MONUMENTELE MARII UNIRI.

Institutul Naţional al Patrimoniului propune o expoziţie fotodocumentară ce are ca obiectiv promovarea monumentelor relevante pentru Marea Unire, martori tăcuţi ai unor evenimente şi acţiuni care au pregătit actul de la 1 decembrie 1918.
Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul marilor capitale (Alba Iulia, Arad, Bucureşti, Iaşi, Chişinău) în mişcarea naţională şi realizarea actului de la 1 decembrie 1918, să evoce rolul jucat de personalităţile istorice şi politice, care s-au implicat în înfăptuirea Marii Uniri.
Proiectul continuă cu vernisajul de la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău, str. 31 August 1989, nr.121 A, din data de 27 noiembrie 2018, ora 15,00. Vernisajul va fi găzduit de Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului.

Alba Iulia reprezintă locul în care s-a realizat Marea Unire, urmând ca la Bucureşti, capitala vechiului regat, să se confirme actul Unirii de la 1918. Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băseşti, Alexandru Vaida Voievod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop, se numără printre personalităţile cheie în organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, precum şi în desfăşurarea altor evenimente care au pregătit Unirea. Alături de aceştia, se adaugă şi participarea unor personalităţi locale din Alba Iulia, precum cea a avocaţilor Zaharia Muntean, Camil Velican, Rubin Patiţia şi a fotografului Samoilă Mârza.
Aradul a constituit centrul în care s-a gândit şi pregătit actul plebiscitar. Personalităţi precum Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop şi Ioan Suciu se regăsesc în fruntea Consiliului Naţional Român Central, care a stabilit data şi locul desfăşurării Marii Adunări. Mişcarea naţională a românilor transilvăneni de la Arad a atras atenţia atât a presei româneşti, cât şi a celor maghiare şi germane. Acest lucru a atras după sine mutarea nucleului politic la Arad, unde, în anul 1908, Partidul Naţional Român îşi mută sediul.
În Bucureştiul ocupat, pe 7 mai 1918 a fost semnat Tratatul de pace, prin care România renunţa la teritoriile româneşti din Austro-Ungaria, teritoriul Bucovinei urmând a fi mărit cu o parte din ţinuturile Hotin, Herţa, Dorohoi şi Dornei. La data la care la Alba Iulia se desfăşura Marea Adunare şi se proclama Unirea Transilvaniei cu România (18 noiembrie/1 decembrie), Regele Ferdinand şi Regina Maria soseau în capitala eliberată. Astfel, tratatul anterior a fost invalidat prin înfrângerea Puterilor Centrale de către Antantă.
Iaşiul, “capitala de război", a fost capitala României la începutul Primului Război Mondial, când familia regală şi guvernul au părăsit Bucureştiul, tot mai mult ameninţat de o ocupaţie militară. Timp de doi ani, la Iaşi şi-au desfăşurat activitatea Casa Regală, Guvernul, Senatul şi Parlamentul României. În acest timp, sub conducerea prim-ministrului Ion I. C. Brătianu, au fost adoptate legi reformatoare care au pus bazele formării statului naţional unitar român.
Chişinăul, inima Basarabiei, este locul în care, la 27 martie 1918, au avut loc şedinţele Sfatului Ţării, cei 86 de deputaţi au votat Actul Unirii, în care au fost consemnate următoarele: "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România. Trăiască Unirea Basarabiei cu România de-a pururea şi totdeauna!". În numele Sfatului Ţării, Declaraţia Unirii a fost semnată de Ion Inculeţ, preşedinte, Pan Halippa, vicepreşedinte şi Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Ţării.

Multumiri pentru texte si imagini colegilor de la Muzeul Național de istorie a Moldovei,  precum si d.nei dr.ist arta Liliana Condraticova, Institutul național al monumentelor istorice din Chișinău