Institutul Naţional al Patrimoniului este coordonatorul naţional al Anului European al Patrimoniului Cultural, acţiune a Comisiei Europene şi a Parlamentului European. Proiectul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naţionale. Valori europene este dedicat acestei acţiuni şi este finanţat prin Centenarul României (1918 - 2018) şi a Primului Război Mondial de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Anul European al Patrimoniului Cultural întruneşte sinergii în vederea creşterii importanţei patrimoniului prin valorile europene şi a istoriei Europei. Sfârşitul Primului Război Mondial a reprezentat constituirea sau reorganizarea mai multor state europene, astfel că Centenarul este sărbătorit în diferite forme în România, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ţările Baltice. În evoluţia patrimoniului pe parcursul celor 100 de ani, pe lângă sărbătoarea naţională, este important a concluziona asupra stadiului actual al patrimoniului imobil şi mobil şi a determina potenţiale direcţii de protecţie a acestuia.

În acest context, Institutul Naţional al Patrimoniului a realizat o selecţie tematică pentru dezbateri profesionale reunite sub numele PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naţionale. Valori europene. Proiectul se adresează publicului larg, pasionaţilor de patrimoniu şi profesioniştilor din domeniu. Scopul este acela de a dezbate şi de a formula concluzii preliminare ca potenţială bază pentru viitoare direcţii ale acţiunilor Anului European al Patrimoniului Cultural, atât la nivel naţional cât şi la nivel european, în anul 2019. Proiectul se desfăşoară în două etape: Seria conferinţelor dedicate patrimoniului românesc şi Forumul naţional "Anul European al Patrimoniului Cultural".

Seria conferinţelor dedicate patrimoniului românesc tratează următoarele subiecte: protecţia patrimoniului arheologic, peisaj cultural, calitate în restaurare, recuperarea patrimoniului industrial, patrimoniul imaterial, patrimoniul digital. Din perspectiva Centenarului şi a dimensiunii europene, tema fiecărei conferinţe va fi abordată de către specialişti din domenii relevante din România şi cel puţin un specialist din străinătate, cu participarea publicului larg. Concluziile acestor conferinţe vor fi publicate la final pe site-ul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Încheierea Anului European al Patrimoniului Cultural în România va avea loc cu ocazia Forumului naţional dedicat. Evenimentul se va dezvolta prin trei ateliere tematice (dedicate următoarelor teme: patrimoniu pentru comunităţi, patrimoniu şi generaţii, patrimoniu şi moştenire). Ideile preliminare ale atelierelor şi conferinţelor vor reprezenta baza unei dezbateri finale. Evenimentul va evidenţia efervescenţa proiectelor şi a evenimentelor desfăşurate în România sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural prin lansarea unui catalog dedicat acestora.
Cele două etape ale proiectului vor fi sprijinite prin campanii de informare.

Programul detaliat al conferinţelor, transmiteri în direct şi publicarea concluziilor vor fi disponibile pe site-ul https://anuleuropean.patrimoniu.gov.ro/.

Conferința și dezbaterea „PROTECȚIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC – PROBLEME ȘI CERINȚE SPECIFICE” 21 septembrie 2018 - Tulcea

Comunicat de presă

București, 12 septembrie 2018

Institutul Național al Patrimoniului organizează conferința și dezbaterea „Protecția patrimoniului arheologic – probleme și cerințe specifice”, parte din proiectul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naționale - Valori europene și se încadrează în seria acțiunilor derulate de Institutul Național al Patrimoniului dedicate Anului European al Patrimoniului Cultural. Evenimentul este cofinanțat prin programul Centenarul României (1918 – 2018) și al Primului Război Mondial de Ministerul Culturii și Identității Naționale și este organizat cu susținerea Reprezentanței Comisiei Europene în România, a Direcției Județene pentru Cultură Tulcea și a Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

Date utile:

ICEM – Casa Avramide, Strada Progresului, nr. 32, Tulcea

21 septembrie 2018, ora 10:00

Participarea este gratuită pe baza înscrierii, prin trimiterea unui e-mail de solicitare pe adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

