Drumuri în memorie. Mausoleele este un proiect finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în cadrul programului Centenar. Proiectul, iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului, se înscrie în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri şi are ca scop valorificarea şi promovarea în spaţiul public, la nivel naţional şi european, a patrimoniului comemorativ, în mod specific al mausoleelor ridicate pentru eroii din Primul Război Mondial, aflate pe teritoriul României.
Institutul Naţional al Patrimoniului, alături de partenerii săi, Arhivele Militare Naţionale Române, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Muzeul Vrancei, Direcţia pentru Cultură Vrancea, Complexul Muzeal Naţional Moldova, Centrul Cultural Topliţa, Muzeul Judeţean “Teohari Georgescu" Giurgiu, propune ca obiectiv central al proiectului clarificarea şi diseminarea funcţiei de spaţii mnemonice ale mausoleelor existente în România, de promovare a patrimoniul comemorativ şi a educaţiei în domeniul istoric şi cultural a generaţiilor actuale, şi, cu precădere, a tinerilor, prin intermediul unei serii variate de activităţi, facilitând procesul de actualizare a semnificaţiei mausoleelor. Astfel, vor fi realizate trasee cultural memoriale online, vor ti realizate tururi virtuale şi ilustraţii video pentru fiecare mausoleu în parte.
Un alt obiectiv are în vedere parcursul şi personalităţilor militare implicate în Primul Război Mondial, ale căror biografii şi contribuţii vor fi prezentate într-o carte album.
Proiectul, care va fi lansat pe data de 25 octombrie 2018, ora 13 (Ziua Armatei Române), odată cu prima expoziţie organizată la sediul Muzeului Unirii din Focşani, (Bdul Republicii nr. 31) va include mai multe evenimente, precum expoziţii şi mese rotunde. Expoziţia va fi itinerată la Topliţa, Iaşi, Giurgiu, Bucureşti.

Alte detalii şi informaţii
Manager Proiect
Dr. Daniela Mihai
Tel 0743176.449

Comunicat de presă

Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, şi în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, organizează cea de-a XXIV-a ediţie a Colocviilor Patrimoniului Cultural Imaterial.
Lucrările se desfăşoară în perioada 23 - 25 octombrie 2018, la Botoşani şi fac parte din programele naţionale dedicate Centenarului Marii Uniri şi a Anului European al Patrimoniului Cultural.

Tema acestei reuniuni ştiinţifice este Patrimoniu cultural imaterial - identitate şi valoare.
Pentru acest an subiectele propuse dezbaterilor sunt:
♦ Patrimoniu românesc la 100 de ani de la Marea Unire;
♦ Valori ale culturii populare;
♦ Cercetare aplicată, monitorizare, promovare şi salvgardare a elementelor de patrimoniu cultural imaterial;
♦ Inventarul/registrul elementelor de patrimoniu cultural imaterial vii.
WorKshop-ul, Botoşani - valori de patrimoniu cultural imaterial, din data de 24 octombrie a.c., propune o întâlnire cu păstrători şi purtători de elemente de patrimoniu cultural imaterial.

Ȋn deschiderea ediţiei, Institutul organizeazǎ conferinţa - dezbaterePractici ale arhitecturii tradiţionale - statut şi modalităţi de continuare.
Conferinţa, parte a proiectului PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPǍ MAREA UNIRE, organizată în Anul European al Patrimoniului Cultural, iniţiază un program de recuperare, reactivare şi promovare a meşteşugurilor construirii tradiţionale, înţelese ca parte integrantă a fenomenului arhitecturii vernaculare şi ca precondiţie a conservării şi restaurării acestei arhitecturi.

Programul Colocviilor mai cuprinde: proiecţii de filme etnografice, lansări de carte etnologicǎ, CD-uri şi DVD-uri de specialitate.
La această ediţie, participă specialişti de la Institutul Naţional al Patrimoniului, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, cadre didactice şi cercetători de la Centrul Universitar Nord Baia Mare, Universitatea din Piteşti, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, reprezentanţi ai centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale/centrelor culturale din judeţele: Cluj, Iaşi, Prahova, Maramureş, Suceava, muzeografi din judeţele Argeş şi Sibiu, precum şi specialişti de la Biblioteca Judeţeanǎ "Lucian Blaga" Alba şi Forumul Cultural al Râmnicului.

Deschiderea oficială va avea loc în data de 23 octombrie a.c., ora 16.30, la Muzeul Judeţean Botoşani.

Persoane de contact: Oana Petrică - director adjunct
Patrimoniu Imaterial şi Cultură Tradiţională
coordonator program
tel. 0744561860
Dr. Corina Mihăescu - cercetător ştiinţific I
responsabil de proiect
 

Institutul Naţional al Patrimoniului organizează marţi, 16 octombrie 2018, evenimentul Câmpul istoric Mărăşti - Locuri ale memoriei. Acesta ce se va desfăşura la Palatul Mogoşoaia, începând cu ora 10.00.
Evenimentul va reuni reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului, ai Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, ai Arhivelor Naţionale ale României, precum şi istorici şi specialişti în domeniul patrimoniului cultural.

