În cadrul Simpozionului Internaţional, Monumentul.Tradiţie şi Viitor, organizat în perioada 4-7 octombrie 2018 la Iaşi, de către Complexul Muzeal Naţional “Moldova", la sediul Muzeului Unirii, Institutul Naţional al Patrimoniului propune o expoziţie fotodocumentară ce are ca obiectiv aducerea aminte în memoria contemporanilor a monumentelor istorice şi memoriale relevante pentru Marea Unire, martori tăcuţi ai unor evenimente şi acţiuni care au pregătit actul de la 1 decembrie 1918. De asemenea, specialiştii din cadrul Institutului vor prezenta comunicări ce vor releva date inedite şi informaţii referitoare la proiectele ce sunt finanţate prin Programul de celebrare al Centenarului României (1918 - 2018) şi a Primului Război Mondial,
Drumuri în Memorie. Mausoleele. şi
Câmpul istoric Mărăşti - Memoria Primului Război Mondial.

În anul celebrării Centenarului, proiectul îşi propune să evidenţieze rolul marilor capitale (Arad, Alba Iulia, Bucureşti, Iaşi) în mişcarea naţională şi realizarea actului de la 1 decembrie 1918, să evoce rolul jucat de personalităţile istorice şi politice care s-au implicat în înfăptuirea Marii Uniri.

Aradul a constituit centrul în care s-a gândit şi pregătit actul plebiscitar. Personalităţi precum Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop şi Ioan Suciu se regăsesc în fruntea Consiliului Naţional Român Central, care a stabilit data şi locul desfăşurării Marii Adunări. Mişcarea naţională a românilor transilvăneni de la Arad a atras atenţia atât a presei româneşti, cât şi a celor maghiare şi germane. Acest lucru a atras după sine mutarea nucleului politic la Arad, unde, în anul 1908, Partidul Naţional Român îşi mută sediul.

Alba Iulia reprezintă locul în care s-a realizat Marea Unire, urmând ca la Bucureşti, capitala vechiului regat, să se confirme actul Marii Uniri de la 1918. Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băseşti, Alexandru Vaida Voievod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop, se numără printre personalităţile cheie în organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, dar şi în desfăşurarea altor evenimente care au pregătit Unirea. Alături de aceştia, se adaugă şi participarea unor personalităţi locale din Alba Iulia, precum cea a avocaţilor Zaharia Muntean, Camil Velican, Rubin Patiţia, Samoil Mârza.

În Bucureştiul ocupat, pe 7 mai 1918 a fost semnat Tratatul de pace, prin care România renunţa la teritoriile româneşti din Austro-Ungaria, teritoriul Bucovinei urmând a fi mărit cu o parte din ţinuturile Hotin, Herţa, Dorohoi şi Dornei. La data la care la Alba Iulia se desfăşura Marea Adunare şi se proclama Unirea Transilvaniei cu România (18 noiembrie/1 decembrie), Regele Ferdinand şi Regina Maria soseau în capitala eliberată, context în care tratatul anterior a fost invalidat prin înfrângerea Puterilor Centrale de către Antantă.

Iaşiul, ,,capitala de război’’, a fost capitala României la începutul Primului Război Mondial, când familia regală şi guvernul au părăsit Bucureştiul, tot mai mult ameninţat de o ocupaţie militară. Timp de doi ani, la Iaşi şi-au desfăşurat activitatea Casa Regală, Guvernul, Senatul şi Parlamentul României. În acest timp, sub conducerea prim-ministrului Ion I. C. Brătianu au fost adoptate legi reformatoare care au pus bazele formării statului naţional unitar român.