Conferința și dezbaterea „Protecția patrimoniului arheologic – probleme și cerințe specifice” propune trei teme principale, toate concentrându-se pe cadrul prezent și viitor al cercetărilor arheologice și al intervențiilor efectuate in situ. Temele alese sunt Arheologia și viitorul orașelor românești, Arheologia subacvatică din România și Ruina arheologică. Specific și moduri de abordare. Prezentările vor urmări să evidențieze probleme ale sectorului, atât în ceea ce privește încadrarea teoretică, cât și în perspectiva acțiunii practice sau vor prezenta studii de caz relevante, conturând astfel terenul dezbaterilor. Masa rotundă, care va implica și publicul, va urmări problemele și temele identificate de vorbitori, într-o perspectivă aplicată, îndreptată către conturarea de soluții și căi de urmat.

Partea I. Prezentări

* Arheologia și viitorul orașelor românești

Patrimoniul arheologic devine, odată recuperat prin cercetare arheologică și expus către publicul larg, un element cheie al strategiilor de dezvoltare urbanistică și teritorială, economico-socială, turistică, și în general de dezvoltare durabilă, la nivel național și local. Dar atunci când cercetarea arheologică este eludată sau minimalizată, beneficiile potențiale ale acestui tip de patrimoniu sunt ratate, iar protejarea sa optimă este imposibilă. În cazul arheologiei urbane, presiunile și mecanismele de eludare sunt mai intense și active, generând pierderi, atât în orizontul fizic, al vestigiilor – rase cu buldozerele, cât și în al cunoașterii și recunoașterii valorilor acestor vestigii. Fiecare nouă distrugere reprezintă și o nouă șansă ratată de a aduce în atenția locuitorilor orașelor istoria, prezentă prin mărturii concrete și evocatoare. Activarea dimensiunii formative și educative a vestigiilor arheologice este ratată.

Tema urmărește, prin studii de caz și expuneri teoretice, să identifice – puținele – succese, pentru a extrage îndreptări către modalități viabile de gestionare și valorizare a patrimoniului, modalități de revitalizare locală, în contextul românesc actual.

* Arheologia subacvatică în România

Marea Neagră, prin legătura prin Strâmtori cu Marea Mediterană, din bazinul căreia face parte de altfel arealul pontic, și prin intermediul Dunării către Occident, a fost un mijloc de conectare milenară a civilizațiilor de pe trei continente. Astăzi, prin siturile arheologice litorale și submerse, Marea Neagră contribuie la patrimoniul României cu vestigii dintre cele mai importante, ilustrative pentru varietatea influențelor și interacțiunilor, deosebit de interesante prin valoarea sintezelor politice, economice și culturale, alcătuitoare ale peisajului istoric maritim actual.

Prezentările sunt încurajate să exploreze o temă stringentă, aceea a strategiilor de cercetare și protejare a patrimoniului arheologic subacvatic, în corelare cu planurile de dezvoltare și amenajare a litoralului românesc și a investițiilor preconizate, cu atât mai mult cu cât cercetarea patrimoniului arheologic subacvatic, al așezărilor de coastă, porturilor și epavelor este cvasiinexistentă în România. Dezbaterile teoretice vor analiza cadrul legislativ actual privitor la patrimoniul arheologic subacvatic, urmărind trasarea de recomandări în vederea valorificării acestuia.

* Ruina arheologică. Specific și moduri de abordare

Caracteristicile ruinei arheologice – în special natura fragmentară și ne-explicită, alături de fragilitate – necesită pregătire specifică a celor care intervin și o metodologie adaptată. Aceste particularități sunt rareori prezente, cel mai frecvent sunt chiar absente în majoritatea intervențiilor recente asupra siturilor arheologice din România. Care sunt cauzele eșecurilor, unele răsunătoare, ale numeroaselor intervenții recente asupra acestei specii aparte de patrimoniu arhitectural? Studiile de caz – intervenții reușite de restaurare și punere în valoare a unor ruine arheologice – și expunerile teoretice și metodologice vor oferi calea către formularea unor răspunsuri.

Un studiu de caz care va suscita interesul actual este cel al dosarului Frontierei Imperiului Roman, atât din perspectiva stadiului cercetării, cât și din aceea a situației reale a monumentelor repertoriate pe traseul limesului dunăreano-maritim românesc și a necesităților de conservare, restaurare și punere în valoare.

Complementară conservării și la fel de importantă este interpretarea, cu subiectele asociate – prezentare, accesibilizare intelectuală – și cu instrumentele actuale, precum rolul mass-media și al formatelor digitale de prezentare și implicarea acestora în patrimoniul arheologic, realitatea augmentată, implicarea instituțiilor în programe de educare a publicului.

Partea a II-a. Masa rotundă

Ideile, problemele și soluțiile indicate în comunicările științifice vor face obiectul dezbaterii în cadrul mesei rotunde, unde specialiștii și publicul vor fi invitați să contribuie cu clarificări și propuneri, într-o perspectivă aplicată. Cercetarea arheologică, conservarea și restaurarea ruinei arheologice, managementul siturilor arheologice, cadrul legislativ actual vor fi avute în vedere pentru formularea de recomandări, inclusiv de amendare și completare a instrumentelor legislative și normative, în perspectiva proiectului de codificare recent relansat.

Evenimentul va reuni reprezentanți instituționali, arheologi, muzeografi, arhitecți restauratori, manageri de patrimoniu și, în general, profesioniști ai patrimoniului cultural.

Pentru informații despre Anul European al Patrimoniului European în România și despre seria de dezbateri profesionale organizate de INP în acest cadru, urmăriți situl web al programului: anuleuropean.patrimoniu.gov.ro.

Context:

Institutul Național al Patrimoniului este coordonatorul național al Anului European al Patrimoniului Cultural, acțiune a Comisiei Europene și a Parlamentului European. Proiectul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naționale. Valori europene este dedicat acestei acțiuni.

Anul European al Patrimoniului Cultural întrunește sinergii în vederea creșterii importanței patrimoniului prin valorile europene și a istoriei Europei. Sfârșitul Primului Război Mondial a reprezentat constituirea sau reorganizarea mai multor state europene, astfel că Centenarul este sărbătorit în diferite forme în România, Țările Baltice, Polonia, Cehia și Slovacia. În evoluția patrimoniului pe parcursul celor 100 de ani, pe lângă sărbătoarea națională, este important a concluziona asupra stadiului actual al patrimoniului imobil și mobil și a determina potențiale direcții de protecție a acestuia.

În acest context, Institutul Național al Patrimoniului propune o serie de dezbateri aplicate, reunite sub titlul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naționale - Valori europene. Temele abordate sunt: protecția patrimoniului arheologic, peisaj cultural, calitate în restaurare, recuperarea patrimoniului industrial, patrimoniul imaterial, patrimoniul digital. Încheierea Anului European al Patrimoniului Cultural în România va fi marcată prin Forumul național al inițiativelor, acțiunilor și proiectelor care s-au desfășurat sub egida acțiunii Comisiei Europene și a Parlamentului European. Mai multe informații despre program sunt disponibile pe anuleuropean.patrimoniu.gov.ro.

Cu adânc regret aflăm vestea plecării dintre noi a profesorului Aurelian Trişcu, vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice după dispariţia profesorului Grigore Ionescu.

Absolvent al Facultăţii de Arhitectură în anul 1949 şi al Facultăţii de Filozofie al Universităţii Bucureşti, profesorul Aurelian Trişcu a avut o remarcabilă carieră didactică universitară atât în cadrul Universităţii de Arhitectură din Bucureşti, cât şi în calitate de profesor asociat al Universităţii Ecologice Deva şi al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

S-a implicat public în apărarea monumentelor istorice în perioada de sfârşit a regimului comunist prin semnarea, alături de alte personalităţi importante, a unui memoriu trimis postului de radio Europa Liberă care pleda pentru salvarea de la distrugere a satelor româneşti şi împotriva demolărilor caselor vechi din Bucureşti şi marile oraşe ale ţării.

Împreună cu regretaţii Grigore Ionescu şi Radu Popa, alături de alţi apărători ai monumentelor istorice în vremurile de grea cumpănă ale fostului regim, profesorul arhitect Aurelian Trişcu a reuşit refacerea în anul 1990 a Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice şi a Direcţiei Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice. În următorii ani a fost un neobosit îndrumător al activităţii de protejare şi restaurare a monumentelor istorice, el remarcându-se şi în dificila misiune de racordare a României la instituţiile şi standardele europene. Astfel, a fost membru fondator al ICOMOS România şi primul organizator în ţara noastră al Zilei Porţilor Deschise, eveniment destinat apropierii publicului larg de monumentele istorice.

