Institutul Naţional al Patrimoniului organizează marţi, 16 octombrie 2018, evenimentul Câmpul istoric Mărăşti - Locuri ale memoriei. Acesta ce se va desfăşura la Palatul Mogoşoaia, începând cu ora 10.00.
Evenimentul va reuni reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului, ai Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, ai Arhivelor Naţionale ale României, precum şi istorici şi specialişti în domeniul patrimoniului cultural.

* Câmpul Istoric Mărăşti
Mărăştiul are o istorie remarcabilă, fiind o localitate distrusă aproape în întregime în timpul războiului. Pentru a înlătura efectele dezastruoase, comandanţii armatelor române au înfiinţat Societatea "Mărăşti 1917", al cărei scop a fost acela de a reface în întregime satul distrus. Între anii 1919-1938, au fost refăcute casele localnicilor, biserica satului, casa parohială, a fost construită o şcoală, o uzină electrică, o uzină de apă cu rezervor, a fost edificat mausoleul eroilor căzuţi în bătălie şi a fost ridicat un arc de triumf la intrarea în sat. Situl are astfel o valoare deosebită din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, prin conceperea unui plan general care urmărea atât refacerea clădirilor distruse, cât şi modernizarea satului şi introducerea dotărilor moderne.
Echipa Institutului Naţional al Patrimoniului a cercetat, în premieră pentru România, valorile arhitecturale, memoriale, peisagistice şi culturale ale unui sit istoric legat intrinsec de evenimentele din timpul Primului Război Mondial.
Interpretarea şi punerea în valoare a unui peisaj cultural de tipul "câmp de bătălie", evidenţierea fortificaţiilor permanente şi pasagere încă vizibile astăzi, alături de componenta memorială oglindită în tradiţia vie a locuitorilor, în legătură atât cu desfăşurările militare din vremea Marelui Război, cât şi cu reconstrucţia satului prin eforturile comune ale armatei şi localnicilor sub conducerea generalilor Averescu şi Mărgineanu şi cu permanenta îndrumare a Reginei Maria, constituie marea provocare a proiectului.
Un element inovativ este reprezentat de introducerea peisajului, ca loc al confruntării armate din iulie-septembrie 1917, parte componentă esenţială a patrimoniului, încurajând astfel dezvoltarea integrată şi conectarea valorilor ecologice, peisagistice şi culturale ale Câmpului istoric Mărăşti.
Mai mult, în cadrul proiectului, se doreşte strângerea tuturor materialelor necesare realizării documentaţiei pentru componentele de arhitectură şi de peisaj cultural şi demararea procedurii de clasare în Lista monumentelor istorice a întregului sit istoric Mărăşti.
Un obiectiv de seamă al proiectului este educarea şi implicarea comunităţii locale, fie că este vorba de autorităţile locale sau simpli locuitori ai satului Mărăşti, în protejarea patrimoniului construit şi natural al Câmpului istoric Mărăşti, pentru conceperea unui proiect de turism cultural local şi de încadrare a sitului istoric în traseele culturale europene ale Primului Război Mondial şi al momentelor marcante care au dus la înfăptuirea Marii Uniri.

* Locuri ale memoriei
Locuri ale memoriei este un concept creat de Pierre Nora pe temeiul cursurilor sale la École des Hautes Études en Sciences Sociales de la Paris, în anii 1984-1992 şi a celor 7 volume intitulate chiar Les Lieux de mémoire. Nora era preocupat de cercetarea locurilor - sub toate formele - în care memoria colectivă s-a cristalizat, devenind obârşia unor topologii simbolice. Asocierea lieux şi mémoire are o conotaţie istorică, intelectual emoţională, în mare măsură inconştientă, similară oarecum a ceea ce englezii numeau roots. O direcţie de cercetare are în vedere contribuţia acestor Lieux de mémoire pentru acreditarea unor concepte precum naţiunea, ţara, patrimoniul, având în vedere schimbările recente în atitudinea faţă de trecutul naţional. Şi dacă sinteza engleză Realms of Memory avea doar trei volume, prin această dezbatere putem propune doar speranţa apropierii de ceea ce Rabelais numea substantifique moelle, cu alte vorbe, de câte ceva din miezul conceptului.
De bună seamă avem la îndemână pentru discuţia noastră cazul, ce va fi evocat în prima parte a zilei, a Câmpului istoric Mărăşti, prin excelenţă un loc al memoriei. De aici legătura cu simbolistica generată de bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz pentru consolidarea spiritului naţional românesc.
Acelaşi caz concret de la Mărăşti deschide perspectiva analizei raportului celor înstrăinaţi - a milioanelor de români plecaţi din ţară - cu trecutul naţional. Dacă în cazul în speţă legătura este totuşi menţinută prin stăpânirea caselor construite de Societatea Mărăşti, care poate fi relaţia celorlalţi cu acest trecut? Care sunt locurile memoriei republicii comuniste - RPR sau RSR? Dar raporturile acestora cu locurile martirajului luptătorilor, rezistenţilor anti-comunişti? Şi cât din toate acestea se mai regăsesc în învăţământul de azi al istoriei şi sunt conştientizate ca o parte a patrimoniului naţional?
În plan mai larg discuţia are în vedere conceptul antic genius loci, recent reutilizat de Christian Norberg-Schulz în cartea sa Genius Loci: spre o fenomenologie a arhitecturii.
În cadrul dezbaterilor participanţii vor avea oportunitatea să evoce şi alte exemple din ţară sau străinătate, în scopul promovării acestora şi sporirii gradului de conştientizare a publicului privind importanţa patrimoniului istoric pentru memoria colectivă şi pentru identitatea naţională.

***
Evenimentul este parte din proiectul Câmpul istoric Mărăşti. Memoria Primului Război Mondial - o abordare multidisciplinară şi se încadrează în seria acţiunilor derulate de Institutul Naţional al Patrimoniului dedicate Centenarului Marii Uniri. Proiectul beneficiază de o cofinanţare din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional, se desfăşoară sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural şi este derulat în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, ICOMOS România, Primăria Răcoasa - Vrancea, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea şi Asociaţia "Mărăşti 1917 - Mareşalul Averescu".