Strict Standards: Only variables should be assigned by reference in D:\Web\WWW\temp-18-250.cimec.ro\plugins\system\canonicalization\canonicalization.php on line 46
Institutul Național al Patrimoniului - Masterul Istorie, resurse culturale şi patrimoniu în societatea contemporană, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

SHARE

Noutăți

Strict Standards: Declaration of JParameter::loadSetupFile() should be compatible with JRegistry::loadSetupFile() in D:\Web\WWW\temp-18-250.cimec.ro\libraries\joomla\html\parameter.php on line 512

Masterul Istorie, resurse culturale şi patrimoniu în societatea contemporană, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti

Rate this item
(2 votes)

ISTORIE, RESURSE CULTURALE ŞI PATRIMONIU
ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ



Resursa culturală şi patrimoniul reprezintă domenii vitale pentru comunităţile secolului XXI întrucât constituie mărci ale identităţii culturale la nivel local şi regional. Identificarea, cercetarea, prezervarea şi valorificarea acelor bunuri de patrimoniu care constituie emblemele identitare ale comunităţilor constituie provocarea importantă care stă înaintea guvernelor şi instituţiilor locale. Totodată, resursa culturală bine administrată poate deveni o resursă economică valoroasă contribuind la dezvoltarea unei regiuni, inclusiv la rezolvarea problemei şomajului. Pentru a ajunge în acest punct, sunt necesare politici şi strategii culturale în domeniul patrimoniului care să răspundă acestor nevoi şi este nevoie de specialişti.
• Masterul Istorie, resurse culturale şi patrimoniu în societatea contemporană este dedicat atât specialiştilor din domeniul patrimoniului, cât şi celor pasionaţi de acest domeniu sau care doresc să se implice direct şi activ în problematica identificării, conservării/restaurării şi valorificării patrimoniului din România.
Cursurile şi seminariile prevăzute în cadrul acestui program de master permit o abordare multidisciplinară a problematicii bunurilor culturale precum şi a instituţiilor care le gestionează. Sunt avute în vedere atât aspecte generale care ţin de managementul instituţiilor culturale, a legislaţiei şi politicilor din domeniu, cât şi diversele tipuri de bunuri culturale de patrimoniu cu care se operează în România (patrimoniu arheologic, patrimoniu etnografic, artistic, tehnic, patrimoniu muzeal, arhivistic, patrimoniu arhitectonic urban, patrimoniu imobil rural, patrimoniu imaterial, patrimoniu UNESCO) sau tehnicile şi metodele de cercetare, evidenţă, conservare şi digitalizare.
Abordarea interdisciplinară asupra problematicii patrimoniului este asigurată, printre altele, de colaborarea cu instituţii reprezentative în domeniu, care iniţiază şi derulează programe de cercetare la nivel internaţional. Este vorba despre Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), aflat în subordinea Ministerului Culturii şi având atribuţii care vizează apărarea şi valorificarea Patrimoniului Cultural Naţional. De asemenea, programul de master aduce alături specialişti din domeniul administraţiei şi managementului, precum şi specialişti în diversele domenii ale patrimoniului cultural, printr-o fericită colaborare a mai multor facultăţi din cadrul Universităţii din Bucureşti.
• Dincolo de activităţile practice realizate în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, masteranzii vor realiza stagii de practică în cadrul unora dintre cele mai prestigioase muzee şi instituţii locale din domeniul patrimoniului: Muzeul Muzeul Naţional de Istorie a României, Naţional de Artă al României, Muzeul Cotroceni, Muzeul de Istorie Militară, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Cărţii şi Hărţilor, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" etc.
• Absolvenţii MasteruluiIstorie, resurse culturale şi patrimoniu în societatea contemporană se pot integra pe piaţa muncii, în ocupaţii şi domenii diverse.
Plecând de la modelul legislativ european, problematica protecţiei patrimoniului cultural impune deja în România introducerea la nivelul administraţiei teritoriale (judeţene şi orăşeneşti, în curând regionale) a funcţiilor de conservator de monumente şi a celor de supraveghere a stării de conservare a patrimoniului mobil/ imobil. De asemenea, se are în vedere formarea unui personal specializat în protecţia culturală propriu zisă, evaluarea patrimoniului, în proiectarea de evenimente şi manifestări care înseamnă activităţi directe cu publicul, în marketingul de patrimoniu, în promovare şi dialog. Dezvoltarea economică şi a infrastructurii (lucrări majore de construcţii, şosele şi autostrăzi, sistematizarea teritorială, rezolvarea problemelor legate de protecţia peisajului) implică pregătirea unei forţe de muncă calificate pentru conservarea preventivă (îndeosebi în domeniile arheologiei şi a monumentelor istorice).
Alte domenii care pot absorbi masteranzii formaţi în cadrul acestui program:
- pregătirea de specialitate a personalului din cadrul instituţiilor de cultură şi patrimoniu la nivel naţional şi local;
- analişti, consilieri şi experţi în problematica identificării, evaluării, ocrotirii şi valorificării patrimoniului cultural;
- personal specializat în domeniile istorie, arheologie (inclusiv preventivă) pentru sistemul muzeal naţional : muzeografi, documentarişti, conservatori de muzeu şi de monumente istorice, arheologi;
- specialişti care să lucreze în domeniul privat al colecţiilor şi patrimoniului;
- jurnalişti cu pregătire în domeniul cultural;
- experţi reprezentanţi în organisme europene şi euro-atlantice.

Admiterea. Concursul de admitere se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale şi regulamentele interne ale Universităţii din Bucureşti. Candidaţii sunt ordonaţi în ordinea descrescătoare a mediei obţinute prin notarea următoarelor probe de concurs:
1. Proiectul individual de studiu şi cercetare prezentat de către candidat;
2. Susţinerea proiectului în faţa comisiei de admitere.

În redactarea proiectului trebuie avute în vedere următoarele elemente:
1. Proiectul trebuie să vizeze o temă de cercetare specifică programului de master pentru care se realizează aplicaţia;
2. Structura proiectului trebuie să includă următoarele:
- Definirea temei propusă pentru cercetare;
- Prezentarea stadiului cercetării în domeniul aferent temei;
- Descrierea metodologiei de lucru (concepte, metode de analiză);
- Prezentarea structurii viitoarei lucrări de dizertaţie (câte capitole, ce temă tratează fiecare);
- Bibliografie relevantă pentru tema aleasă.
3. Proiectul trebuie să aibă un număr de minim 5 pagini şi maxim 12 pagini.

Calendar admitere:
- înscrierea candidaţilor: 3-11 septembrie (Secretariatul Facultăţii de Istorie, B-dul Regina Elisabeta nr. 4-12, etaj 1)
- examen admitere (susţinerea proiectului): 14-19 septembrie
Data limită de afişare a rezultatelor: 23 septembrie

Pentru informaţii suplimentare privind realizarea proiectului sau structura programului, candidaţii se pot adresa următorilor profesori:
Conf. dr. Florentina Niţu - email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Conf. dr. Ioan Opriş - email: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

 

Read 5948 times