* Câmpul Istoric Mărăşti
Mărăştiul are o istorie remarcabilă, fiind o localitate distrusă aproape în întregime în timpul războiului. Pentru a înlătura efectele dezastruoase, comandanţii armatelor române au înfiinţat Societatea "Mărăşti 1917", al cărei scop a fost acela de a reface în întregime satul distrus. Între anii 1919-1938, au fost refăcute casele localnicilor, biserica satului, casa parohială, a fost construită o şcoală, o uzină electrică, o uzină de apă cu rezervor, a fost edificat mausoleul eroilor căzuţi în bătălie şi a fost ridicat un arc de triumf la intrarea în sat. Situl are astfel o valoare deosebită din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, prin conceperea unui plan general care urmărea atât refacerea clădirilor distruse, cât şi modernizarea satului şi introducerea dotărilor moderne.
Echipa Institutului Naţional al Patrimoniului a cercetat, în premieră pentru România, valorile arhitecturale, memoriale, peisagistice şi culturale ale unui sit istoric legat intrinsec de evenimentele din timpul Primului Război Mondial.
Interpretarea şi punerea în valoare a unui peisaj cultural de tipul "câmp de bătălie", evidenţierea fortificaţiilor permanente şi pasagere încă vizibile astăzi, alături de componenta memorială oglindită în tradiţia vie a locuitorilor, în legătură atât cu desfăşurările militare din vremea Marelui Război, cât şi cu reconstrucţia satului prin eforturile comune ale armatei şi localnicilor sub conducerea generalilor Averescu şi Mărgineanu şi cu permanenta îndrumare a Reginei Maria, constituie marea provocare a proiectului.
Un element inovativ este reprezentat de introducerea peisajului, ca loc al confruntării armate din iulie-septembrie 1917, parte componentă esenţială a patrimoniului, încurajând astfel dezvoltarea integrată şi conectarea valorilor ecologice, peisagistice şi culturale ale Câmpului istoric Mărăşti.
Mai mult, în cadrul proiectului, se doreşte strângerea tuturor materialelor necesare realizării documentaţiei pentru componentele de arhitectură şi de peisaj cultural şi demararea procedurii de clasare în Lista monumentelor istorice a întregului sit istoric Mărăşti.
Un obiectiv de seamă al proiectului este educarea şi implicarea comunităţii locale, fie că este vorba de autorităţile locale sau simpli locuitori ai satului Mărăşti, în protejarea patrimoniului construit şi natural al Câmpului istoric Mărăşti, pentru conceperea unui proiect de turism cultural local şi de încadrare a sitului istoric în traseele culturale europene ale Primului Război Mondial şi al momentelor marcante care au dus la înfăptuirea Marii Uniri.

* Locuri ale memoriei
Locuri ale memoriei este un concept creat de Pierre Nora pe temeiul cursurilor sale la École des Hautes Études en Sciences Sociales de la Paris, în anii 1984-1992 şi a celor 7 volume intitulate chiar Les Lieux de mémoire. Nora era preocupat de cercetarea locurilor - sub toate formele - în care memoria colectivă s-a cristalizat, devenind obârşia unor topologii simbolice. Asocierea lieux şi mémoire are o conotaţie istorică, intelectual emoţională, în mare măsură inconştientă, similară oarecum a ceea ce englezii numeau roots. O direcţie de cercetare are în vedere contribuţia acestor Lieux de mémoire pentru acreditarea unor concepte precum naţiunea, ţara, patrimoniul, având în vedere schimbările recente în atitudinea faţă de trecutul naţional. Şi dacă sinteza engleză Realms of Memory avea doar trei volume, prin această dezbatere putem propune doar speranţa apropierii de ceea ce Rabelais numea substantifique moelle, cu alte vorbe, de câte ceva din miezul conceptului.
De bună seamă avem la îndemână pentru discuţia noastră cazul, ce va fi evocat în prima parte a zilei, a Câmpului istoric Mărăşti, prin excelenţă un loc al memoriei. De aici legătura cu simbolistica generată de bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz pentru consolidarea spiritului naţional românesc.
Acelaşi caz concret de la Mărăşti deschide perspectiva analizei raportului celor înstrăinaţi - a milioanelor de români plecaţi din ţară - cu trecutul naţional. Dacă în cazul în speţă legătura este totuşi menţinută prin stăpânirea caselor construite de Societatea Mărăşti, care poate fi relaţia celorlalţi cu acest trecut? Care sunt locurile memoriei republicii comuniste - RPR sau RSR? Dar raporturile acestora cu locurile martirajului luptătorilor, rezistenţilor anti-comunişti? Şi cât din toate acestea se mai regăsesc în învăţământul de azi al istoriei şi sunt conştientizate ca o parte a patrimoniului naţional?
În plan mai larg discuţia are în vedere conceptul antic genius loci, recent reutilizat de Christian Norberg-Schulz în cartea sa Genius Loci: spre o fenomenologie a arhitecturii.
În cadrul dezbaterilor participanţii vor avea oportunitatea să evoce şi alte exemple din ţară sau străinătate, în scopul promovării acestora şi sporirii gradului de conştientizare a publicului privind importanţa patrimoniului istoric pentru memoria colectivă şi pentru identitatea naţională.

***
Evenimentul este parte din proiectul Câmpul istoric Mărăşti. Memoria Primului Război Mondial - o abordare multidisciplinară şi se încadrează în seria acţiunilor derulate de Institutul Naţional al Patrimoniului dedicate Centenarului Marii Uniri. Proiectul beneficiază de o cofinanţare din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional, se desfăşoară sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural şi este derulat în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, ICOMOS România, Primăria Răcoasa - Vrancea, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea şi Asociaţia "Mărăşti 1917 - Mareşalul Averescu".

Astăzi se deschide la Sighișoara conferința PAST FOR THE FUTURE & FUTURE FOR THE PAST - PRESERVATION AND PROMOTION OF WORLD HERITAGE SITES.

Pe parcursul a 3 zile de lucru, specialiști în patrimoniu mondial din România și din străinătate - Austria, Germania, Grecia, Olanda, Rusia, Moldova, Spania, SUA, Ungaria - vor dezbate problematica protecției și managementului patrimoniului în scopul de a propune noi soluții și direcții strategice pentru protejarea siturilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului ”Protejarea prin dezvoltarea unor strategii durabile pentru o mai bună ocrotire a siturilor de patrimoniu mondial UNESCO din România” coordonat de Institutul de Arheologie din Iași al Academiei Române și finanțat prin programul național de cercetare științifică CNCS-UEFICSDI PN-III-P4-ID-PCE- 2016-0737.

Institutul Național al Patrimoniului este partener de specialitate în acest proiect.

INP angajează Cercetător Ştiinţific (CŞ III) - conservare şi restaurare a materialelor de construcţii

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) organizează, în temeiul Legii nr.53/2003-Codul Muncii, republicată, a Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant/temporar vacant corespunzător funcţiilor contractuale şi a criteriilor de promovare în trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, aprobat prin HG nr. 286/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Legii-cadru nr. 153 / 2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi OG 90/2017, la sediul din str. Ienăchiţă Văcărescu nr.16, sector 4, Bucureşti, în perioada 12.11.2018 - 21.11.2018, concursul pentru ocuparea unui post contractual vacant. Postul contractual vacant de Cercetător Ştiinţific gradul III (conservare şi restaurare materiale de construcţie), pentru care se organizează concursul, va avea un contract încheiat pentru perioadă determinată în vederea derulării proiectului Implementarea şi exploatarea rezultatelor cercetării ştiinţifice în practica restaurării şi conservării bunurilor culturale - Implement, cod PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0878, după cum urmează:

Direcţia Monumente Istorice
Cercetător ştiinţific III (C.Ş. III) - conservare şi restaurare materiale de construcţie
CONDIŢII GENERALE DE PARTICIPARE:
Poate participa la concursul pentru ocuparea postului persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România;
b)cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c)are vârsta minimă reglementată de prevederile legale;
d)are capacitate deplină de exerciţiu;
e)are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;
f)îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;
g)nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

CONDIŢII SPECIFICE POSTULUI:
a) studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă într-unul dintre domeniile: arhitectură (specializările Arhitectură sau Conservare şi restaurare de arhitectură), arte vizuale (specializarea Conservare şi restaurare), fizică (specializarea Fizică), chimie (specializarea Chimie), inginerie chimică, inginerie civilă (specializarea Construcţii civile) sau echivalent;
b) să certifice activitatea de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior de cel puţin 6 ani sau de 4 ani, în cazul candidaţilor care deţin titlul de doctor; pentru candidaţii care provin din afara învăţământului superior sau a cercetării ştiinţifice, o vechime de 10 ani, sau de 8 ani, pentru candidaţii care deţin titlul de doctor;
c) experienţă în cercetare în domeniul materialelor de construcţie;
d) cunoaşterea a două limbi străine de circulaţie internaţională (dintre engleză, franceză, germană, italiană; prima limbă - nivel C1 conform standardelor CEFR; a doua limbă - nivel B1);
e) experienţă în operare PC: suită de birou (Microsoft Office [Word, Excel, Access, PowerPoint] sau LibreOffice); navigator web (Chrome, Firefox sau Edge);
f) atestarea în domeniul protejării monumentelor istorice constituie un avantaj;

TEMATICĂ
a) Legislaţia specifică cercetării, protecţiei şi restaurării patrimoniului imobil - cadrul normativ al cercetării în domeniul conservării materialelor de construcţie;
b) Metode de investigare în cercetarea materialelor şi alcătuirilor constructive ale arhitecturii istorice; investigaţii de teren şi investigaţii de laborator;
c) Elaborarea de protocoale de intervenţie, asupra materialelor şi alcătuirilor constructive ale arhitecturii istorice;
d) Monitorizarea şi controlul intervenţiilor asupra materialelor şi alcătuirilor constructive ale arhitecturii istorice;
e) Laboratorul de cercetare pentru conservarea patrimoniului imobil: personal, dotare, proceduri.

