Institutul Naţional al Patrimoniului organizează marţi, 23 octombrie, începând cu orele 16:30, conferinţa şi dezbaterea "Practici ale arhitecturii tradiţionale - statut şi modalităţi de continuare" la Muzeul Judeţean Botoşani, parte din seria acţiunilor dedicate Anului European al Patrimoniului Cultural. Evenimentul aduce în atenţie Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial şi pune accentul pe meşteşugurile arhitecturii tradiţionale.

Patrimoniul cultural imaterial, aşa cum e definit de către Convenţia UNESCO din 17 octombrie 2003, se manifestă prin tradiţii şi expresii orale, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale. Tradiţional, contemporan şi viu, în acelaşi timp, patrimoniul cultural imaterial oferă un sentiment de identitate şi continuitate. Abilităţile şi cunoştinţele implicate în practicarea meşteşugurilor tradiţionale - parte a patrimoniului imaterial - impun protejarea şi valorificarea acestora în scopul asigurării transmiterii generaţiilor viitoare a cunoştinţelor şi competenţelor asociate, astfel încât meseriile tradiţionale să continue să fie practicate în cadrul comunităţilor.

Un fenomen actual ce are loc la nivel european, cu variaţii şi specific regional sau local, este reprezentat de riscul pierderii meşteşugurilor construcţiilor tradiţionale. Acestea întrezăresc totuşi modalităţi de revitalizare, în ciuda concurenţei produselor obţinute cu ajutorul tehnologiilor, regresiei forţei de muncă şi transmiterea într-un procent din ce în ce mai mic a meşteşugului între mentor şi discipol, lipsei de stimulente fiscale şi guvernamentale pentru a sprijini producţia de artizanat şi antreprenoriat şi lipsei de (re)cunoaştere a meşteşugurilor de către publicul larg.

Sesiunea de prezentări urmăreşte aducerea în prim plan a unor soluţii punctuale de recuperare, reactivare şi promovare a meşteşugurilor construirii tradiţionale, înţelese ca parte integrantă a fenomenului arhitecturii ce păstrează specificul local al satului sau al oraşului. Identificarea meşterilor contemporani - parte a cercetării formelor de manifestare a creativităţii populare şi a expresiilor culturale tradiţionale, practicarea meşteşugului - ca necesitate în vederea perpetuării lui în comunitate şi recunoaşterea lui în afara comunităţii, crearea unui cerc format din meşteri, specialişti şi studenţi - ca acţiune de salvare a materiei construite şi a meşteşugului şi ca modalitate de apropiere a tinerilor de meşteşug, fac parte de fapt din precondiţia conservării şi restaurării arhitecturii tradiţionale.

Dezbaterea din cadrul mesei rotunde ridică problema posibilităţilor de implementare a unor sisteme adecvate de acreditare a meşteşugurilor - care să recunoască atât abilităţile de nivel avansat, cât şi pe cele dobândite prin implicarea în învăţarea informală şi non-formală şi subiectul încurajării legăturilor dintre organizaţiile educaţionale (muzee, centre de cultură, biblioteci etc.) şi sectoarele industriilor creative - ca ofertă educaţională pentru un răspuns la cerinţele pieţei muncii. Masa rotundă va implica publicul şi va urmări şi problemele şi temele identificate de vorbitori, într-o perspectivă aplicată, îndreptată către conturarea de soluţii şi căi de urmat.

Evenimentul face parte din proiectul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naţionale. Valori europene şi se încadrează în seria acţiunilor derulate de Institutul Naţional al Patrimoniului dedicate Anului European al Patrimoniului Cultural. Evenimentul se înscrie în programul Colocviilor Patrimoniului Cultural Imaterial, ediţia a XXIV-a şi este cofinanţat prin programul Centenarul României (1918 - 2018) şi al Primului Război Mondial de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Conferinţa şi dezbaterea tematică profesională este organizată cu susţinerea Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a Muzeului Judeţean Botoşani şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani.