„Depunerea candidaturilor la termenul propus iniţial, 1 noiembrie (şi asumarea automată a programelor de punere în valoare pentru obiectivele înscrise) s-a dovedit a fi anul acesta un proces dificil pentru instituţiile şi operatorii culturali grav afectaţi de efectele crizei sanitare şi de lipsa accentuată de predictibilitate din domeniu. Relansăm acest apel şi, totodată, ne exprimăm disponibilitatea în ghidarea candidaţilor, în speranţa că noi situri de importanţă europeană din ţara noastră vor avea şansa de a primi distincţia Marca Patrimoniului European şi de a ajunge în atenţia publicului - cu proiecte expoziţionale şi activităţi adaptate contextului şi nevoilor beneficiarilor şi comunităţilor lor. Avem, mai mult decât oricând, nevoie de cultură şi de reafirmarea valorilor europene şi, în mod particular, de locuri ale memoriei care vorbesc oamenilor despre unitate, solidaritate, rezilienţă, demnitate, drepturi şi libertăţi umane universale" subliniază Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului.
Acordarea Mărcii la nivel european se desfăşoară o dată la doi ani, iar fiecare stat membru al Uniunii poate transmite Comisiei Europene în fiecare sesiune maximum două propuneri de situri, dintre care poate fi selectat maximum unul.

În România, preselecţia naţională pentru sesiunea de selecţie europeană 2021 se va derula după următorul calendar:
1. Primirea dosarelor de candidatură: până la data de 15 ianuarie 2021, inclusiv;
2. Evaluarea candidaturilor: 16 ianuarie 2021 - 15 februarie 2021;
3. Publicarea rezultatelor şi transmiterea a maximum două candidaturi preselectate către Comisia Europeană: până la 1 martie 2021.

Marca este acordată pe baza a trei criterii, şi anume: 1. valoarea europeană simbolică a unui sit; 2. proiectul propus pentru a promova dimensiunea sa europeană şi 3. capacitatea operaţională de a implementa proiectul sau planul de lucru.

Valoarea europeană simbolică a unui sit şi rolul semnificativ jucat în istoria şi cultura Europei şi/ sau construirea Uniunii Europene pot fi demonstrate prin: (1) caracterul transfrontalier sau paneuropean: prin explicarea modului în care influenţa din trecut sau din prezent şi atracţia siturilor depăşesc graniţele naţionale ale unui stat membru şi precizarea motivelor pentru care acesta are o semnificaţie la nivel european; şi/ sau (2) locul şi rolul lui în istoria europeană şi în integrarea europeană, legăturile cu evenimente, personalităţi sau mişcări-cheie europene (culturale, artistice, politice, sociale, ştiinţifice, tehnologice sau industriale care sunt semnificative la nivel european şi includ mai multe ţări europene); şi/ sau (3) locul şi rolul său în dezvoltarea şi promovarea valorilor comune care stau la baza integrării europene (de exemplu, valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor).

Mai multe detalii despre procesul de preselecţie, precum şi un set de documente esenţiale şi resurse pentru orientare în vederea susţinerii unei candidaturi puternice, sunt disponibile pe site-ul INP, urmând acest link. Informaţii suplimentare pot fi solicitate la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

Până în acest moment, au primit Marca Patrimoniului European 48 de situri, bunuri culturale de patrimoniu din Austria, Belgia, Croaţia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovenia, Spania, Ungaria. Dintre acestea, menţionăm Constituţia de la 3 Mai 1791 (Polonia) - prima constituţie modernă din Europa adoptată în mod democratic, care reflectă principiile liberale ale Iluminismului european, Parcul Memorial al Picnic-ului Pan-European de la Sopron (Ungaria), eveniment emblematic pentru mişcările ce au dus la căderea Cortinei de fier în 1989 sau Spitalul Partizanilor Franja (Slovenia) ce poartă numele Franjei Bojc, primul său medic şef, şi unde, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, partizanii sloveni din mişcarea de rezistenţă împotriva ocupaţiei naziste au organizat, în secret şi cu sprijinul localnicilor, un spital pentru îngrijirea soldaţilor răniţi - Aliaţi şi ai Puterilor Axei, deopotrivă - de către medici provenind din mai multe ţări europene.
Primul şi, deocamdată, singurul sit din România inclus în această listă este Memorialul Sighet din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş. Acesta a primit oficial Marca Patrimoniului European în luna martie 2018 pentru misiunea asumată de perpetuare a memoriei victimelor comunismului şi regimurilor totalitare, precum şi a celor care au încercat şi continuă să se opună acestor regimuri. Mai multe informaţii despre siturile care au obţinut Marca Patrimoniului European până în prezent sunt disponibile accesând acest link.
Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) este coordonatorul naţional al procesului de preselecţie, desemnat prin ordin al Ministrului Culturii în anul 2016. Institutul Naţional al Patrimoniului este principala instituţie centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP asigură activităţile de cercetare, evidenţă, inventariere, protejare şi punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural - imobil, mobil, imaterial şi digital - şi gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural - Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic naţional, Inventarul patrimoniului cultural naţional mobil, Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial, baze de date şi depozite digitale.
De asemenea, INP elaborează şi gestionează Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] - principalul instrument prin care statul asigură finanţarea lucrărilor de protejare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului imobil -, colectează şi gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul patrimoniului imobil, este agregator naţional pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial şi coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European.
Pentru mai multe informaţii vă rugăm să o contactaţi pe Irina Dobriţă, coordonator comunicare, tel: 0726 281 894, e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..