BIBLIOGRAFIE
a) Doehne, Eric F., and Clifford A. Price. 2010. Stone Conservation: An Overview of Current Research. 2^nd ed. Research in Conservation. Los Angeles, CA: Getty Conservation Institute.
http://hdl.handle.net/10020/gci_pubs/stone_cons_2nd_edit
b) Heritage, Alison, and Stavroula Golfomitsou (eds). 2013. Conservation Science: Papers arising from the ICCROM FORUM on Conservation Science, Rome, 16-18 October 2013, Studies in Conservation, Volume 60, Supplement 2, 2015
https://www.iccrom.org/publication/conservation-science
c) Historic England, Building Conservation and Research Team. Practical Building Conservation - în special volumele: Mortars, Renders and Plasters; Stone; Concrete (serie disponibilă pentru consultare în Biblioteca INP)
https://historicengland.org.uk/images-books/publications/mortars-renders-plasters-conservation/
d) Istudor, Ioan. 2011. Noţiuni de chimia picturii. Ed. a 3-a revizuită şi adăugită. Editura ACS, Colecţia Ştiinţific, Bucureşti, 2011. (disponibilă pentru consultare în Biblioteca INP)
e) Olteanu, Iulian. Piatra în patrimoniul românesc. Degradări specifice şi tratamente adecvate, Editura ACS, Colecţia Ştiinţific, Bucureşti, 2015 (disponibilă pentru consultare în Biblioteca INP)
f) Torraca, Giorgio. 2009. Lectures on Materials Science for Architectural Conservation. Los Angeles, CA: Getty Conservation Institute.
http://hdl.handle.net/10020/gci_pubs/materials_science_architectural_conserv
g) Vergès-Belmin, V. (ed.). 2008. ICOMOS-ISCS:Illustrated glossary on stone deterioration patterns - Glossaire illustré sur les formes d’altération de la pierre, Monuments and Sites XV, Champigny/Marne 2008
https://www.icomos.org/publications/monuments_and_sites/15/pdf/Monuments_and_Sites_15_ISCS_Glossary_Stone.pdf


LEGISLAŢIE
a) HG nr. 593/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
c) Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită al personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice;
e) Metodologia de restaurare a componentelor artistice MC/I-A/2000;
f) OMCIN nr. 2025/2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Institutului Naţional al Patrimoniului şi a organigramei acestuia;

ÎNSCRIEREA LA CONCURS:
(1) Pentru înscrierea la concurs candidaţii vor prezenta un dosar de concurs care va conţine următoarele documente:
a) cerere de înscriere la concurs adresată Managerului Institutului;
b) copia actului de identitate sau orice alt document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz;
c) copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum şi copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ale postului solicitate de autoritatea publică;
d) carnetul de muncă sau, după caz, adeverinţele care atestă vechimea în muncă, în meserie şi/sau în specialitatea studiilor, în copie;
e) cazierul judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează;
f) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;
g) curriculum vitae - Model european.

(2) Adeverinţa care atestă starea de sănătate conţine, în clar, numărul, data, numele emitentului şi calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătăţii.
(3) În cazul documentului prevăzut la alin. (1) lit. e), candidatul declarat admis la selecţia dosarelor, care a depus la înscriere o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale, are obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul cazierului judiciar, cel mai târziu până la data desfăşurării primei probe a concursului.
(4) Actele prevăzute la alin.1 lit.b)-d) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.
Depunerea dosarelor în vederea înscrierii la concurs se realizează până la data de 6.11.2018, ora 12.00, la sediul Institutului Naţional al Patrimoniului: Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti (în incintă, etaj 1, Secretariat). Din cadrul Secţiei Resurse Umane, persoana de contact este dna. Negrea Lidia Gabriela, tel.: 0213366073
Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afişează la sediul Institutului şi pe pagina de internet a acestuia (www.patrimoniu.gov.ro) cel târziu la data de 7.11.2018, ora 12.00.
Candidaţii nemultumiţi de rezultatele selecţiei dosarelor de înscriere pot depune contestaţie cel târziu la data de 8.11.2018, ora 12.00.
Rezultatele contestaţiilor se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP (www.patrimoniu.gov.ro) cel târziu la data de 9.11.2018, ora 12.00.
CALENDARUL CONCURSULUI:
Concursul va consta într-o probă scrisă şi interviu.
1. Proba scrisă, ce va consta în redactarea unei lucrări, pe baza bibliografiei date şi se va desfăşura în data de 12.11.2018, ora 12.00 (fără a se depăşi durata maxim admisă de 3 ore) la sediul INP din Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti ( etaj 1, Bibliotecă).
Rezultatele probei scrise se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP (www.patrimoniu.gov.ro) cel târziu la data de 13.11.2018, ora 12.00.
Candidaţii nemultumiţi pot depune contestaţie cel târziu la data de 14.11.2018, ora 12.00.
Rezultatele contestaţiilor depuse se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP (www.patrimoniu.gov.ro) cel târziu la data de 15.11.2018, ora 12.00.
2. Interviul se se va desfăşura în data 16.11.2018, ora 12.00, la sediul INP din Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti ( etaj 1, Bibliotecă);
Rezultatele interviului se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP (www.patrimoniu.gov.ro) cel târziu la data de 19.11.2018, ora 12.00.
Candidaţii nemultumiţi pot depune contestaţie cel târziu la data de 20.11.2018, ora 12.00.
Rezultatele contestaţiilor depuse se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP (www.patrimoniu.gov.ro) cel târziu la data de 21.11.2018, ora 12.00.
Rezultatul final al concursului se afişează la sediu şi pe pagina de internet a INP (www.patrimoniu.gov.ro), cel târziu la data de 21.11.2018, ora 12.00.
Salariul brut pentru postul contractual vacant de Cercetător Ştiinţific gradul III variază între3211 lei şi 3998 lei în funcţie de vechimea în muncă, la care se adaugă 950 lei îndemnizaţia pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor.
Data publicării 04.10.2018

În cadrul Simpozionului Internaţional, Monumentul.Tradiţie şi Viitor, organizat în perioada 4-7 octombrie 2018 la Iaşi, de către Complexul Muzeal Naţional “Moldova", la sediul Muzeului Unirii, Institutul Naţional al Patrimoniului propune o expoziţie fotodocumentară ce are ca obiectiv aducerea aminte în memoria contemporanilor a monumentelor istorice şi memoriale relevante pentru Marea Unire, martori tăcuţi ai unor evenimente şi acţiuni care au pregătit actul de la 1 decembrie 1918. De asemenea, specialiştii din cadrul Institutului vor prezenta comunicări ce vor releva date inedite şi informaţii referitoare la proiectele ce sunt finanţate prin Programul de celebrare al Centenarului României (1918 - 2018) şi a Primului Război Mondial,
Drumuri în Memorie. Mausoleele. şi
Câmpul istoric Mărăşti - Memoria Primului Război Mondial.

