărul unităţilor componente şi de complexitatea lor. Ea este precizată, la început, de tutorele care are în responsabilitate formarea în domeniul modulului respectiv.
Un modul se poate desfăşura dacă sunt înscrişi cel puţin 10 cursanţi. În cazul în care numărul de solicitanţi depăşeşte această cifră, se formează grupe de studiu, alcătuite dintr-un număr de cursanţi cuprins între 10 şi 15 cursanţi.
La încheierea formării, în urma validării rezultatelor obţinute, se eliberează un act de absolvire care certifică participarea in cadrul programului și poate oferi și un număr de credite, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind actele de studii. Se menţionează că modulele conferă anumite cunoştinţe şi competenţe în domeniul arheologiei industriale şi a conversiei siturilor industriale, dar nu echivalează cu un certificat profesional.