A rămas până în ultimele clipe alături de noi, de monumentele ţării.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

 

"Câmpul istoric Mărăşti. Memoria Primului Război Mondial - o abordare multidisciplinară"
Masă rotundă
24 august 2018, ora 17:00
Răcoasa, Vrancea

Institutul Naţional al Patrimoniului a demarat primele acţiuni din cadrul proiectului "Câmpul istoric Mărăşti. Memoria Primului Război Mondial - o abordare multidisciplinară" prin campania în teren a echipei multidisciplinare, ce a avut loc la Mărăşti în perioada 16-25 august 2018. Rezultatele campaniei vor consta în relevarea construcţiilor efectuate de Societatea "Mărăşti 1917", cercetare asupra patrimoniului material şi imaterial, cercetare în vederea reconstituirii câmpului cu tranşee, cazemate şi alte elemente de peisaj cultural din jurul satului şi masa rotundă în vederea dezvoltării sinergiilor dintre autorităţi, localnici şi alte entităţi implicate în vederea protejării Câmpului istoric Mărăşti şi a reactivării turistice a zonei.

Istoria acestui sit este remarcabilă, Mărăştiul fiind o localitate distrusă aproape în întregime în timpul războiului. Pentru a înlătura efectele dezastruoase, comandanţii armatelor române au înfiinţat Societatea "Mărăşti 1917", al cărei scop a fost acela de a reface în întregime satul distrus. Între anii 1919-1938, au fost refăcute casele localnicilor, biserica satului, casa parohială, a fost construită o şcoală, o uzină electrică, o uzină de apă cu rezervor, a fost edificat mausoleul eroilor căzuţi în bătălie şi a fost ridicat un arc de triumf la intrarea în sat. Situl are astfel o valoare deosebită din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, prin conceperea unui plan general care urmărea atât refacerea clădirilor distruse, cât şi modernizarea satului şi introducerea dotărilor moderne.

Masa rotundă dedicată Câmpului istoric Mărăşti va avea loc la Căminul Cultural din comuna Răcoasa, judeţul Vrancea, pe 24 august 2018, ora 17:00 şi va reuni reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai organizaţiilor non-guvernamentale ce activează regional şi localnici ai satului Mărăşti. Vor lua cuvântul dl. Păun Vladimir Sebastian, primar, şi dl. Vlădoiu Ionel, viceprimar - din partea Primăriei comunei Răcoasa, jud. Vrancea, dl. colonel (r) Mihai Şomîtcă, preşedinte, şi dl Neculai Ciolan, preşedinte fondator - din partea Asociaţiei "Mărăşti 1917 - Mareşal Averescu", dl. plutonier major (rtr) Vasile Buruiană, preşedintele Asociaţiei Naţionale "Cultul Eroilor - Regina Maria" Filiala Vrancea, dl. Mihail Broinea, profesor de limba franceză - Mărăşti, dl. Iulian Albu, profesor de matematică - Soveja, dl. Constantin Macarie, profesor - din partea Fundaţiei "Simion Mehedinţi - Mioriţa", preotul Croitoru şi preotul Stoian din Mărăşti şi localnici. Evenimentul îşi propune prezentarea demersurilor realizate de echipa INP în timpul deplasării şi discuţiile pregătitoare în vederea acţiunilor de implicare a comunităţilor şi de promovare a acestora.

Acţiunile echipei multidisciplinare INP fac parte din proiectul "Câmpul istoric Mărăşti. Memoria Primului Război Mondial - o abordare multidisciplinară". Proiectul beneficiază de o cofinanţare din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional, se desfăşoară sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural şi este derulat în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, ICOMOS România, Primăria Răcoasa - Vrancea, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea şi Asociaţia "Mărăşti 1917 - Mareşalul Averescu".

