Sâmbătă, 19 septembrie a avut loc inaugurarea ansamblului de pictură murală interioară şi din cele două portice de la Biserica Învierea Domnului a Mânăstirii Suceviţa, la finalul unei etape de restaurare minuţioasă şi exhaustivă, începută în anul 2000 asupra monumentului de importanţă mondială. Inaugurarea oficială s-a făcut în prezenţa Ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, a Preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, cu găzduirea maicii stareţe a mânăstirii Suceviţa, Stavrofora Mihaela Cozmei şi în organizarea Institutului Naţional al Patrimoniului, reprezentat de directorul general, Ştefan Bâlici.

Lucrările de restaurare ne-au fost prezentate pe larg de către profesorul universitar restaurator Oliviu Boldura (coordonatorul proiectului) şi de restauratoarea Georgiana Zaharia, formată pe acest şantier pe care l-a şi condus, de altfel, în ultimii ani.
Şantierul de restaurare de la Suceviţa a constituit, de altfel, un reper pentru restaurarea de pictură murală din România şi o şcoală preţioasă în care s-au format noi specialişti de valoare. În cursul şantierului de la Suceviţa s-au dezvoltat şi perfecţionat soluţii şi metode de conservare care mizează doar pe materiale minerale şi exclud consolidanţii sintetici, ceea ce conduce la intervenţii compatibile cu materialele istorice şi bine adaptate la necesităţile de conservare.

Rezultatul? Pentru prima oară după sute de ani, putem vedea astăzi în toată splendoarea şi bogăţia această capodoperă a artei murale medievale moldave, cel mai amplu şi spectaculos ciclu de pictură murală interioară din această parte a ţării şi a Europei.

Valoarea investiţiei, derulate prin Programul naţional de restaurare a monumentelor istorice, finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii şi gestionat de INP, se ridică la 4.052.993 lei.

Mănăstirea Suceviţa este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1583-1586 în stilul arhitecturii moldoveneşti - îmbinare de elemente de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, precum şi pridvorul închis, specific bisericilor construite de Ştefan cel Mare.

Mănăstirea Suceviţa este īnscrisä în Lista monumentelor istorice din România ca monument istoric de importanță națională și universală, având codul SV-II-a-A-05651 şi fiind formată din 5 obiective, şi anume: Biserica „Învierea Domnului" - datând din 1583-1586 şi având codul SV-II-m-A-05651.01; Chiliile - datând din secolul al XVI-lea şi având codul SV-II-m-A-05651.02; Paraclisul - datând din 1583-1586 şi având codul SV-II-m-A-05651.03; Turnurile de nord-est şi nord-vest - datând din secolele XVI-XVII şi având codul SV-II-m-A-05651.04 şi Zidul de incintă - datând din secolele XVI-XVII şi având codul SV-II-m-A-05651.05.

În anul 2010, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului" a Mănăstirii Suceviţa în Lista Patrimoniului Mondial, ca extindere a grupului celor şapte biserici din nordul Moldovei ce fuseseră deja înscrise în 1993 - Arbore, Pătrăuţi, Moldoviţa, Probota, „Sf. Ioan cel Nou" din Suceava, Humor şi Voroneţ.

Vă invităm, aşadar, să vedeţi sau să revedeţi Suceviţa şi le mulţumim tuturor celor care au participat la această inaugurare şi celor care au făcut-o posibilă - în special restauratorilor.
Departe, însă, de a ne putea opri aici întrucât astfel de monumente necesită lucrări permanente de întreţinere şi de revizuire - chiar şi pe suprafeţele deja restaurate, mai ales în cazul picturii murale exterioare.
Pentru etapa următoare, tot în cadrul Programului Naţional de Restaurare, pregătim o intervenţie de întreţinere şi remediere, completată cu tratamente de conservare avansate, la pictura exterioară.