Sighişorenii îşi doresc o cetate locuită frumos şi responsabil

Ideile pentru funcţiuni şi activităţi dorite de sighişoreni în perimetrul cetăţii restaurate pot fi cuprinse în Proiectul de restaurare şi punere în valoare a fortificaţiilor Sighişoarei, coordonat în perioada 2019-2021 de către Institutul Naţional al Patrimoniului

Vineri, 9 august a avut loc, la iniţiativa Institutului Naţional al Patrimoniului şi a Primăriei Municipiului Sighişoara, cea de-a doua consultare publică referitoare la Proiectul de restaurare şi punere în valoare a fortificaţiilor Sighişoarei.

Dincolo de necesitatea indiscutabilă a consolidării şi restaurării ansamblului fortificaţiilor medievale şi de neajunsurile numeroase cu care se confruntă locuitorii cetăţii şi ai oraşului, consultarea a avut drept scop identificarea oportunităţilor pe care proiectul de restaurare le poate aduce în încercarea de a reda sighişorenilor nu doar un monument de valoare universală, ci o cetate care să le (re)devină „acasă".

Cei prezenţi la consultare au participat, prin urmare, la un exerciţiu de imaginaţie „în comunitate" şi au putut să împărtăşească viziunile lor despre o Cetate a Sighişoarei în care ei chiar şi-ar dori să trăiască, să muncească şi să-şi petreacă timpul liber. I-au întâmpinat pe sighişoreni şi au moderat discuţia domnii Bogdan Suditu, expert coordonator al Strategiei naţionale privind protejarea monumentelor istorice, Ştefan Bâlici, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului şi Ovidiu Mălăncrăvean, primarul Sighişoarei.

Mândri de cetatea lor, îngrijoraţi de starea fortificaţiilor şi în egală măsură neliniştiţi că Sighişoara ar putea avea soarta altor atracţii turistice devenite, în timp, muzee în aer liber sau parcuri de distracţie pustii în extra-sezon, participanţii la consultare au subliniat importanţa unui proiect de restaurare care să aibă în vedere toţi locuitorii oraşului şi pe toţi cei care-şi doresc şi trebuie să fie sprijiniţi să trăiască şi să desfăşoare activităţi economice, culturale, artistice în perimetrul cetăţii şi adiacent.

Pornind de la principalele nemulţumiri actuale - zgomot, trafic auto în sezon, lipsa spaţiilor şi a funcţiunilor pentru localnici în perimetrul cetăţii şi alienarea acestora din urmă - amfitrionii dezbaterii au propus celor prezenţi să identifice câteva oportunităţi şi câteva direcţii în care Cetatea ar putea creşte în armonie cu restul oraşului şi pentru locuitorii acestuia.

Gândirea unui proiect integrat care să cuprindă şi să redea cetăţenilor şi zonele adiacente fortificaţiei; limitarea accesului auto în cetate şi reglementarea lui pentru riverani; identificarea unor persoane resursă pentru mobilizarea şi revitalizarea zonei; cartarea spaţiilor, a simbolurilor, poveştilor şi practicilor care să-i (re)apropie pe sighişoreni de cetate - au fost doar câteva dintre oportunităţile discutate în întâlnirea noastră. Institutul Naţional al Patrimoniului îşi doreşte să centralizeze toate aceste idei şi potenţiale proiecte pe parcursul unui proces cât mai incluziv de consultare publică derulat în pregătirea proiectului de restaurare şi punere în valoare a fortificaţiilor.

Consultarea publică desfăşurată pe 9 august îi urmează, de altfel, celei din martie a.c. şi a vizat atât comunitatea locală din Sighişoara, locuitorii cetăţii, actorii publici şi privaţi, cât şi comunitatea profesională implicată în protejarea patrimoniului cultural naţional şi regional. Aceste consultări publice au ca obiectiv, pe de o parte, (1) documentarea şi realizarea de studii şi cercetări necesare pentru fundamentarea strategiei de abordare a proiectului, identificarea scenariilor de finanţare posibile şi elaborarea proiectului tehnic car e va face subiect al unui concurs internaţional de soluţii pentru restaurarea şi punerea în valoare a ansamblului Fortificaţiilor Sighişoarei, iar pe de altă parte, (2) identificarea celor mai potrivite modalităţi pentru integrarea perimetrului fortificaţiilor, pe termen lung, ca element activ în viaţa comunităţii - condiţie necesară pentru viabilitatea pe termen lung a proiectului.

Pentru mai multe informaţii despre consultarea din martie 2019 accesaţi următorul link. Următoarea consultare publică locală va fi anunţată în curând pe site-ul www.temp-18-250.cimec.ro precum şi pe cel al Primăriei Municipiului Sighişoarei.