"Câmpul istoric Mărăşti. Memoria Primului Război Mondial - o abordare multidisciplinară"
14 august 2018

Institutul Naţional al Patrimoniului lansează proiectul "Câmpul istoric Mărăşti. Memoria Primului Război Mondial - o abordare multidisciplinară", ce îşi doreşte să cerceteze, în premieră pentru România, valorile culturale, ecologice şi peisagistice ale unui câmp de luptă. Odată cu identificarea valorilor sitului istoric, proiectul urmăreşte şi creşterea nivelului de conştientizare a acestui tip de patrimoniu din zona istorică a Bătăliei de la Mărăşti, punct crucial în desfăşurarea operaţiunilor militare pe frontul românesc în timpul Primului Război Mondial.

Obiectivul principal al proiectului este cercetarea şi documentarea Câmpului istoric Mărăşti, pentru a genera o bază solidă de cercetare, interpretare şi punere în valoare a unui peisaj cultural de tipul "câmp de bătălie". Ancorată în contextul naţional şi internaţional al protejării, conservării şi reabilitării patrimoniului cultural şi natural, această abordare multidisciplinară va pputea fi utilizată ulterior ca model pentru alte situri istorice de acest gen din România.

Proiectul îşi propune de asemenea promovarea componentei memoriale a sitului istoric Mărăşti, reflectată în tradiţia vie a locuitorilor, în legătură atât cu desfăşurările militare din vremea Marelui Război, cât şi cu reconstrucţia satului, care s-a realizat prin eforturile comune ale armatei şi localnicilor, sub permanenta îndrumare a Reginei Maria a României şi a generalilor Averescu şi Mărgineanu. Un element inovativ îl reprezintă studierea peisajului ca loc al confruntării armate din iulie-septembrie 1917, parte componentă esenţială a patrimoniului Câmpului istoric Mărăşti. Abordarea este în strânsă legătură cu priorităţile teritoriale ale Uniunii Europene, care încurajează dezvoltarea integrată în regiuni rurale şi specifice şi gestionarea şi conectarea valorilor ecologice, peisagistice şi culturale ale siturilor.

Mai mult, până la finalul proiectului, se doreşte strângerea documentaţiei necesare realizării dosarelor de clasare pentru componentele de arhitectură şi peisaj cultural, urmând ca Institutul Naţional al Patrimoniului să demareze, în continuarea proiectului, procedura de clasare a întregului sit istoric Mărăşti.

Un alt obiectiv al proiectului este implicarea comunităţii locale, fie că este vorba de autorităţile locale sau simpli locuitori ai satului Mărăşti, în protejarea patrimoniului construit şi natural al Câmpului istoric Mărăşti, sit istoric reprezentativ pentru istoria naţională. Până la finalul proiectului se urmăreşte demararea discuţiilor cu autorităţile locale şi naţionale competente pentru conceperea unui proiect de turism cultural local şi de încadrare a sitului istoric în programele de turism cultural legate de Primul Război Mondial şi de momentele marcante care au dus la realizarea Unirii. Acţiunile de promovare şi implicare a comunităţilor nu se limitează la locuitorii satului Mărăşti sau vecinătăţilor, ci se extind către un public ţintă mult mai larg, compus din toţi cei interesaţi de istoria şi patrimoniul României.

Proiectul beneficiază de o cofinanţare din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional, se desfăşoară sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural şi este derulat în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, ICOMOS România, Primăria Răcoasa - Vrancea, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea şi Asociaţia "Mărăşti 1917 - Mareşalul Averescu".

PROTOCOL DE COLABORARE
pentru verificarea valorii culturale a elementelor aparţinând patrimoniului neclasat (mobil, imobil şi imaterial) care fac obiectul solicitărilor de finanţare prin Măsura 19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii) din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 şi a calităţii proiectelor prin prisma respectării principiului păstrării autenticităţii elementelor valoroase din punct de vedere cultural

Obiectul Protocolului
Prezentul Protocol stabileşte cadrul juridic, administrativ şi tehnic in temeiul căruia DGDR-AM PNDR, AFIR şi INP vor colabora pentru verificarea valorii culturale a elementelor aparţinând patrimoniului neclasat (mobil, imobil şi imaterial) care fac obiectul solicitărilor de finanţare prin Măsura 19 - Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC - Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii), sub-măsura 19.2 Sprijin pentru implementarea acţiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locala (sM 19.2) şi sub-măsura 19.3 Pregatirea şi implementarea activitaţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală (sM 19.3) din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) şi a calităţii proiectelor finanţate prin prisma respectării principiului autenticităţii elementelor valoroase din punct de vedere cultural.