În anul celebrării Centenarului, proiectul îşi propune să evidenţieze rolul marilor capitale (Arad, Alba Iulia, Bucureşti, Iaşi) în mişcarea naţională şi realizarea actului de la 1 decembrie 1918, să evoce rolul jucat de personalităţile istorice şi politice care s-au implicat în înfăptuirea Marii Uniri.

Aradul a constituit centrul în care s-a gândit şi pregătit actul plebiscitar. Personalităţi precum Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop şi Ioan Suciu se regăsesc în fruntea Consiliului Naţional Român Central, care a stabilit data şi locul desfăşurării Marii Adunări. Mişcarea naţională a românilor transilvăneni de la Arad a atras atenţia atât a presei româneşti, cât şi a celor maghiare şi germane. Acest lucru a atras după sine mutarea nucleului politic la Arad, unde, în anul 1908, Partidul Naţional Român îşi mută sediul.

Alba Iulia reprezintă locul în care s-a realizat Marea Unire, urmând ca la Bucureşti, capitala vechiului regat, să se confirme actul Marii Uniri de la 1918. Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băseşti, Alexandru Vaida Voievod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop, se numără printre personalităţile cheie în organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, dar şi în desfăşurarea altor evenimente care au pregătit Unirea. Alături de aceştia, se adaugă şi participarea unor personalităţi locale din Alba Iulia, precum cea a avocaţilor Zaharia Muntean, Camil Velican, Rubin Patiţia, Samoil Mârza.

În Bucureştiul ocupat, pe 7 mai 1918 a fost semnat Tratatul de pace, prin care România renunţa la teritoriile româneşti din Austro-Ungaria, teritoriul Bucovinei urmând a fi mărit cu o parte din ţinuturile Hotin, Herţa, Dorohoi şi Dornei. La data la care la Alba Iulia se desfăşura Marea Adunare şi se proclama Unirea Transilvaniei cu România (18 noiembrie/1 decembrie), Regele Ferdinand şi Regina Maria soseau în capitala eliberată, context în care tratatul anterior a fost invalidat prin înfrângerea Puterilor Centrale de către Antantă.

Iaşiul, ,,capitala de război’’, a fost capitala României la începutul Primului Război Mondial, când familia regală şi guvernul au părăsit Bucureştiul, tot mai mult ameninţat de o ocupaţie militară. Timp de doi ani, la Iaşi şi-au desfăşurat activitatea Casa Regală, Guvernul, Senatul şi Parlamentul României. În acest timp, sub conducerea prim-ministrului Ion I. C. Brătianu au fost adoptate legi reformatoare care au pus bazele formării statului naţional unitar român.
 

Institutul Naţional al Patrimoniului organizează marţi, 2 octombrie 2018, lansarea proiectului INNOCASTLE, ce va avea loc la Hanul lui Manuc, strada Franceză, nr. 62-64, Bucureşti.

În majoritatea ţărilor europene, protejarea, transformarea şi utilizarea reşedinţelor extraurbane ale elitelor istorice (ansambluri, conace şi castele) nu sunt susţinute de politici care să reflecte adevăratele nevoi şi oportunităţi ale acestora.
Proiectul INNOCASTLE - Inovarea politicilor publice pentru prezervarea, transformarea şi exploatarea castelelor, conacelor şi grădinilor acestora - este construit în jurul ideii de valorificare a acestor forme europene de patrimoniu mai puţin cunoscute.
Aşezate în marea lor majoritate în zone rurale, reşedinţele elitelor istorice sunt deseori necunoscute publicului larg şi turiştilor. Acestea au potenţialul de a deveni catalizatori ai inovării şi dezvoltării rurale sustenabile. Acest lucru necesită, însă, o schimbare de paradigmă, atât din punct de vedere legislativ, cât şi aplicat, către o abordare complexă a procesului de restaurare.
INNOCASTLE îşi propune să revitalizeze aceste comori ascunse prin adoptarea unor politici care să capaciteze actorii locali şi investitorii privaţi şi care să încurajeze parteneriatele inter-sectoriale.

Obiectivul proiectului este asigurarea prezervării durabile a reşedinţelor elitelor de altă prin remodelarea actualelor politici publice, pentru ca acestea să reflecte mai bine tendinţele actuale şi viitoarele necesităţi, să asigure atât implicarea diferitelor grupuri interesate (actori), cât şi flexibilitatea economică şi de mediu a acestor ansambluri.

În România, INNOCASTLE vizează în mod specific Programul Operaţional Regional 2014-2020, Prioritatea de investiţii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. Urmărim ca, printr-un studiu integrat al castelelor, conacelor şi grădinilor istorice, realizat în strânsă legătură cu grupurile interesate de la nivel local, naţional şi regional, să propunem noi direcţii de abordare a restaurării şi punerii în valoare a acestui segment patrimonial.

