Calea Şerban Vodă nr. 33 - Poziţia INP referitoare la intenţia de elaborare a unui PUD prin care se propune demolarea construcţiei existente pe fundul parcelei istorice şi edificarea unei noi construcţii cu regim de înălţime S+P+6E.

Casa de Târgoveț, circa 1937. sursa foto: Arhiva INP

Bucureşti 12 august - Institutul Naţional al Patrimoniului a luat la cunoştinţă, din panoul afişat la faţa locului, de intenţiile privind elaborarea unui plan urbanistic de detaliu (PUD) la adresa din Calea Şerban Vodă nr. 33, sector 4, în imediata vecinătate a Casei de târgoveţ, monument istoric de importanţă naţională situat la aceeaşi adresă. Este vorba de unicul exemplu de astfel de casă de târgoveţ - provenind din arhitectura tradiţională, cu influenţe balcanice, adaptat locuirii urbane - păstrat în Bucureşti, datat la sfârşitul secolului al XVIII-lea, având codul în Lista Monumentelor Istorice B-II-m-A-19751 şi aflat în proprietatea Statului şi în administrarea INP. Atât în calitate de proprietar al imobilului din imediata vecinătate a imobilului ce face obiectul PUD-ului în cauză cât şi în virtutea misiunii noastre de protejare, salvgardare şi punere în valoare a patrimoniului cultural, suntem nevoiţi să facem următoarele precizări:
Precizăm, în primul rând, că INP nu a fost notificat de Primăria Sectorului 4 cu privire la intenţia de elaborare a PUD, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Ordinul MDRT nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare - art. 42 litera a)) care precizează că este obligatorie notificarea proprietarilor parcelelor vecine de pe toate laturile celei care a generat PUD.

În al doilea rând, constatăm deficienţe la nivelul procedurii de consultare publică. Potrivit panoului afişat la faţa locului - datat 23.07.2020 şi menţionând termenul limită de transmitere a observaţiilor 28.08.2020, punctele de vedere privind intenţia de elaborare a PUD se transmit Primăriei Sectorului 4 în termen de 15 zile de la publicarea pe website, publicare care până la data acestei luări de poziţie (12 august 2020) încă nu a avut loc. În vederea transmiterii punctului de vedere al INP privitor la acest proiect, ne-am adresat în scris Primăriei Sectorului 4 (adresa INP nr. 4041/27.07.2020, înregistrată la PS4 cu nr. 49451/28.07.2020), pentru a afla care este data publicării pe website şi termenul de transmitere a observaţiilor, solicitare la care încă nu am primit un răspuns.

În ceea ce priveşte fondul problemei, reamintim că intervenţiile propuse prin PUD se situează în zona de protecţie a Casei de târgoveţ şi în zona de protecţie a Bisericii Sfântul Spiridon Nou - monumente istorice de importanţă naţională,precum şi în perimetrul monumentului istoric B-II-s-B-17911 - Sit II din municipiul Bucureşti, delimitat astfel: Splaiul Independenţei - Bd. Libertăţii - Piaţa Maria - Bd. George Coşbuc - str. Gazelei - str. Mitropolit Filaret - Piaţa Gării Filaret - str. Dr. C. Istrati - Piaţa Libertăţii - Bd. Mărăşeşti - Bd. Dimitrie Cantemir - Piaţa Unirii - str. Halelor. Prin urmare, orice propunere trebuie să urmărească principiul intervenţiei integrate, punerea în valoare a monumentelor în contextul lor istoric şi conservarea valorilor existente, în conformitate cu legislaţia naţională şi reglementările şi recomandările internaţionale în domeniul protejării patrimoniului prin care sunt încurajate conservarea şi buna gestionare a peisajului urban istoric după principiile dezvoltării durabile.

Prin PUD este propusă demolarea construcţiei valoroase existente pe fundul parcelei istorice din Calea Şerban Vodă 33, construcţie ce are reale calităţi arhitecturale şi urbanistice şi contribuie - prin conformarea volumetrică, înălţime, tratare arhitecturală - la perceperea monumentului într-un context istoric urbanistic adecvat. Clădirea existentă este un martor al evoluţiei zonei şi al caracterului său eterogen şi pitoresc şi răspunde perfect necesităţii de descreştere treptată a regimului de înălţime de la frontul înalt (P+8) al blocurilor din Magistrală (Bd. Dimitrie Cantemir) la zona valoroasă din spatele acestuia cu construcţii predominant P/P+1. În acelaşi timp construcţia existentă asigură intimitatea grădinii Casei de târgoveţ blocând perceperea monumentului în co-vizibilitate cu respectivul front de blocuri.

Prin urmare, Institutul Naţional al Patrimoniului îşi exprimă totalul dezacord faţă de această propunere de desfiinţare care ar mutila zona, văduvind-o de o construcţie care - prin calităţile arhitectural-urbanistice şi ambientale - contribuie la valorile pentru care în această zonă a fost instituit regimul de protecţie menţionat.
Nu în ultimul rând, construcţia existentă are un important potenţial de conversie - momentan ignorat de autorii proiectului. Imobilul poate fi cu uşurinţă transformat - cu costuri semnificativ mai mici decât cele implicate de demolare si realizarea unei noi construcţii - într-un Apart-Hotel (funcţiunea propusă prin PUD) cu personalitate, mult mai interesant pe piaţa imobiliară şi cea turistică decât o construcţie nouă, sau într-un centru cu altă destinaţie, în relaţie funcţională cu Casa de târgoveţ, în beneficiul oraşului, al comunităţii şi al proprietarilor deopotrivă.