Pentru proiectele aferente Măsurii 19, sM 19.2 şi sM 19.3, finanţate prin PNDR, care presupun
lucrări de conservare, restaurare şi reabilitare a constructiilor şi amenajărilor cu valoare culturală sau alte lucrări de punere în valoare a bunurilor aparţinând patrimoniului neclasat (mobil, imobil şi imaterial), altele decat cele pentru care, potrivit legislaţiei în vigoare este necesar un aviz, INP va evalua şi certifica, dupa caz, conformitatea proiectului pentru care se solicita finanţare cu respectarea principiului păstrării autenticităţii şi integrităţii elementelor valoroase din punct de vedere cultural. Documentul de certificare - Anexa nr. 2 - va fi întocmit conform criteriilor tehnice stabilite în cuprinsul Anexei nr. 1 la prezentul Protocol. În calitatea sa de evaluator extern, INP detine şi prerogativa de a formula recomandări în vederea îmbunătăţirii calităţii proiectului ce se doreşte a fi implementat. Continutul documentatiei supuse evaluarii şi certificării va fi stabilit de INP, va fi publicat pe site-ul institutului şi va fi adus la cunoştinţă solicitanţilor.
INP emite documentul de certificare menţionat la pct. 4.1.1 . dupa analizarea documentaţiei pusă la dispoziţie de solicitanţi şi verificarea respectării criteriilor tehnice stabilite, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la primirea documentatiei. Solicitanţii var depune documentaţia atât în format tipărit (la sediul INP sau prin poştă/curier), cat şi in format electronic (e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.)
La solicitarea Agenţiei pentru Finanţarea lnvestiţiilor Rurale, INP va face verificări privind
menţinerea, în perioada de implementare şi monitorizare a proiectelor contractate, a criteriilor tehnice pe baza cărora au fost emise certificatele menţionate la pct. 4.1.1. INP va informa Agenţia pentru Finanţarea lnvestiţiilor Rurale asupra rezultatelor acestor verificări.

Criterii tehnice pentru verificarea valorii culturale a elementelor aparţinând patrimoniului neclasat
(mobil, imobil şi imaterial) care fac obiectul solicitărilor de finanţare pentru stabilirea conformităţii solicitărilor de finanţare (etapa eliminatorie):

Descarcă protocolul în format pdf

Fundaţia Academia Civică organizează anual un eveniment comemorativ al victimelor represiunii comuniste, intitulat Ziua Memoriei - Ziua Porţilor Deschise, la Sighetu Marmaţiei în judeţul Maramureş, cu prilejul sărbătorii creştine a Înălţării Domnului şi a celei profane de omagiere a eroilor naţionali.
Anul acesta, în ziua de 17 Mai, evenimentelor obişnuite li s-a alăturat un moment inedit, acela de dezvelire a plăcii Mărcii patrimoniului european. Pe artera pietonală din faţa Memorialului Sighet s-a desfăşurat o scurtă ceremonie în prezenţa unor personalităţi ale vieţii social-culturale contemporane: Ana Blandiana, co-fondatoare împreună cu Romulus Rusan a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei în anul 1993, Nicolae Noica, Mihai Şora, a autorităţilor locale, reprezentate prin primarul Municipiului Sighetu Marmaţiei, Horia Vasile Scubli, a primului director al Memorialului Sighet, Gheorghe Bîrlea, precum şi a unor foşti deţinuţi politici şi rude ale victimelor.

