Comunicat de presă
Bucureşti, 19.04.2019



Concluziile conferinţei „Patrimoniul european:
Experienţe comune şi particularităţi regionale"
Sighişoara - 11-13 aprilie

Zeci de experţi europeni în patrimoniu s-au reunit de curând la Sighişoara pentru a dezbate tema calităţii în practicile patrimoniului cultural, în cadrul conferinţei „Patrimoniul european: experienţe comune, particularităţi regionale", organizate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, împreună cu Institutul Naţional al Patrimoniului, în contextul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Tema cheie a conferinţei a fost discutarea căilor prin care cooperarea europeană poate să sprijine Statele Membre şi sectorul patrimoniului cultural în vederea protejării participative a patrimoniului Europei.
Participarea la conferinţă a fost largă şi variată, reunind reprezentanţi ai instituţiilor europene, ale instituţiilor de specialitate din domeniul patrimoniului cultural, ai mediului academic, ai sectorului non-guvernamental şi ai celui profesional, alături de comunităţi şi cetăţeni activ interesaţi de patrimoniul cultural.
Subiectele abordate în cadrul sesiunilor tematice ale conferinţei au fost: cadrul teoretic, cadrul legal şi administrativ, educaţia şi formarea specializată, cercetarea dedicată patrimoniului cultural, comunităţile şi factorii sociali, precum şi un număr de teme transversale - aici fiind cuprinsă în mod special discuţia despre patrimoniu în perspectivă economică.
În cele două zile de conferinţe plenare şi de sesiuni s-au desprins o serie de concluzii de aplicat în toate ţările europene.
Astfel, s-au evidenţiat:
1. Necesitatea de a desfăşura studii comparative, pentru a înţelege mai bine particularităţile regionale şi locale, cele valoroase, definitorii pentru identitatea locală, dar şi cele negative, care sunt generate de disparităţile în politici şi practici.

2. Necesitatea intensificării cooperării între actorii patrimoniului cultural din ţările Europei, nu doar la nivel de proiect, ci şi la nivel funcţional - între autorităţi şi instituţii din sistemele publice naţionale dedicate protejării patrimoniului, între universităţi şi centre de pregătire şi formare, între organizaţii ale societăţii civile şi comunităţi - pentru a putea beneficia de învăţarea directă şi partajată (peer-learning) din câştigurile şi progresele fiecărui actor şi fiecărui exemplu de bună practică.

3. Necesitatea ca statele, prin guverne şi instituţiile de specialitate, să pună în aplicare cât mai rapid şi complet documentele de politici şi recomandări elaborate la nivel european - cu referire specială, în relaţie cu tema calităţii în practicile patrimoniale, la documentul „Principii europene de calitate pentru intervenţii finanţate din fonduri europene cu potenţial impact asupra patrimoniului cultural" (European Quality Principles for EU-funded Interventions with potential impact upon Cultural Heritage) şi la raportul (aşteptat) al grupului de lucru european pentru abilităţi, formare şi transfer de cunoştinţe în acest domeniu.

4. Modul în care sunt transpuse în legislaţiile naţionale prevederile directivelor - de exemplu cea privind achiziţiile publice - şi altor documente europene, pentru a reflecta corect necesităţile şi specificul acţiunii în sprijinul patrimoniului cultural.

5. Necesitatea de a angaja lumea afacerilor în activitatea de protejare a patrimoniului, urmărind să obţinem un angajament larg pentru integrarea valorilor patrimoniului cultural în planurile şi acţiunile economice din sectorul de afaceri, incluzând şi intensificarea participării la investiţiile în protejarea patrimoniului cultural.

6. Necesitatea punerii în aplicare extinsă a principiilor incluziunii şi accesibilizării în practicile patrimoniului cultural, atât în raport cu diversitatea de expresii şi grupuri culturale, cât şi în raport cu categoria persoanelor cu nevoi speciale.

7. În raport cu toate celelalte concluzii extrase, s-a subliniat necesitatea rafinării şi dezvoltării instrumentelor financiare dedicate patrimoniului cultural, atât în viitorul cadru financiar multianual european, cât şi prin mecanismele naţionale - publice şi private.