Dincolo de această gravă chestiune de fond, se impun în continuare câteva observaţii pe marginea unor aspecte aspecte ce ţin de urbanismul de calitate şi de posbila dezvoltare durabilă a zonei, în relaţie cu propunerile prevăzute în documentaţia PUD aflată în discuţie. În locul construcţiei existente se propune realizarea unei clădiri noi cu regim de înălţime, ocupare şi utilizare excesive - S+P+6, POT=70%, CUT=3 (calculate luând în calcul şi suprafaţa care nu aparţine iniţiatorilor; suprafaţa construită la sol creşte de la 178 mp pentru actuala construcţie la 328 mp pentru construcţia propusă), cu eliminarea vegetaţiei existente pe parcelă (arbori maturi, viţa de vie specifică curţilor şi grădinilor bucureştene) şi cu neîncadrarea în reglementările în vigoare privind distanţa dintre clădiri şi H maxim admis. În conformitate cu reglementările PUG pentru această zonă (zona CA2), distanţa dintre clădiri trebuie să fie cel puţin egală cu jumătate din înălţimea celei mai înalte dintre ele (condiţie nerespectată), iar H maxim admis este egal cu distanţa dintre aliniamente (condiţie nerespectată). O astfel de construcţie ar urma să afecteze grav în primul rând Casa de târgoveţ - scoţând-o din scară şi periclitându-i percepţia şi punerea în valoare în contextul său istoric - dar şi întreaga zonă, atât din punct de vedere vizual, al integrării în context a unei astfel de intervenţii, cât şi din punct de vedere al utilizării deja foarte intense (trafic, ocupare şi utilizare intense, lipsa parcărilor, lipsa vegetaţiei)

2017, Grădina Divan - eveniment Calup în curtea Casei de Târgoveț, credit foto: Konrad Mihat

În concluzie, Institutul Naţional al Patrimoniului, ca instituţie de specialitate în domeniul protejării patrimoniului - însă fără atribuţii legale în avizare - şi ca titular al dreptului de administrare al Casei de târgoveţ nu este, prin urmare, de acord cu propunerile iniţiatorului PUD şi transmite observaţiile de mai sus autorităţilor abilitate, şi anume Primăriei şi Consiliului General al Sectorului 4 - cu atribuţii în consultarea publică, aprobarea PUD şi autorizarea intervenţiilor în condiţiile legii -, Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti - cu atribuţii în avizarea, cu consultarea CZMI 1, a documentaţiilor de urbanism şi a intervenţiilor în respectiva zonă de protecţie - şi Ministerului Culturii în calitatea sa de titular - în numele Statului - al dreptului de proprietate asupra monumentului istoric şi de garant al protejării patrimoniului.
În conformitate cu Convenţia de la Granada privind protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, convenţie la care România a aderat în 1997, dar şi cu Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI elaborată de Consiliul Europei, cu alte documente internaţionale şi cu principiile dezvoltării durabile, comunitatea locală are întotdeauna un cuvânt important de spus în proiectele de dezvoltare a oraşului. În acest caz comunitatea a reacţionat ferm împotriva demolării clădirii vizate de acest PUD şi împotriva construirii excesive, perturbatoare a caracterului şi confortului zonei. Dat fiind că mai mulţi membri ai comunităţii şi vecini (care la rândul lor nu au fost notificaţi cu privire la intenţiile PUD) ni s-au adresat, INP are în vedere organizarea unei întâlniri cu toţi cei interesaţi, la o dată ce va fi în curând anunţată şi care să se încadreaze în termenul limită legal pentru transmiterea observaţiilor - rămas încă neclar.
Ccontăm pe participarea la această întâlnire a tuturor cetăţenilor preocupaţi de conservarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, de păstrarea valorilor arhitecturale şi a identităţii construite a Bucureştiului, de dezvoltarea sa durabilă şi armonioasă şi, de asemenea, pe prezenţa/implicarea iniţiatorilor proiectului şi ai reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniu.
Precizăm că, în ultimii 4 ani, INP a întreprins multiple acţiuni similare de consultare şi coagulare a unei comunităţi în jurul monumentului. În colaborare cu parteneri din domeniu şi societatea civilă am derulat la Casa de târgoveţ evenimente culturale şi educaţionale, dezbateri şi acţiuni menite să pună în valoare şi să introducă în circuitul public acest monument istoric emblematic al capitalei.
De numele Casei de târgoveţ se leagă, începând din luna iulie, şi unul dintre cele mai ambiţioase şi importante proiecte INP, ce are - printre altele - drept scop final înfiinţarea în acest imobil a Centrului naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural - un adevărat hub pentru toţi cei interesaţi de patrimoniul cultural, specialişti şi amatori deopotrivă.

Vom reveni constant cu noutăţi, atât din procesul de dezbatere publică a PUD-ului Calea Şerban Vodă 33 cât şi din derularea primelor acţiuni premergătoare înfiinţăii Centrului de informare de la Casa de Târgoveţ. Mulţumim tuturor celor care au transmis msaje de alertă şi susţinere şi, mai ales, celor care şi-au exprimat în mod direct opinia în faţa autorităţilor abilitate. Este un semn că există deja o comunitate puternică în jurul Casei de târgoveţ şi a patrimoniului istoric al Bucureştiului.

2017, Grădina Divan - eveniment Calup în curtea Casei de Târgoveț, credit foto: Lorant Mark Mihat