Proiectul, coordonat de Institutul National al Patrimoniului va fi desfăşurat, pe o perioadă de 4 ani şi jumătate, alături de Universitatea din Ghent (Belgia), Guvernul regional al Extremadura (Spania), National Trust (Marea Britanie) şi Provincia Gelderland (Olanda). Proiectul este finanţat de Interreg Europe prin fonduri ERDF.
 

Institutul Naţional al Patrimoniului organizează marţi, 2 octombrie 2018, între orele 15:00 - 19:00, conferinţa şi dezbaterea "Calitatea în restaurare", ce va avea loc la Hanul lui Manuc, strada Franceză, nr. 62-64, Bucureşti.

Calitatea în restaurare este o temă actuală la nivel internaţional. În contextul programelor cu finanţare europeană şi a altor acţiuni (Europa Creativă, Erasmus +, Horizon 2020, COSME şi fonduri de coeziune), subiectul intervenţiilor asupra monumentelor istorice sau siturilor protejate este abordat de către organizaţii internaţionale precum ICOMOS, Europa Nostra sau National Trust, cu scopul de a clarifica mecanismele, curentele locale şi abordările susceptibile de a compromite scopul conservării şi punerii în valoare în deplină autenticitate a patrimoniului construit.

Mai mult, Comisia Europeană desfăşoară, în cadrul uneia dintre cele 10 iniţiative propuse pentru Anul European al Patrimoniului Cultural, intitulată Cherishing heritage: developing quality standards for intervention on cultural heritage, o amplă acţiune de analiză şi reflecţie privind calitatea intervenţiilor asupra patrimoniului cultural, cu scopul aflării echilibrului corect între conservare şi reutilizare. Acest proces, derulat în cadrul unui grup de lucru coordonat de ICOMOS, cu participarea UNESCO, ICCROM, ICOM, Europa Nostra şi a altor membri ai grupului de stakeholderi ai Anului European, va conduce la formularea unui document de concluzii, care va fi prezentat în cadrul unei conferinţe, la Veneţia, în 22-23 noiembrie. Se vor stabili astfel viitoarele principii pentru calitatea intervenţiilor asupra patrimoniul cultural în Europa.

În vederea pregătirii contribuţiei României la acest demers european, dar şi pentru a putea contribui la procesul de re-elaborare legislativă aflat în curs pe plan naţional, care va conduce în următorii doi ani la elaborarea Codului patrimoniului cultural, urmărim ca prin conferinţa "Calitate în restaurare" să abordăm această temă, într-o perspectivă aplicată, care va avea ca rezultat un document concluziv asupra situaţiei investiţiilor finanţate din fonduri europene pentru patrimoniul construit românesc. Evenimentul va reuni experţi internaţionali şi naţionali ce vor dezbate puncte comune referitoare la implementarea intervenţiilor contemporane asupra monumentelor istorice şi siturilor protejate.

Prima parte a conferinţei cuprinde o serie de comunicări, prin care vor fi aduse în dezbatere probleme ale sectorului, atât în ceea ce priveşte încadrarea teoretică, cât şi în perspectiva acţiunii practice. Vor fi trecute în revistă exemple de bună practică, dar şi acele intervenţii problematice care scot în evidenţă o îngrijorătoare scădere a calităţii în restaurare. Atât la nivel naţional, dar şi în alte ţări europene se remarcă o orientare spre absorbţia de fonduri în detrimentul autenticităţii şi calităţii, aspect periculos care, dincolo de pierderile pe care le provoacă patrimoniului construit, are capacitatea de genera o şcoală de gândire care renunţă la intervenţia minimală şi la primatul criteriului autenticităţii.

Din demersul nostru va rezulta o - inevitabil incompletă - inventariere, descriere şi clasificare a problematicii, care va contura terenul dezbaterilor. Masa rotundă, care va implica şi publicul, va urmări problemele şi temele identificate de vorbitori, într-o perspectivă aplicată, îndreptată către conturarea de soluţii şi căi de urmat.

Evenimentul face parte din proiectul "PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naţionale - valori europene" şi se încadrează în seria acţiunilor derulate de Institutul Naţional al Patrimoniului în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural. Evenimentul este cofinanţat prin programul Centenarul României (1918 - 2018) şi al Primului Război Mondial de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi este organizat cu susţinerea Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
 

Armonizând dorinţa de modernizare cu o exuberanţă a expresiei artistice, posibilă datorită inovaţiilor tehnologice de la finele secolului al XIX-lea, stilul Art Nouveau şi-a lăsat amprenta în majoritatea oraşelor europene şi nu numai. Divers, prin numeroasele sale ipostaze, fiecare dintre ele specifice arealelor culturale în care s-au manifestat, dar unitar, prin coerenţa principiilor artistice şi a mesajului, acest curent a reprezentat un punct de cotitură în istoria artei şi arhitecturii. La nivel european, vorbim de un prim moment de sincronizare arhitecturală, din Marea Britanie şi până la graniţa cu Imperiul Otoman. În regiunea Dunării, sub influenţa Secession-ului vienez, acest curent a devenit o trăsătură reprezentativă a multor oraşe ce făceau parte la finalul secolului al XIX-lea din Imperiul Austro-Ungar, acestea având caracteristici similare din punct de vedere arhitectural şi urbanistic.

