În perioada 1 - 4 octombrie 2015. Institutul Naţional al Patrimoniului va fi prezent la Simpozionul Internaţional "Monumentul. Tradiţie şi Viitor" cu referate ştiinţifice şi cu expoziţia privind activitatea de restaurator a arhitectului Ioan D. Trajanescu.
Expoziţia RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, este realizată în cadrul proiectului cultural cu acelaşi nume, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din fondul "Timbrul Arhitecturii" în anul 2015.
În anul 2015, prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL ION D. TRAJANESCU - 140 DE ANI DE LA NAŞTERE, Institutul Naţional al Patrimoniului continuă ciclul de proiecte culturale, iniţiat în anul 2014, intitulat RESTAURATORI ROMÂNI, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul "Timbrul Arhitecturii", dedicat cercetării, reconsiderării, punerii în valoare şi difuzării operei înaintaşilor arhitecţi, reprezentanţi de seamă ai şcolii româneşti de restaurare, care au activat în cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice. Ciclul a fost iniţiat prin proiectul cultural RESTAURATORI ROMÂNI: ARHITECTUL HORIA TEODORU (1894-1976), desfăşurat în anul 2014. (http://horia-teodoru.ro)
Informaţii de background Ion D. Trajanescu
(30 mai 1875, Bucureşti - 1964, Bucureşti)
În perioada 1892-1897, Ion D. Trajanescu urmează cursurile Şcolii de Arhitectură a Arhitecţilor Români. În anul 1897 este admis la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, Secţia Arhitectură. Finalizează studiile în anul 1902.
În perioada 1907-1924 este arhitect în cadrul proaspăt înfiinţatului Serviciu Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice. În paralel activează ca arhitect consultant al Societăţii Comunale de Locuinţe Ieftine (1910-1915).
În perioada 1913-1920 este profesor onorific, iar în perioada 1924-1940 este profesor universitar la Academia de Arhitectură din Bucureşti, titular al Catedrei de Construcţii şi Perspectivă.
În anul 1912 devine membru al Comitetului Societăţii Arhitecţilor Români, ocupând funcţiile de secretar, casier, bibliotecar şi vicepreşedinte (1922-1926). Este membru al comitetului de redacţie al revistei Arhitectura.
În anul 1922 devine director-proprietar al nou înfiinţatei reviste Artele Frumoase, alături de arhitectul Statie Ciortan.
Printre principalele obiective restaurate de arhitectul Ion D. Trajanescu se pot enumera: mănăstirile Hurezi, Bistriţa, Govora, Dintr-un Lemn, Mamu, Stăneşti, Brâncoveni.
Promotor al unei arhitecturi inspirate din vechea artă românească, proiectează Palatul Ligii Culturale Române din Bucureşti, catedralele din Timişoara, Turda şi Tecuci, biserica Madona Dudu din Craiova (împreună cu arh. Sterie Becu), bisericile Sf. Spiridon - Spirea Veche, Sf. Dumitru - Colentina, Sf. Apostoli Petru şi Pavel - Belvedere C.A.M., Cărămidari, Sf. Ioan - Ferentari şi Crematoriul Uman, toate în Bucureşti.
Realizează mai multe parcelări cu locuinţe individuale în cartierele Clucerului, Tei, Drumul Sării, Belvedere - C.A.M., Floreasca, Mihail Cornea, Rahova, Steaua C,F.R., Grant R.M.S. şi C.F.R., executate pentru Societatea Comunală de Locuinţe Ieftine.
Desfăşoară o bogată activitate publicistă în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, revistele Arhitectura, Artele Frumoase, Urbanismul. Este autorul unui curs universitar de perspectivă liniară şi al volumelor: Mitropolia din Bucureşti şi Arhitectura.