Acolo, două plăci care atestă noul statut de notorietate europeană al Memorialului atrag atenţia trecătorilor şi a vizitatorilor muzeului cu următoarea descriere, în limbile română şi engleză:
"Memorialul Sighet oferă o perspectivă asupra represiunii comuniste în Europa de-a lungul secolului XX, inclusiv asupra morţilor şi suferinţelor cauzate atât în interiorul, cât şi în afara zidurilor închisorii. El este înscris în lista siturilor patrimoniului european al Uniunii Europene datorită rolului important pe care l-a jucat în istoria şi în cultura Europei. EUROPA ÎŞI ADUCE AMINTE!".
Memorialul Sighet a primit oficial Marca patrimoniului european în luna martie 2018 alături de alte 8 situri din state membre europene şi reprezintă primul din România căruia Uniunea Europeană îi oferă această distincţie.
În mod particular, Memorialul Sighet se alătură mărturiilor care tratează tema tulburătoare a distrugerilor de vieţi omeneşti produse de regimurile totalitare ale secolului XX şi care îşi asumă prin natura activităţii lor, rolul didactic de perpetuare a memoriei istorice, pentru generaţii prezente şi viitoare.
Menirea Memorialului de la Sighetu Marmaţiei, primul de acest fel din lume, este însă cel mai grăitor şi poetic exprimată de însăşi fondatoarea sa, Ana Blandiana, prin cunoscutul său motto: "Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria însăşi poate fi o formă de justiţie".  

Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, organizează Consfătuirea naţională a directorilor din instituţiile naţionale şi judeţene din domeniul culturii tradiţionale şi al patrimoniului cultural imaterial, ediţia a XIII-a, în perioada 12-14 iunie 2018, la Iaşi.

La această ediţie partenerii noştri sunt Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi şi Complexul Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi - Muzeul Etnografic al Moldovei.

Proiectul, iniţiat în anul 2006, face parte din programul naţional de coordonare metodologică şi se adresează directorilor şi specialiştilor din instituţiile naţionale şi judeţene din domeniul culturii tradiţionale şi patrimoniului cultural imaterial. Evenimentul constituie un prilej de dialog direct privind probleme actuale din sfera managementului cultural şi al salvgardării patrimoniului cultural imaterial şi cuprinde patru sesiuni, desfăşurate sub genericul Cultură tradiţională şi patrimoniu cultural imaterial - reglementări şi programe prioritare.
Lucrările consfătuirii vor avea loc în sala de conferinţe a Muzeului Etnografic al Moldovei - Complexul Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi.

Persoane de contact: - I N P - Bucureşti: Oana Gabriela Petrică
e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
- CJCPCT- Iaşi: Adrian Ardeleanu
e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.


Informaţii suplimentare: I N P - Bucureşti: 021 336 60 73, int.107, 115
CJCPCT - Iaşi : 0232 256 040.



 

Comunicat de presă
Bucureşti, 07.06.2018

Institutul Naţional al Patrimoniului, Primăria Constanţa şi Asociaţia ARCHÉ organizează, pe data de 9 iunie 2018, conferinţa "Conservarea şi reactivarea patrimoniului construit", eveniment corelat cu includerea Cazinoului din Constanţa în programul Europa Nostra "7 Most Endangered"(7ME).

Date utile:
Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa, Piaţa Ovidiu nr.12,
9 iunie 2018, ora 10:00
Participarea este gratuită pe baza înscrierii. 

10 iunie 2018 - ZIUA MONDIALĂ ART NOUVEAU
Un Patrimoniu Recuperat

Comunicat de presă
Bucureşti, 04.06.2018

În 2018, Institutul Naţional al Patrimoniului continuă demersurile începute în 2017 cu organizarea primelor evenimente sub cupola Zilei Mondiale Art Nouveau (ZAN), propunând mai multe activităţi pe parcursul weekendului 9-10 iunie 2018.

Tema de anul acesta, stabilită de Reţeaua Art Nouveau, este "Arhitectul meu Art Nouveau preferat" iar în jurul acesteia se vor organiza diverse evenimente la nivel european.

În România, Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) organizează 14 tururi ghidate gratuite de arhitectură Art Nouveau în Constanţa, Târgu Mureş şi Timişoara, găzduind, de asemenea, conferinţa internaţională "Conservarea şi reactivarea patrimoniului construit", corelată cu includerea Cazinoului din Constanţa în programul Europa Nostra "7 Most Endangered"(7ME).

În Constanţa va avea loc şi prima itinerare a expoziţiei în aer liber "Waves of Art Nouveau. Architecture in the Danube Region", eveniment sincron în cele 8 ţări ale proiectului.

Evenimentele organizate cu prilejul ZAN fac parte din proiectul european “Sustainable protection and promotion of Art Nouveau in the Danube Region" care îşi propune să întărească protecţia, conservarea şi promovarea patrimoniului construit Art Nouveau în zonele urbane ale regiunii Dunării, proiect în care INP este partener de specialitate.