Devenit în doar câteva decenii desuet, raportat la realităţile de după Primul Război Mondial, Art Nouveau-ul a deschis drumul către simplitatea calculată a curentelor arhitecturale ce au urmat. În deceniile următoare şi până azi, moştenirea acestui curent a rămas într-un con de umbră. Recent însă, după mai bine de 100 de ani de la apogeul său artistic, valorile curentului Art Nouveau încep să fie recunoscute, în context cultural european. Clădirile Art Nouveau sunt parte din identitatea oraşelor şi a comunităţilor lor, iar autorităţile încearcă să găsească soluţii prin care acest patrimoniu construit să devină o resursă.

Este şi cazul Primăriei Oradea, care, conştientizând potenţialul numeroaselor clădiri construite în stil Secession de a fi parte din identitatea oraşului, a iniţiat un proiect ambiţios care îşi doreşte să definească uneltele necesare pentru protecţia şi promovarea durabilă a acestui patrimoniu, prin strânsa cooperare între 10 parteneri din 8 ţări. Proiectul în ansamblul său urmăreşte să studieze şi să pună în valoare patrimoniul construit Art Nouveau din zona Dunării.

Partenerii proiectului Art Nouveau sunt:
     • Municipiul Oradea - lider de proiect;
     • Muzeul de Arte Aplicate Budapesta;
     • Institutul de Planificare Urbană al Republicii Slovenia, Ljubljana;
     • MAK Muzeul Austriac de Arte Aplicate / Artă Contemporană Viena;
     • Muzeul de Arte şi Meşteşuguri Zagreb Croaţia;
     • Asociaţia Turistică Nonprofit Szeged şi împrejurimi;
     • Fundaţia Bibliotecii şi Sistemului Informatic al Academiei Naţionale Sofia;
     • Municipalitatea Subotica;
     • Institutul Republican pentru Protejarea Monumentelor Culturale - Belgrad;
     • Institutul Naţional al Patrimoniului.

Parteneri asociaţi:
     • Reţeaua Europeană Art Nouveau - Reseau Art Nouveau Network Bruxelles;
     • Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene;
     • ICOMOS România.

Partenerii derulează o serie de acţiuni şi dezvoltă măsuri ce acoperă întreaga sferă a protecţiei patrimoniului: inventariere, restaurare, măsuri teoretice, legislaţie, politici publice, strategii şi acţiuni de promovare - pentru a crea un exemplu de bună practică în conservarea şi promovarea patrimoniului construit. În componenta de cercetare şi învăţare, partenerii dezvoltă o serie de studii (istoria artei, urbanism), cursuri şi ateliere (urbanism, tencuieli, muzeologie) dedicate specialiştilor în restaurare. Partenerii îşi propun digitalizarea patrimoniului Art Nouveau, prin intermediul unui repertoriu online de clădiri reprezentative, care va fi finalizat în cursul anului 2019. În acest sens, consorţiul desfăşoară o cercetare în teren a clădirilor Art Nouveau, prima evaluare a stării de conservare acestui patrimoniu construit din regiunea Dunării. Cercetările se desfăşoară pe întreg parcursul proiectului, materialul colectat fiind completat cu imagini şi planuri din arhive.

Rolul INP

Ca partener de specialitate în acest proiect, unul dintre principalele roluri ale INP este dezvoltarea de instrumente pentru autorităţile publice: Strategia pentru protecţia şi promovarea patrimoniului construit Art Nouveau şi Metodologia transnatională pentru administraţia publică pentru includerea conservării patrimoniului Art Nouveau în contextul dezvoltării urbane. Ambele documente sunt realizate prin strânsa colaborare cu toate părţile interesate în managementul acestui patrimoniu, de la instituţii guvernamentale, la autorităţi locale, societate civilă şi cetăţeni. Strategia reprezintă un instrument pentru o abordare integrată şi armonizată la nivel transnaţional, având de asemenea scopul de a stabili şi întări un cadru de cooperare pentru conservarea patrimoniului construit în regiunea Dunării, de a optimiza protecţia acestui patrimoniu şi de a sincroniza această protecţie cu procesele dezvoltării urbane moderne. Strategia abordează de asemenea şi creşterea potenţialului turistic al patrimoniului construit Art Nouveau.

Rezultatele proiectului:

     • Bază de date dedicată patrimoniului Art Nouveau  
     • Documentar Art Nouveau without Borders
     • Restoring Art Nouveau. Architectural Decoration in the Danube Region (pdf)
     • Document strategic pentru protecţia şi promovarea patrimoniului construit Art Nouveau (pdf)
     • Metodologia transnatională pentru administraţia publică pentru includerea conservării patrimoniului Art Nouveau în contextul dezvoltării urbane (pdf)
     • Aplicația mobilă mAND – Android ( https://play.google.com/store/apps/details?id=eu.andanube.mand2) / iOS (https://apps.apple.com/us/app/mand/id1455844221?ls=1)

Programul de Cooperare Transnaţională Dunărea este un instrument de finanţare al Interreg care urmăreşte îmbunătăţirea aplicării politicilor şi programelor de dezvoltare regională în zona Dunării. În dorinţa de a atinge un nivel înalt şi foarte omogen de integrare teritorială, programul DTP acţionează ca un vector şi un pionier în politicile transnaţionale. Prin ele se obţin rezultate tangibile şi mecanisme eficiente de asociere între diverşii parteneri europeni, care accesează cu succes instrumente financiare EU. Programul finanţează proiecte de dezvoltare şi implementare practică a politicilor cadru, instrumente, servicii şi proiecte pilot.

Proiectul Art Nouveau se implementează în perioada ianuarie 2017 - iunie 2019 şi are un buget total de 1,649,559 Eur, din care 1,402,125.15 Eur finanţare nerambusabilă.
Informaţii suplimentare: www.interreg-danube.eu/approved-projects/art-nouveau

Conferinţa şi dezbaterea "PEISAJ ISTORIC URBAN" - 25 septembrie, Timişoara

Comunicat de presă
Bucureşti, 21 septembrie 2018

Institutul Naţional al Patrimoniului organizează conferinţa şi dezbaterea "Peisaj istoric urban", parte din proiectul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naţionale. Valori europene şi se încadrează în seria acţiunilor derulate de Institutul Naţional al Patrimoniului dedicate Anului European al Patrimoniului Cultural. Evenimentul este cofinanţat prin programul Centenarul României (1918 - 2018) şi al Primului Război Mondial de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi este organizat cu susţinerea Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi a Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş.

Date utile:
Casa Artelor - Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, Strada Episcop Augustin Pacha nr. 8, Timişoara
25 septembrie 2018, ora 10:00

Participarea este gratuită pe baza înscrierii, prin trimiterea unui e-mail de solicitare pe adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

Conferinţa şi dezbaterea "Peisaj istoric urban" aduce în atenţie Recomandarea UNESCO din 2011 ce are ca obiect peisajul istoric urban (Historic Urban Landscape - HUL) înţeles ca rezultat al sedimentării istorice a valorilor şi caracteristicilor naturale şi antropice, care depăşeşte noţiunea de "centru istoric" sau "ansamblu", incluzând un context urban mai larg, ce cuprinde include topografia, geomorfologia, hidrologia şi caracteristicile naturale ale aşezării; mediul construit al acesteia, atât cel istoric, cât şi cel contemporan; infrastructura subterană şi supraterană, spaţiile deschise şi grădinile, modelele de folosinţă a terenului şi organizarea spaţială, relaţiile perceptuale şi vizuale, precum şi alte elemente ale structurii urbane; practici şi valori sociale şi culturale, procese economice şi dimensiunile intangibile ale patrimoniului, în corelare cu diversitatea şi identitatea.

Prezentările se vor concentra pe posibilele modalităţi de aplicare a Recomandării UNESCO pentru peisaj urban istoric şi vor urmări să evidenţieze probleme ale domeniului, atât în ceea ce priveşte încadrarea teoretică, cât şi în perspectiva acţiunii practice sau vor prezenta studii de caz relevante pe trei teme generale: Revitalizarea cartierelor istorice, Peisaje urbane istorice în România, Cartarea zonelor protejate sau a zonelor cu memorie culturală.

Masa rotundă se va dezvolta pe tema De la reglementare la practică - pentru o politică de protejare a patrimoniului istoric urban şi va urmări problemele şi temele identificate de vorbitori, într-o perspectivă aplicată, îndreptată către conturarea de soluţii şi căi de urmat.

Evenimentul va reuni reprezentanţi instituţionali, arhitecţi, restauratori, manageri de patrimoniu şi, în general, profesionişti ai patrimoniului cultural.
Pentru informaţii despre Anul European al Patrimoniului European în România şi despre seria de dezbateri profesionale organizate de INP în acest cadru, urmăriţi situl web al programului: anuleuropean.patrimoniu.gov.ro.

Context:
Institutul Naţional al Patrimoniului este coordonatorul naţional al Anului European al Patrimoniului Cultural, acţiune a Comisiei Europene şi a Parlamentului European. Proiectul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naţionale. Valori europene este dedicat acestei acţiuni şi este finanţat prin programul Centenarul României (1918 - 2018) şi al Primului Război Mondial de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Anul European al Patrimoniului Cultural întruneşte iniţiative, evenimente şi proiecte ce pun în evidenţă patrimoniul - în toată diversitatea expresiilor sale tangibile sau intangibile - şi valorile europene comune. Sfârşitul Primului Război Mondial a reprezentat constituirea sau reorganizarea mai multor state europene, astfel că Centenarul este sărbătorit în diferite forme în România, Ţările Baltice, Polonia, Cehia şi Slovacia. Odată cu sărbătoarea naţională celebrăm şi patrimoniul cultural care ne defineşte şi este importantă o analiză a stadiului său actual şi o încercare de a determina potenţiale direcţii de protecţie a acestuia.

În acest context, Institutul Naţional al Patrimoniului propune o serie de dezbateri aplicate, reunite sub titlul PATRIMONIUL ROMÂNESC LA 100 DE ANI DUPĂ MAREA UNIRE. Valori naţionale - Valori europene. Temele abordate sunt: protecţia patrimoniului arheologic; peisajul istoric urban; calitatea în restaurare; patrimoniu imaterial; protecţia patrimoniului industrial; patrimoniu digital. Încheierea Anului European al Patrimoniului Cultural în România va fi marcată prin Forumul naţional al iniţiativelor, acţiunilor şi proiectelor care s-au desfăşurat sub egida acestui program în cadrul căruia vor fi formulate concluzii ale dezbaterilor pe temele enunţate.
Mai multe informaţii despre program sunt disponibile pe anuleuropean.patrimoniu.gov.ro.