8. Dezvoltarea de capacităţi corespunzătoare pentru educaţie şi formare specializată, prin proiecte comune de cercetare aplicată în domeniul patrimoniului, pentru asigurarea calităţii în restaurare.
Ca un principiu general s-a remarcat ideea că societatea civilă, a cărei dezvoltare şi consolidare trebuie susţinută ferm, reprezintă cel mai activ şi eficient partener al sistemului public de protecţie a patrimoniului, iar Sneška Quaedvlieg-Mihailović, Secretar General Europa Nostra, a accentuat ideea că „renaşterea Europei trebuie să înceapă prin patrimoniul său cultural".
***
Institutul Naţional al Patrimoniului îşi exprimă tristeţea în faţa pierderii tragice suferite de curând, când am privit cu toţii neputincioşi şi uimiţi cum acoperişul minunatei catedrale Notre-Damea fost mistuit de foc. Profesioniştii institutului sunt alături de corpul impecabil de specialişti care se ocupă de protejarea patrimoniului în Franţa, cu încrederea că aceştia vor şti să facă să renască acest monument pentru a cărui salvare s-a solidarizat deja întreaga Europă.
„Putem spera că tragedia de la Notre-Dame va deveni un semnal de alarmă în privinţa fragilităţii patrimoniului nostru cultural, un semn în privinţa valorilor pe care le atribuim acestui patrimoniu şi în privinţa hotărârii de a-l salva. Notre-Dame poate deveni simbolul unei tot mai puternice mobilizări a Uniunii Europene, a statelor membre şi a instituţiilor şi cetăţenilor pentru patrimoniul nostru cultural comun" a evidenţiat Ştefan Bâlici - Director general al Institutului Naţional al Patrimoniului.
***

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Institutul Naţional al Patrimoniului a organizat la Sighişoara, între 11 şi 13 aprilie 2019, conferinţa „Patrimoniul european: experienţe comune şi particularităţi regionale", inclusă în programul oficial al Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

Conferinţa a fost găzduită de Primăria Municipiului Sighişoara, Liceul „Joseph Haltrich" şi Sinagoga - Fundaţia Ariel, iar evenimentele culturale conexe au fost organizate în colaborare cu Parohia Evanghelică C.A., Parohia Ortodoxă Sf. Treime şi reţeaua Europa Nostra. Alegerea oraşului Sighişoara, inclus în Lista patrimoniului mondial UNESCO din 1999, este dată şi de contextul consultării publice lansate pentru restaurarea fortificaţiilor medievale ale Oraşului de Sus prin concurs internaţional de idei.

Vizita de studiu, organizată în colaborare cu Asociaţia Monumentum şi Mihai Eminescu Trust, a fost dedicată capacităţii comunităţilor rurale de a se mobiliza în jurul patrimoniului, de a-l folosi ca resursă, marcând astfel tema din 2019 a Zilei de 18 aprilie, Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor: conservarea peisajelor rurale.
***
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să urmăriţi în continuare pagina INP sau să ne contactaţi. Contacte de presă: 0722.673.475 Raluca Marţiş; 0730.709.433 Adrian Hariga; Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
www.facebook.com/Patrimoniu
www.temp-18-250.cimec.ro
#RO2019EU #Europe4Culture #CalitateinRestaurare #QualityinConservation

***
Resurse fotografice: http://bit.ly/POZEConferintaPatrimoniuSighisoara

Legendă fotografii
1.Primăria Sighişoara, Sala Festivă - Plenară
2. Matteo Rosati, Biroul Regional UNESCO pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa; Francesc Pla Castelltort, Directoratul pentru Guvernanţă Democratică, Consiliul Europei; Ádám Karácsony, Comitetul European al Regiunilor; Erminia Sciacchitano, Anul European al Patrimoniului, Directoratul General pentru Educaţie, Tineret şi Sport, Comisia Europeană
3. Ovidiu Mălăncrăvean, Primarul Municipiului Sighişoara; Mihai Alexandru Gherghe, Secretar de Stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Mircea Duşa, Prefectul Judeţului Mureş
4. Ovidiu Mălăncrăvean, Primarul Municipiului Sighişoara; Mihai Alexandru Gherghe, Secretar de Stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
5. Mircea Duşa, Prefectul Judeţului Mureş; Mircea Diaconu, Membru al Parlamentului European, Comitetul pentru Cultură şi Educaţie
6. Ştefan Bâlici, Director General, Institutul Naţional al Patrimoniului
7. Sesiunea - Promotori ai calităţii în practicile de restaurare - O perspectivă mai largă
8. Primăria Sighişoara, Sala Festivă - Plenară
9. Erminia Sciacchitano, Anul European al Patrimoniului, Directoratul General pentru Educaţie, Tineret şi Sport, Comisia Europeană; Sergiu Nistor, Consilier Prezidenţial
10. Matteo Rosati, Biroul Regional UNESCO pentru Ştiinţă şi Cultură în Europa
11. Sneška Quaedvlieg-Mihailović, Europa Nostra; Ştefan Bâlici, Director General, Institutul Naţional al Patrimoniului
12. Primăria Sighişoara, Sala Festivă - Plenară
13. Primăria Sighişoara
14. Sighişoara, Colegiul Joseph Haltrich, Cercetare pentru restaurare
15. Sighişoara, Colegiul Joseph Haltrich, dezbatere Europa Nostra
16. Sighişoara, cetate
17. Alţîna, vizită de studiu Muzeul Multietnic al Văii Hârtibaciului
18. Alţîna, vizită de studiu Muzeul Multietnic al Văii Hârtibaciului
19. Alma Vii, vizită de studio biserica fortificată
20. Sighişoara, Colegiul Joseph Haltrich