În conformitate cu prevederile Deciziei nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 noiembrie 2011 şi ale Regulamentului privind procedurile de preselecţie naţională pentru acordarea Mărcii patrimoniului european şi de monitorizare a siturilor preselectate pentru Marca patrimoniului european, aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale nr. 2889/20.11.2018, juriul de preselecţie naţională pentru acordarea Mărcii Patrimoniului European, ai cărui membri au fost desemnaţi prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2588/04.02.2021, s-a întrunit în zilele de 18 şi 22 februarie 2021, în format de videoconferinţă, pentru evaluarea propunerilor de situri din România depuse în vederea obţinerii Mărcii Patrimoniului European.
Deciziile juriului de preselecţie naţională se fundamentează pe analiza formularelor de cerere în raport cu criteriile specifice Mărcii şi au fost comunicate autorilor respectivelor propuneri. Astfel, din cele patru propuneri înscrise în competiţie la sesiunea de preselecţie 2020-2021, juriul a considerat că două îndeplinesc criteriile specifice Mărcii patrimoniului european şi le-a recomandat pentru participare la etapa de selecţie la nivel european, respectiv: Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi, gestionat de Biblioteca Judeţeană "V. A. Urechia", Galaţi, şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, gestionat de Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu.
Institutul Naţional al Patrimoniului a înaintat Comisiei Europene formularele de cerere ale celor două situri preselectate, în data de 26 februarie 2021. Juriul european, format din 13 experţi independenţi, va delibera asupra tuturor siturilor preselectate la nivel naţional şi urmează să se pronunţe asupra selecţiei finale până la sfârşitul anului 2021, potrivit calendarului oficial.
Conform prevederilor Deciziei nr. 1194/2011/UE, maximum două situri pot trece de preselecţia naţională şi maximum un sit din fiecare stat membru va putea primi Marca în fiecare sesiune de selecţie.
În forma actuală a propunerilor, celelalte două situri candidate nu au îndeplinit anul acesta criteriile specifice Mărcii Patrimoniului European, însă pot trimite noi cereri pentru preselecţia la nivel naţional din anii următori. Institutul Naţional al Patrimoniului, în calitate de coordonator, poate oferi consultanţă celor interesaţi să candideze în viitor.
Despre Palatul Comisiei Europene a Dunării, Galaţi
Tratatul de Pace de la Paris din anul 1856 care a încheiat Războiul Crimeii (1853-1856) a reprezentat totodată şi actul de înfiinţare a Comisiei Europene a Dunării, după succesive negocieri diplomatice. Menită să asigure libertatea navigaţiei pe Dunăre, cu precădere la vărsarea în Marea Neagră, potrivit principiilor regimului de navigaţie pe Rin, instituite prin Tratatul de la Paris din 1814 şi Actele Congresului de la Viena din 1815, Comisiei Europene a Dunării, instituţie cu statut internaţional, i se atribuise rolul de a gestiona navigaţia pe şenalul navigabil al Dunării maritime.
Palatul Comisiei Europene a Dunării (CED) a fost construit în 1896 ca sediu administrativ pentru Comisia Europeană a Dunării, care a funcţionat în acest loc până la desfiinţarea sa, în anul 1948. Clădirea propriu-zisă a suferit o refacere între anii 1922-1923 în urma distrugerilor provocate de bombardamentele germano-bulgare din timpul Primului Război Mondial. Începând cu anul 1968, clădirea a devenit sediul Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia", înfiinţată prin Decret Regal, semnat de Carol I la data de 7 decembrie 1889. În prezent, imobilul are statut de monument istoric.
Despre Muzeul ASTRA, Sibiu
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA este unul dintre cele mai dinamice muzee publice din România din perspectiva conservării şi promovării patrimoniului cultural material şi imaterial cu valoare etnografică. De la deschiderea sa în anul 1967, s-a axat pe strângerea unei colecţii impresionante şi extinse de exemplare ale civilizaţiei populare româneşti, dar şi aparţinând celorlalte grupuri etnice regăsite pe teritoriul României, dezvoltând programe şi acţiuni culturale pentru o mai bună înţelegere a vieţii rurale din întreaga ţară. Conceput ca un muzeu viu, acesta găzduieşte numeroase evenimente participative, precum târguri tradiţionale, ateliere, festivaluri şi spectacole folclorice. Patrimoniul multicultural reprezentat de Muzeul ASTRA reflectă diversitatea culturală care caracterizează întregul continent European.
foto © MuzeulASTRA
Marca Patrimoniului European este o iniţiativă menită să aducă în atenţia publicului şi în special a tineretului european valorile fundamentale europene, elementele comune de istorie, cultură şi patrimoniu cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenenţă la Uniune şi a dialogului intercultural. Pot fi expresie a acestor valori situri de o mare varietate de manifestare - monumente, situri (naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane), peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri şi obiecte culturale şi patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan - care au vocaţia de a plasa istoria şi cultura naţională a fiecărei ţări într-un context de relevanţă europeană.
Acordarea Mărcii la nivel european se desfăşoară o dată la doi ani, iar fiecare stat membru al Uniunii poate transmite Comisiei Europene în fiecare sesiune maximum două propuneri de situri, dintre care poate fi selectat maximum unul.
Marca este acordată pe baza a trei criterii, şi anume: 1. valoarea europeană simbolică a unui sit; 2. proiectul propus pentru a promova dimensiunea sa europeană şi 3. capacitatea operaţională de a implementa proiectul sau planul de lucru.
Valoarea europeană simbolică a unui sit şi rolul semnificativ jucat în istoria şi cultura Europei şi/ sau construirea Uniunii Europene pot fi demonstrate prin: (1) caracterul transfrontalier sau paneuropean: prin explicarea modului în care influenţa din trecut sau din prezent şi atracţia siturilor depăşesc graniţele naţionale ale unui stat membru şi precizarea motivelor pentru care acesta are o semnificaţie la nivel european; şi/ sau (2) locul şi rolul lui în istoria europeană şi în integrarea europeană, legăturile cu evenimente, personalităţi sau mişcări-cheie europene (culturale, artistice, politice, sociale, ştiinţifice, tehnologice sau industriale care sunt semnificative la nivel european şi includ mai multe ţări europene); şi/ sau (3) locul şi rolul său în dezvoltarea şi promovarea valorilor comune care stau la baza integrării europene (de exemplu, valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor).
Mai multe detalii despre procesul de preselecţie sunt disponibile pe site-ul INP, urmând acest link. Informaţii suplimentare pot fi solicitate la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..
Până în acest moment, au primit Marca Patrimoniului European 48 de situri, bunuri culturale de patrimoniu din Austria, Belgia, Croaţia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovenia, Spania, Ungaria. Dintre acestea, menţionăm Constituţia de la 3 Mai 1791 (Polonia) - prima constituţie modernă din Europa adoptată în mod democratic, care reflectă principiile liberale ale Iluminismului european, Parcul Memorial al Picnic-ului Pan-European de la Sopron (Ungaria), eveniment emblematic pentru mişcările ce au dus la căderea Cortinei de fier în 1989 sau Spitalul Partizanilor Franja (Slovenia) ce poartă numele Franjei Bojc, primul său medic şef, şi unde, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, partizanii sloveni din mişcarea de rezistenţă împotriva ocupaţiei naziste au organizat, în secret şi cu sprijinul localnicilor, un spital pentru îngrijirea soldaţilor răniţi - Aliaţi şi ai Puterilor Axei, deopotrivă - de către medici provenind din mai multe ţări europene.
Primul şi, deocamdată, singurul sit din România inclus în această listă este Memorialul Sighet din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş. Acesta a primit oficial Marca Patrimoniului European în luna martie 2018 pentru misiunea asumată de perpetuare a memoriei victimelor comunismului şi regimurilor totalitare, precum şi a celor care au încercat şi continuă să se opună acestor regimuri. Mai multe informaţii despre siturile care au obţinut Marca Patrimoniului European până în prezent sunt disponibile accesând acest link.
Foto: Cimitirul săracilor, Memorialul Sighet, Sighetul Marmației - singurul sit distins cu Marca Patrimoniului European din România. Copyright Memorialul Sighet.
Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) este coordonatorul naţional al procesului de preselecţie, desemnat prin ordin al Ministrului Culturii în anul 2016. Institutul Naţional al Patrimoniului este principala instituţie centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP asigură activităţile de cercetare, evidenţă, inventariere, protejare şi punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural - imobil, mobil, imaterial şi digital - şi gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural - Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic naţional, Inventarul patrimoniului cultural naţional mobil, Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial, baze de date şi depozite digitale. De asemenea, INP elaborează şi gestionează Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] - principalul instrument prin care statul asigură finanţarea lucrărilor de protejare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului imobil -, colectează şi gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul patrimoniului imobil, este agregator naţional pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial şi coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European.
Pentru mai multe informaţii vă rugăm să o contactaţi pe Irina Dobriţă, coordonator comunicare, tel: 0726 281 894, e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. .
Imagine din anul 1931