Norme metodologice pentru Programul Naţional de Restaurare: Consultare publică

Rezultatul consultării publice desfăşurate între 25 mai şi 5 iunie a.c. - Tabel comparativ

Institutul Naţional al Patrimoniului a formulat pentru a fi supuse dezbaterii publice Normele Metodologice privind stabilirea criteriilor pentru elaborarea Programului Naţional de Restaurare, finanţat de Ministerul Culturii şi derulat prin Institut.

Programul Naţional de Restaurare (PNR) este programul prin care Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) alocă anual fonduri din bugetul oferit de Ministerul Culturii în vederea conservării, restaurării şi punerii în valoare a clădirilor şi ansamblurilor istorice valoroase, înscrise în Lista Monumentelor Istorice (LMI).

La nivelul anului 2016, în LMI figurează aproximativ 30.000 de monumente, bugetul pentru PNR fiind de 50 milioane de lei. Această sumă, deşi dublă faţă de anii precedenţi, reprezintă o medie de numai 1.666 lei atribuiţi pe anul în curs pentru fiecare monument istoric în parte. Dacă avem în vedere că monumentele istorice care primesc cu predilecţie finanţare sunt mai rar siturile arheologice şi mult mai des monumentele de arhitectură (în număr de cca 18.000), putem vorbi de o medie de aproape 2.778 lei pentru fiecare monument, alocată în anul 2016.

O sumă care este, evident, foarte mică şi aceasta în contextul în care ea este dublă faţă de bugetul alocat până în 2015, inclusiv. Nu se poate vorbi în nici un fel despre alocarea egală a fondurilor respective, fiecare monument istoric prezentând probleme specifice şi necesitând un grad diferit de atenţie. Nu se poate vorbi nici despre necesitatea intervenţiei prin fonduri publice asupra fiecărui monument istoric.

Prin urmare, unul dintre proiectele pe care Institutul Naţional al Patrimoniului l-a considerat ca fiind de maximă urgenţă pentru anul 2016 este alcătuirea unor Norme Metodologice care să stabilească criterii clare, ferme, pe baza cărora să fie stabilite priorităţile de finanţare şi lucrările eligibile. Importanţa acestor Norme metodologice constă nu doar în acea că identifică priorităţile potrivit situaţiei reale a monumentului şi a contextului care a determinat acea situaţie, dar mai ales în faptul că fac posibilă intervenţia mai ales asupra acelor monumente care nu beneficiază de sprijin prin alte instrumente financiare (ca de exemplu fonduri structurale), ori de experienţa unui manager calificat.

Sunt propuse şase (6) criterii de prioritate care au în vedere starea de degradare a monumentelor, valoarea particulară şi excepţională a acestora, statutul juridic de protecţie (dacă figurează în lista UNESCO, ori sunt monumente istorice înscrise în grupa A, B etc.), compatibilitatea funcţională (dacă monumentele servesc comunităţii având funcţiunea de şcoli, spitale, biserici, sinagogi etc.), sustenabilitatea intervenţiei (care presupune gradul de implicare al comunităţii locale şi prezintă o anumită capacitate de întreţinere a monumentului) şi, în fine, co-finanţarea (situaţia în care proprietarul/comunitatea pot contribui din bugete proprii sau atrase din altă parte la intervenţiile menite să salveze monumentul istoric.

Normele metodologice sunt propuse spre consultare publică până în data de 5 iunie (inclusiv). Forma rezultată în urma dezbaterii va fi supusă avizării Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, după care va fi înaintată spre aprobare Ministrului Culturii.

25 mai 2016