La această categorie se primesc propuneri pentru:
 proiecte de anvergură şi complexitate redusă, elaborate pentru toate fazele de proiectare (DALI, PT, DTAC şi DE);
 proiecte complexe, elaborate la faza DALI, inclusiv studii şi cercetări;
 proiecte pentru care există DALI avizat şi se elaborează fazele de proiectare PT, DTAC şi DE;
 proiecte fază unică (PFU) pentru componente artistice.

Suma maximă care poate fi solicitată pentru finanţarea unui proiect în cadrul subprogramului de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice este de 140.000 lei.

Ce este Timbrul Monumentelor Istorice

Cui i se adresează şi mecanismul de colectare

Cadrul legislativ

Apel de proiecte finanțate prin Timbrul Monumentelor Istorice (sesiunea septembrie - noiembrie 2022)

Ghidul solicitantului și documente asociate programului

Identitate vizuală TMI 

Întrebări frecvente & răspunsuri

Rezultat (actualizare 6 februarie 2023)

Arhiva: 2020; 2021; 2022

Ce este Timbrul Monumentelor Istorice 

Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) este o taxă extrabugetară şi nefiscală, destinată finanţării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice. Aceasta este o taxă obligatorie pentru operatorii economici ce desfăşoară activităţi generatoare de venituri din vânzări de produse şi servicii care promovează sau utilizează imagini cu monumente istorice, imobile de patrimoniu sau în zona de protecţie a monumentelor istorice.

Timbrul Monumentelor Istorice a fost instituit în scopul de a sprijini activităţile de protejare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin finanţarea de lucrări (precum: intervenţii de urgenţă, amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită), investigaţii şi elaborarea de reglementări, norme şi metodologii, programe sau proiecte culturale privind monumentele istorice. Programul / mecanismul de finanţare din fondul TMI include atât monumente istorice aflate în proprietatea statului, a UAT-urilor sau a cultelor religioase, cât şi monumente istorice aflate în proprietate privată a unor persoane fizice sau juridice.

Gestionarea timbrului monumentelor istorice de către Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, este reglementată de Legea privind protejarea Monumentelor Istorice (Legea 422/2001).

Conform Hotărârii de Guvern nr. 691 / 12 septembrie 2019, ce clarifică şi detaliază cadrul legal cu privire la utilizarea fondurilor obţinute din aplicarea timbrului monumentelor istorice, finanţările din fondurile obţinute din aplicarea timbrului monumentelor istorice vor fi acordate în urma unei selecţii de proiecte depuse de persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietar, deţinător al unui drept de superficie, de concesiune sau de folosinţă pentru o durată mai mare de 25 de ani sau titular al dreptului de administrare al unui monument istoric.

În prezent, fondurile obţinute din aplicarea timbrului monumentelor istorice sunt acordate de Institutul Naţional al Patrimoniului pentru lucrări de intervenţie urgentă la monumente istorice, amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită, pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale, precum şi pentru finanţarea elaborării de reglementări tehnico-economice, de norme şi metodologii privind elaborarea de documentaţii specifice, executării de lucrări, realizării de achiziţii, contractării şi decontării de lucrări privind monumentele istorice.

Cui i se adresează şi mecanismul de colectare a Timbrului Monumentelor Istorice 

Timbrul monumentelor istorice se percepe de la operatorii economici, editori sau producători, de la proprietari, titulari ai dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra imobilelor situate în zona de protecţie a monumentelor istorice în zonele construite protejate sau de la beneficiarii veniturilor realizate, după caz.

TMI se aplică în procent de 2% asupra vânzărilor de produse şi servicii care promovează sau utilizează imagini cu monumente istorice rezultate din:

a) cărţile poştale ilustrate, plicurile, mărcile poştale, hărţile, pliantele, broşurile, revistele, ghidurile turistice, cărţile, albumele, atlasele, enciclopediile, filmele artistice şi documentare, casetele video, compact-discurile, diapozitivele, videoclipurile, cardurile bancare şi cartelele telefonice comercializate în România, reprezentând monumente istorice individualizate sau în ansambluri, prin imagini fotografice sau reprezentări grafice de interior sau exterior;

b) biletele de intrare, inclusiv taxele de fotografiere sau de filmare, pentru monumentele istorice puse la dispoziţie publicului, în totalitate ori în parte, aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanelor juridice de drept privat care desfăşoară activităţi economice;

c) biletele de intrare la manifestările culturale, sportive sau de agrement, târguri şi expoziţii desfăşurate în spaţii situate în zona de protecţie a acestora sau în zonele construite protejate.

Exceptarea de la plata timbrului monumentelor istorice

Se exceptează de la plata timbrului muzeele care funcţionează în clădiri monumente istorice sau în zone de protecţie ale acestora.

Pot fi exceptaţi de la plata taxei timbrului monumentelor istorice operatorii economici care, prin activităţile pe care le desfăşoară, contribuie la protejarea monumentelor istorice cu o sumă cel puţin egală celei pe care o datorează la plata taxei timbrului monumentelor istorice.


Mecanismul de colectare

Colectarea TMI se face prin întocmirea şi depunerea la INP a unei declaraţii lunare privind cuantumul TMI datorat.

Declaraţia privind obligaţia de plată a timbrului monumentelor istorice, se întocmeşte lunar conform modelului prevăzut în anexa la H.G. nr. 1502/2007, însoţită de o fotocopie a ordinului de plată - cont IBAN RO27 TREZ 7042 0E36 5000 XXXX deschis la Trezoreria Sector 4 Bucureşti - trebuie comunicată prin transmitere via email la adresa: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., sau prin poştă sau pe fax: 021/336.99.04 la sediul Institutului Naţional al Patrimoniului: str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti.

Declaraţia se întocmeşte şi transmite până la data de 25 ale lunii următoare realizării venitului. Aceeaşi data de 25 este data scadentă plăţii TMI declarat.

Atenţie! Este necesară completarea tuturor câmpurilor din declaraţia privind obligaţia de plată a timbrului monumentelor istorice.

Nevirarea contravalorii timbrului monumentelor istorice în termenul legal - data de 25 a lunii următoare celei în care s-a realizat venitul - atrage perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere de 0,2% / zi, fiind sancţionată, de altfel, cu aplicarea unei amenzi de la 4000 la 8000 lei, conform art. 55 alin (2) din legea 422/2001 privind protejarea Monumentelor Istorice.

Taxa de timbru - declaraţie formular (pdf)

Cadru legislativ 

Legea privind protejarea Monumentelor Istorice (Legea 422/2001) instituie cadrul general, legislativ ce guvernează domeniul protecţiei Monumentelor Istorice (pdf)

Punerea în aplicare a prevederilor Legii 422/2001 se face în conformitate cu Hotărârea de guvern 1502/2007 din 12 decembrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia (pdf)

Aceasta, a fost completată prin Hotărârea de Guvern 691 din 12 septembrie 2019 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1502/2007 reglementează şi detaliază atât mecanismul de colectare cât şi alocarea finanţărilor colectate prin intermediul TMI. (pdf)

Astfel, conform Hotărârii de Guvern 691 / 12.09.2019, finanţările nerambursabile vor fi acordate în urma unei selecţii de proiecte depuse de persoane fizice sau juridice de drept public sau privat. Acestea trebuie să aibă calitatea de proprietar, deţinător al unui drept de superficie, de concesiune sau de folosinţă pentru o durată mai mare de 25 de ani sau titular al dreptului de administrare al unui monument istoric. Totodată, finanţările se vor putea acorda pentru proiecte multianuale, ce vor fi cuprinse într-un program distinct, anexă la Bugetul Ministrului Culturii, conform legii.

Alocarea fondurilor obţinute din aplicarea timbrului monumentelor istorice pentru destinaţiile prevăzute la art. 52 alin. (1) din Legea 422/2001, va fi stabilită anual de către Consiliul de Administraţie al Institutului Naţional al Patrimoniului.

Proiectele pentru care se va putea obţine finanţare fac parte din următoarele subprograme: * cercetare aplicată, studii şi investigaţii pentru restaurarea monumentelor istorice * reparaţii curente şi întreţinere * intervenţii de urgenţă - ante şi post dezastru * punere în valoare - interpretare şi prezentare - a monumentelor istorice * acţiuni tematice * restaurare * elaborare a documentaţiei tehnice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice * educaţie şi formare. Institutul Naţional al Patrimoniului va acorda finanţări nerambursabile pentru două tipuri de investiţii: * elaborarea de reglementări tehnico-economice, de norme şi metodologii privind elaborarea de documentaţii specifice, executării de lucrări, realizării de achiziţii, contractării şi decontării de lucrări privind monumentele istorice; * amenajări în vederea pregătirii monumentelor istorice pentru vizitare gratuită, precum şi pentru realizarea unor programe sau proiecte culturale.

Pentru elaborarea de reglementări tehnico - economice, de norme şi metodologii în domeniul protejării monumentelor istorice, Consiliul de Administraţie al Institutului Naţional al Patrimoniului va stabili un procent din fondurile disponibile din aplicarea timbrului monumentelor istorice, pe baza necesarului anual de reglementare în domeniul monumentelor istorice.

Finanţarea nerambursabilă va fi acordată numai în condiţiile existenţei unor surse de finanţare proprii sau atrase ale beneficiarului finanţării, în numerar, într-un cuantum care nu poate fi mai mic de 10% din valoarea totală a finanţării nerambursabile solicitate.

Apel de proiecte finanţate prin Timbrul Monumentelor Istorice (sesiunea I / 2023) 

I. Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) acordă prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) finanţări nerambursabile pentru proiecte care au ca scop protejarea şi promovarea monumentelor istorice, cu derulare în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi decembrie 2023.

Priorităţile anuale ale INP în vederea finanţării prin TMI, stabilite de către Consiliul de administraţie pentru anul 2023, sunt următoarele:
 punerea în siguranţă a monumentelor istorice aflate în pericol;
 angajarea comunităţilor patrimoniale şi a comunităţilor locale în protejarea monumentelor istorice;
 contribuţia la programe naţionale şi internaţionale dedicate patrimoniului cultural.

II. Suma disponibilă pentru finanţare nerambursabilă pentru sesiunea de finanţare I / 2023 este de 3.000.000 lei.

III. Subprogramul pentru care vor fi acordate finanţări nerambursabile în cadrul prezentei sesiuni şi suma disponibilă:
 subprogramul proiectare - elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice, în vederea solicitării de finanţări în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2021-2027) şi în cadrul diferitelor programe naţionale - 2.500.000 lei;

IV. Suma disponibilă pentru soluţionarea contestaţiilor este de 500.000 lei.

V. Suma maximă care poate fi solicitată pentru finanţarea unui proiect este de 250.000 lei.

Finanţarea se acordă numai în condiţiile existenţei unor surse de finanţare proprii sau atrase a beneficiarului finanţării, într-un cuantum care nu poate fi mai mic de 10% din valoarea totală a finanţării solicitate.

VI. Perioada de pregătire şi depunere a proiectelor: 15 septembrie 2022 - 21 noiembrie 2022.

VII. Termenul limită de înscriere a proiectelor: 21 noiembrie 2022, ora 14:00.

VIII. Solicitările de finanţare (inclusiv cererea de finanţare, bugetul şi declaraţia pe proprie răspundere) vor fi încărcate/completate, după caz, pe platforma TMI, la adresa web tmi.temp-18-250.cimec.ro, începând cu data de 24 octombrie 2022. După termenul limită, sistemul informatic nu mai permite depunerea de documente.

IX. La selecţia de finanţare pot participa, potrivit Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice şi modalităţile de percepere, încasare, virare, utilizare şi evidenţiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia, aprobate prin HG nr. 1502 / 2007, astfel cum au fost modificate şi completate prin HG nr. 691 / 2019, Anexa nr. 5, art. 6, persoane fizice şi persoane juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietar, titular al unui drept de superficie, de concesiune sau de folosinţă pentru o durată mai mare de 25 de ani sau titular al dreptului de administrare a unui monument istoric.

X. Principiile care guvernează selecţia de proiecte
Selecţia de proiecte se organizează în aplicarea şi cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul promovării competitivităţii şi a unui sistem concurenţial deschis: acordarea finanţărilor se face prin selecţia nediscriminatorie a proiectelor;
b) principiul încurajării iniţiativei private în domeniul protejării patrimoniului cultural: pentru proiecte de valoare egală vor avea prioritate cele iniţiate de persoane fizice sau juridice de drept privat;
c) principiul primordialităţii valorii artistice şi istorice: în procesul de selecţie se ţine seama de semnificaţia artistică şi istorică a monumentelor istorice;
d) principiul încurajării parteneriatelor, colaborărilor la nivel local, regional, naţional şi internaţional: solicitanţii de finanţări sunt încurajaţi să realizeze parteneriate cu alte persoane fizice sau juridice;
e) principiul publicităţii şi transparenţei: informaţiile referitoare la finanţările acordate de INP sunt aduse la cunoştinţa publicului;
f) principiul tratamentului egal: toţi deţinătorii de monumente istorice pot participa la selecţiile de proiecte, cu respectarea prevederilor prezentei proceduri;
g) principiul confidenţialităţii: informaţiile care conform legii nu pot fi aduse la cunoştinţă publică nu vor fi comunicate altor persoane decât cele pentru care legislaţia în vigoare permite acest lucru;
h) principiul cofinanţării: acordarea finanţărilor se face numai dacă beneficiarul participă cu o cofinanţare;
i) principiul profesionalismului: realizarea acţiunilor sau lucrărilor finanţate se face cu respectarea celor mai înalte standarde profesionale în domeniul patrimoniului cultural;
j) principiul respectului pentru valorile monumentului istoric: nu pot fi acordate finanţări pentru lucrări de reconstrucţie, renovare, înnoire sau reabilitare;
k) principiul calităţii acţiunilor sau lucrărilor: proiectele vor cuprinde măsuri clare şi detaliate privind asigurarea calităţii lucrărilor prin parametri expliciţi şi măsurabili; vor stabili de asemenea parametrii calitativi necesari pentru atribuirea lucrărilor;
l) principiul necesităţii: nu se finanţează lucrări care nu sunt strict necesare în raport cu starea monumentului şi scenariul de utilizare;
m) principiul participării: proiectele vor cuprinde componente de implicare a comunităţilor patrimoniale sau se vor baza în întregime pe dimensiunea participativă a comunităţilor în care se află monumentele istorice;
n) principiul informării şi educării publicului: toate proiectele vor cuprinde activităţi de informare, conştientizare şi educare a publicului, referitoare la valoarea şi semnificaţia monumentelor istorice.

XI. Grila de evaluare a proiectelor
Proiectele declarate eligibile din punct de vedere administrativ de către secretariatul comisiei de selecţie din cadrul INP sunt transmise comisiei de selecţie, care le evaluează şi le notează conform grilei de evaluare corespunzătoare, disponibile pe site-ul INP, la secţiunea Timbru.

Fiecare membru al comisiei va completa câte un raport de evaluare motivat, structurat pe baza fişei de evaluare, care va include observaţiile şi justificările pentru punctajul acordat. Rapoartele şi fişele de evaluare ale comisiilor de evaluare pot fi solicitate şi consultate de către solicitanţi după afişarea rezultatelor parţiale.

Documentele necesare înscrierii de proiecte în actuala sesiune de finanţare sunt disponibile pe pagina web a institutului, la secţiunea dedicată programului Timbrul Monumentelor Istorice, www.temp-18-250.cimec.ro/timbru. Detalii şi clarificări pot fi obţinute prin e-mail la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. sau la telefon, la numărul: 021-336.60.73, interior 114.

Ghidul solicitantului și documente asociate programului 

Întrebări frecvente & răspunsuri  

Includem aici o serie de întrebări care ne-au fost adresate pe perioada derulării apelurilor de finanţare şi răspunsurile noastre. Lista de întrebări şi răspunsuri este în continuă actualizare, pe măsură ce organizăm noi sesiuni de clarificare şi oferim răspunsuri la solicitări. Vă sugerăm, prin urmare, să o consultaţi constant pentru a fi la curent cu cele mai recente precizări legate de curentul Apel de proiecte. Vă reamintim, de asemenea, că solicitările de detalii şi clarificări suplimentare pot fi adresate via e-mail la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. sau la telefon, la numărul: 021-336.60.73, interior 114, în intervalul de lucru al secretariatului institutului (L-J: 8.00 - 16.30; V : 8.00 - 14.00).

I. Întrebări referitoare la eligibilitate
1. Sunt eligibile imobile aflate în zonă protejată într-un ansamblu urban monument istoric sau într-un sit rural monument istoric?
DA. Sunt eligibile monumente istorice care sunt clasate atât în categoria monument (m), cât şi cele clasate în categoria ansamblu (a) sau sit (s), deci şi clădiri care fac parte integrantă dintr-un ansamblu sau sit înscris în Lista Monumentelor Istorice.
2. Este eligibilă o construcţie care nu este monument nominalizat individual în LMI dar se află în perimetrul unui sit urban clasat?
DA. Vezi răspunsul la întrebarea 1. În cazul monumentelor istorice din categoria I - arheologie, lucrările pentru care se solicită finanţare trebuie să aibă ca obiect monumentul istoric; construcţiile aflate pe suprafaţa sitului, dar care nu fac parte din el, nu sunt eligibile.
3. Sunt eligibile clădiri cu mai multe corpuri / anexe în condiţiile în care doar corpul principal este monument istoric?
Eligibilitatea în cadrul prezentului apel este strict limitată la corpul de clădire monument istoric (m). În cazul ansamblurilor şi siturilor eligibilitatea se extinde asupra tuturor clădirilor şi elementelor ce fac parte din sit sau din ansamblul monument istoric.
Pentru că situaţia poate diferi de la caz la caz, sugerăm solicitanţilor să se adreseze Direcţiilor Judeţene de Cultură pentru a verifica dacă obiectivul deţinut figurează în Lista Monumentelor Istorice drept monument istoric şi categoria sub care a fost clasat (m, a sau s) şi dacă există menţiuni referitoare la întregul ansamblu (toate corpurile, anexele, elementele arhitecturale - ex. fântâni, grădini, scuaruri etc) de pe parcela unde este amplasat monumentul sau doar la anumite corpuri de clădire.
4. Sunt eligibile clădiri monument istoric pentru care nu s-a colectat Timbrul (proprietarul nu a depus declaraţia)?
Acordarea finanţării pentru intervenţii de urgenţă şi proiectare pentru restaurare prin prezentul apel NU este condiţionată şi nici corelată cu situaţia declarării şi colectării Timbrului Monumentelor Istorice pentru activităţi desfăşurate la monumentul în cauză.
5. Sunt eligibile cereri de finanţare emise de un proprietar al unei clădiri monument istoric deţinută în cotă de ½ în indiviziune? Dar imobile care au înscrise sarcini în cartea funciară? (ex propus: monument istoric în cotă de 1/2 în indiviziune în CF. De asemenea, există trecute în CF sarcini din 1939 şi 2007 prescrise, care urmează a fi radiate. A fost emisă autorizaţie de construcţie în regim de urgenţă şi este valabilă până în iunie 2022)
DA, doar sub condiţia ca ambii proprietari (sau toţi coproprietarii) să depună cererea de finanţare sau să mandateze pe unul dintre ei în vederea depunerii cererii de finanţare. În cazul în care este vorba despre un imobil administrat de o asociaţie de proprietari, solicitantul poate fi reprezentantul legal al asociaţiei, ori mandatarul expres desemnat în acest sens, în condiţiile legii, prin hotărârea Adunării Generale a Asociaţiei.
În ce priveşte existenţa unor sarcini înscrise în CF, potrivit art. 7 alin (1) lit. d) din Anexa nr. 5 la Normele Metodologice aprobate prin H.G. nr. 1502/2007, cu modificările şi completările ulterioare, NU pot fi finanţate din TMI imobile-monument istoric care sunt grevate de sarcini, ipoteci sau privilegii, situaţie constatată prin extras CF de informare la data depunerii solicitării de finanţare la INP.
6. Există criterii de eligibilitate specifice (ex. crearea unui număr de locuri de muncă în urma obţinerii fondurilor, obligativitatea monumentului de a fi într-un circuit oficial socio-cultural sau de a fi semi-public/ semi-privat etc).
Nu sunt prevăzute criterii specifice precum crearea unui număr minim de locuri de muncă. În ceea ce priveşte includerea monumentului într-un circuit oficial socio-cultural sau prevederea unor spaţii semi-publice/ semi-private în incinta monumentului - acestea nu sunt menţionate în mod expres, dar pot constitui modalităţi de a răspunde cerinţei privitoare la consultarea şi implicarea comunităţii locale - inclusiv în ce priveşte determinarea utilizării monumentului pe termen lung. Solicitantul trebuie să îndeplinească criteriile specificate în Ghidul de solicitantului, respectiv să abordeze priorităţile detaliate în Grila de evaluare.
7. În cadrul subprogramului proiectare sunt eligibile doar cereri de finanţare ce vizează elaborarea documentaţiei tehnico-economice pentru punerea în siguranţă a monumentelor istorice în pericol, menţionată ca prioritate anuală?
Subprogramul se referă la proiectarea pentru restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice. Încadrarea în prioritatea anuală se punctează, conform grilei de evaluare.

II. Obligaţii ale beneficiarilor
8. În condiţiile în care un proprietar nu deţine fondurile necesare cofinanţării minime, pot fi încheiate parteneriate cu instituţii ale statului pentru asigurarea acesteia?
Susţinem şi chiar recomandăm parteneriatele şi asocierile cu instituţii, firme sau organizaţii nonguvernamentale - atât pentru asigurarea cofinanţării cât şi pentru acoperirea unor elemente punctate chiar în cadrul prezentului Apel (a se vedea Grila de evaluare).
9. Există obligaţia beneficiarilor finanţării de a iniţia o procedură de atribuire în vederea utilizării fondurilor destinate lucrărilor de execuţie sau proiectare, după caz, sau beneficiarul are dreptul de a achiziţiona direct?
Având în vedere prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 208/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, beneficiarul are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei fără TVA, este mai mică decât 270.120, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 900.400 lei.
10. Până în ce fază trebuie să ajungă la finalul implementării propunerile de proiecte ce au în vedere elaborarea de documentaţie tehnico-economică?
Pentru subprogramul de proiectare, rezultatul final trebuie să fie cel puţin DALI - adică documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii avizată de Ministerul Culturii. Nu poate fi finanţată elaborarea unei documentaţii incomplete. Prin prezentul apel, INP condiţionează acordarea tranşei a III-a a finanţării de existenţa avizului Ministerului Culturii.

III. Întrebări referitoare la documentaţie, întocmirea dosarului de aplicare şi procesul de depunere a aplicaţiei
11.În cazul unui monument istoric deţinut de către mai mulţi proprietari, constituiţi într-o asociaţie de proprietari, cum trebuie să decurgă procesul de întocmire a cererii de finanţare? Cine depune cererea? Cum trebuie acordată împuternicirea notarială? Cine sunt beneficiarii? Ce trebuie să conţină dosarul?
a) Cine depune cererea de finanţare
Răspuns:
Cerea de finanţare va fi depusă de către asociaţia de proprietari prin împuternicit, de regulă preşedintele asociaţiei.
Împuternicirea poate fi acordată prin hotărârea adunării generale a asociaţiei de proprietari, semnată de către toţi proprietarii.
În împuternicire se va specifica în mod expres faptul că aceasta este dată pentru aplicarea la programul de finanţare al INP prin TMI şi pentru derularea contractului cu INP în cazul obţinerii finanţării. De asemenea, se va stabili în cadrul hotărârii generale a asociaţiei de proprietari şi suma ce va constitui partea de cofinanţare a proiectului, în cuantum de minim 10 % din valoarea acestuia.
Împuternicitul va semna cererea de finanţare, bugetul proiectului şi va completa/semna declaraţia pe proprie răspundere în calitatea sa de împuternicit, precum şi celelalte documente ataşate cererii sale de finanţare (e.g. nota conceptuală, tema de proiectare).
b) Cine este beneficiarul finanţării
Răspuns:
Beneficiarii finanţării sunt toţi proprietarii condominiumului (monumentului istoric) constituiţi în asociaţia de proprietari.
c) Ce documente trebuie depuse la dosar
- La rubrica Carte funciară
Răspuns:
Extras de CF la zi pentru întregul imobil MI (colectivă sau pentru fiecare apartament) cu menţionarea tuturor proprietarilor şi a sarcinilor asupra proprietăţilor, dacă există.
Pentru a fi eligibil dosarul de participare, nu trebuie să existe nicio sarcină pe niciuna dintre proprietăţi.
- La rubrica Certificate fiscale
Răspuns:
Certificatul ANAF şi certificatul DITL pentru fiecare proprietar, din care să reiasă că nu are datorii la bugetul de stat sau la bugetul local, cu excepţia situaţiilor în care sunt constituite, în condiţiile legii, asociaţii de proprietari, caz în care toate obligaţiile derivând din depunerea dosarului de participare se asigură de către asociaţia de proprietari, prin reprezentantul său legal.
Împuternicitul poate solicita eliberarea acestor două documente în numele fiecărui proprietar prin procură notarială, cu excepţia cazului asociaţiei de proprietari.
- La rubrica dovada bonităţii
Răspuns:
Se va depune un extras de cont al asociaţiei de proprietari din care să reiasă că are disponibil un sold de minim 10 % din valoarea finanţării solicitate pentru proiectul depus spre finanţare în cadrul apelului INP. Prin excepţie, în cazul imobilelor cu mai mulţi proprietari, care nu se află sub incidenţa Legii nr. 196/2018, se vor depune, în mod individual, acelaşi dovezi, pentru toţi proprietarii sau co-proprietarii, după caz.
- La rubrica acte constitutive
Răspuns:
- Procesul-verbal cuprinzând hotărârea proprietarilor privind constituirea asociaţiei de proprietari, înregistrat în registrul unic al asociaţiei, statutul acesteia, procesul-verbal privind numirea preşedintelui asociaţiei, precum şi Încheierea (hotărârea judecătorească) privind dobândirea personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari, emisă de judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială se regăseşte condominiul.
- Dovada înregistrării la organul fiscal din aceeaşi circumscripţie teritorială (CIF) pentru asociaţia de proprietari şi CI pentru împuternicit
12. Ce studii şi cercetări sunt necesare şi eligibile pentru faza de proiectare DALI? (ex. Este eligibilă scanarea 3D în documentaţia proiectului?)
Sunt eligibile toate studiile considerate necesare de către şeful de proiect (atestat de Ministerul Culturii) raportat la natura intervenţiei şi starea clădirii. Minimum necesar conform H.G. nr. 907 cuprinde ridicarea topografică, studiul geotehnic, expertiza tehnică şi studiul istoric.
Scanarea 3D este eligibilă la capitolul studii preliminare, de fundamentare a intervenţiei, dar depinde de încadrarea acestor cheltuieli într-un buget realist şi relevant al proiectului.
Solicitanţii trebuie să aibă în vedere faptul că bugetul este de asemenea punctat în cadrul evaluării cererii de finanţare, în special din dorinţa de a finanţa soluţii optime în raport cu sumele disponibile şi obiectivele propunerii. Criteriile sunt disponibile în grila de evaluare asociată fiecărui subprogram al apelului de finanţare.
13. Ce tip de expertiză tehnică este obligatorie pentru fundamentarea intervenţiei şi dacă este acceptat şi un expert certificat arhitect, deci nu inginer structurist.
Expertizele necesare ţin de natura proiectului şi de tipul de urgenţă reclamat. Astfel, pentru A. urgenţe structurale sau de altă natură încadrate la pericol public este necesară expertiza tehnică în domeniul construcţiilor civile (expert certificat de MDRAP şi MC). Pentru identificarea unui astfel de expert, consultaţi Registrul experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice - disponibil pe pagina web a institutului.
Pentru cea de-a doua categorie de urgenţe B. evitarea unor distrugeri materiale, culturale şi artistice de valoare, ce vizează componente arhitecturale şi artistice, expertiza de specialitate (domeniu arhitectură, respectiv componente artistice) va fi întocmită de un specialist/expert atestat de Ministerul Culturii în domeniul de atestare corespunzător.
14. Bugetul proiectului trebuie susţinut prin oferte?
Conform grilei de evaluare, punctajul obţinut depinde şi de fundamentarea cheltuielilor - pe baza unor oferte, devize, analize de piaţă sau a unor metodologii de calcul adecvate şi testate (ex. Metodologii de calcul a onorariilor).

IV. Întrebări referitoare la grila de evaluare
15. Întrebare referitoare la buget: cei 250. 000 lei (sub-programul Proiectare) reprezintă suma finală cu TVA sau fără TVA?
Sumele disponibile comunicate în cadrul Apelurilor de finanţare reprezintă sumele finale disponibile prin Timbrul Monumentelor Istorice, deci inclusiv TVA. Prin urmare, în cadrul subprogramului Proiectare, cei 250.000 lei reprezintă suma finală, inclusiv TVA.
16. Cum trebuie detaliată şi dovedită implicarea unei organizaţii a societăţii civile în activităţile obligatorii de consultare a comunităţii şi educaţie?
Activităţile care vizează relaţia cu comunitatea locală sau cu publicul larg, precum şi cele educaţionale trebuie detaliate în Planul de activităţi parte a Cererii de finanţare, menţionându-se inclusiv entitatea-partener căreia îi revine implementarea acestora. În mod necesar, susţinerea solicitantului potrivit căreia proiectul urmează a fi derulat în parteneriat cu o persoană fizică sau juridică trebuie dovedită prin depunerea acordului de parteneriat încheiat în acest sens - cf. art. 7 alin. (3), Anexa nr. 5 la N.M. aprobate prin H.G. nr. 1502/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
17. Parteneriatele pentru componenta educaţională şi de consultare a comunităţii trebuie să fie încheiate doar cu organizaţii non-profit / non-guvernamentale înregistrate juridic sau pot fi avute în vedere şi grupuri informale sau grupuri de iniţiativă cetăţeneşti?
Nu avem nicio restricţie în această privinţă. Dacă grupul informal poate furniza argumentele care să poziţioneze bine cererea de finanţare în raport cu grila de evaluare, încurajăm încheierea acestor parteneriate şi ne dorim ca acestea să întărească societatea civilă activă în domeniul patrimoniului.

V. Întrebări generale / organizatorice
18.Exista posibilitatea de a preda solicitarea incompletă în termenul anunţat, urmând ca eventualele documente lipsa să poată şi transmise ulterior?
Nu, din păcate, termenul comunicat trebuie sa vă găsească cu dosarul complet încărcat în platforma tmi.temp-18-250.cimec.ro. În perioada de verificare administrativă, dacă este necesar,se vor mai solicita clarificări sau completări pentru documentele încărcate, dar nu trebuie să lipsească niciun document din cele cerute.
19.Este permisa scanarea alb-negru a documentelor necesare pentru cererea de finanţare?
Da, este permisă.
20.Exista un hot line pentru suport tehnic?
Din păcate, nu avem resursele pentru a oferi o astfel de facilitate non-stop. Orice clarificare de care este nevoie după parcurgerea ghidului de finanţare şi a prezentei liste de răspunsuri poate fi solicitată pe mail la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. sau la telefonic, la numărul: 021-336.60.73, interior 114, în intervalul de lucru al secretariatului institutului (L-J: 8.00 - 16.30; V : 8.00 - 14.00).
21. Cum trebuie detaliată şi dovedită implicarea unei organizaţii a societăţii civile în activităţile obligatorii de consultare a comunităţii şi educaţie?
Activităţile care vizează relaţia cu comunitatea locală sau cu publicul larg, precum şi cele educaţionale trebuie detaliate în Planul de activităţi, parte a Cererii de finanţare, menţionându-se inclusiv entitatea-partener căreia îi revine implementarea acestora. În mod necesar, susţinerea solicitantului potrivit căreia proiectul urmează a fi derulat în parteneriat cu o persoană fizică sau juridică trebuie dovedită prin depunerea acordului de parteneriat încheiat în acest sens - cf. art. 7 alin. (3), Anexa nr. 5 la N.M. aprobate prin H.G. nr. 1502/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
22. Parteneriatele pentru componenta educaţională şi de consultare a comunităţii trebuie să fie încheiate doar cu organizaţii non-profit / non-guvernamentale înregistrate juridic sau pot fi avute în vedere şi grupuri informale sau grupuri de iniţiativă cetăţeneşti?
Nu avem nicio restricţie în această privinţă. Dacă grupul informal poate furniza argumentele care să poziţioneze bine cererea de finanţare în raport cu grila de evaluare, încurajăm încheierea acestor parteneriate şi ne dorim ca acestea să întărească societatea civilă activă în domeniul patrimoniului.

Rezultatele evaluărilor  

RAPORT privind rezultatul evaluării administrative a dosarelor depuse pentru finanțare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice (sesiunea septembrie-noiembrie 2022), subprogramul Proiectare (elaborarea documentațiilor tehnice pentru intervenții asupra monumentelor istorice) (pdf)

 Rezultatul evaluării dosarelor depuse pentru finanţare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice, sesiunea sept embrie-noiembrie 2022. Subprogramul Proiectare (elaborarea documentaţiilor tehnice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice) (pdf)

Rezultatul final al evaluării dosarelor depuse pentru finanțare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice, în urma soluționării contestațiilor, sesiunea 1/2023. Subprogramul Proiectare (elaborarea documentațiilor tehnice pentru intervenții asupra monumentelor istorice) (pdf)

Comunicat de presă

Blue Shield International în România, o garanție suplimentară pentru protejarea patrimoniului românesc
Cea mai mare organizație de protecție a proprietății culturale în timp de război a fost prezentă în România la invitația doamnei Oana Zaharia, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP).
Aflată pe agenda directorului general al INP Oana Zaharia, implementarea unui plan operațional care să respecte cerințeleprotocolului 2 al Convenției de la Haga privind protecția proprietății culturale în timp de război și în contextul conflictului armat de la granițele noastre, INP a organizat împreună cu Ministerul Culturii un eveniment de transfer de experiență cu cea mai importantă organizație din acest domeniu, Blue Shields International.
În cadrul evenimentului, reputatul profesor Peter Stone, președintele Blue Shield International, a vorbit despre necesitatea și importanța stabilirii unei strategii de intervenție pentru protejarea și punerea în siguranță a patrimoniului în perioadele de pace.
Evenimentul a fost structurat pe mai multe paliere de intervenție. Prima zi a fost dedicată asociațiilor profesionale și ONG-urilor din domeniul patrimoniului, iar cea de-a doua zi instituțiilor publice. La eveniment au fost prezenți ministrul culturii, domnul Lucian ROMAȘCANU, secretarul de stat, doamna Diana Baciună, secretarul de stat Irina Dumitrița Solomon, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului, doamna Oana Zaharia și directorul Direcției Relații Internaționale din cadrul Ministerului Culturii, doamna Nadia Tunsu.
Un punct important al vizitei delegației reputatei organizații a fost întâlnirea cu ministrul culturii, domnul Lucian Romașcanu, în cadrul căreia s-au stabilit principiile de cooperare.
"Una dintre prioritățile mandatului meu este sprijinirea implementării unui plan operațional care să respecte cerințele protocolului 2 al Convenției de la Haga, ratificat de România în 1999, privind protejarea proprietății culturale în timp de război. Prezența Blue Shield International în România reprezintă începutul unei colaborări internaționale pentru dezvoltarea planului de protejare a proprietății culturale românești. Decizia luată, în cadrul vizitei, de a înființa Blue Shields România și atitudinea proactivă a grupului de lucru aflat în coordonarea primului ministru reprezintă garanții suplimentare pentru patrimoniul nostru. Îi mulțumesc doamnei secretar de stat Irina Dumitrița Solomon pentru implicarea deosebită în organizarea acestui eveniment." - a declarat Oana Zaharia, director general INP.
Vineri, 9 septembrie 2022, s-a finalizat vizita delegației Blue Shield International, condusă de profesorul Peter Stone
 

Din 10 septembrie timişorenii descoperă povestea Art Nouveau-ului la Uzina de apă Urseni

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) aduce la Timişoara o dublă expoziţie dedicată stilului Art Nouveau din România şi Serbia

Două proiecte expoziţionale sunt găzduite în toamna aceasta, la Uzina de Apă nr. 1, din Timişoara, graţie unui parteneriat între INP şi Aquatim şi proiectului ARTNOUVEAU2 - o colaborare între instituţii reprezentative din 6 ţări pentru consolidarea identităţii culturale a regiunii Dunării prin promovarea patrimoniului comun Art Nouveau.

Timişorenii sunt invitaţi să descopere elementele reprezentative ale binecunoscutului curent artistic şi conexiunile dintre cele două ţări riverane Dunării şi dintre cele două oraşe Capitală Europeană a Culturii (Novi Sad 2022, Timişoara 2023) într-o dublă expoziţie: „Manifestări ale artei totale. Art Nouveau, Szecesszió, Sezession, Jugendstil", pregătită de Institutul Naţional al Patrimoniului din România şi „Faţa |ne|obişnuită a Art Nouveau" pregătită de Institutul pentru Protejarea Monumentelor Culturale din Serbia. Ambele expoziţii pot fi văzute la Uzina veche de apă, pe Calea Urseni nr. 26, în perioada 10 septembrie - 12 noiembrie a.c.. Programul de vizitare este sâmbăta, între orele 12 şi 17. Accesul publicului este gratuit.

"Ne bucurăm că expoziţia ajunge într-una dintre clădirile reprezentative pentru felul în care această mişcare cunoscută drept Artă Totală s-a manifestat pe teritoriul ţării noastre. De această dată, contextul înţelegerii acestui stil atât de influent la începutul anilor 1900 ni-l oferă un monument al Sezession-ului industrial - Uzina de apă 1, Urseni. Vedem aici priceperea şi echilibrul îmbinării soluţiilor tehnice impuse de arhitectura utilitară, cu elemente remarcabile de limbaj Art Nouveau. De la densitatea detaliilor plastice şi a motivelor - mult abstractizate - la rolul acordat luminii în alcătuirea esteticii spaţiului, uzina este un loc important pe harta reperelor Art Nouveau din România şi din regiune" - a declarat Irina Iamandescu, director adjunct, Direcţia Monumente Istorice a INP.

Uzina de Apă nr. 1 poate fi descoperită pe panourile expoziţiei INP, alături de alte monumente şi obiective de interes cultural din Timişoara, în timp ce expoziţia sârbă propune un periplu inedit prin trei oraşe emblematice pentru mişcarea Art Nouveau din ţara vecină (Belgrad, Novi Sad, şi Subotica). Un ansamblu de clădiri aparţinând vechii Uzine de Apă - Grupul de fântâni, clădirea filtrelor şi staţia de pompare, restaurate şi amenajate pentru vizitare - va face parte din viitorul Muzeu al Apei din Timişoara, un loc dedicat istoriei apei, dar şi evenimentelor culturale şi artistice.

Inaugurat în 1914 ca parte a iniţiativelor de trecere la alimentarea cu apă în sistem centralizat a oraşului Timişoara, ansamblul Uzinei nr. 1 Urseni este un obiectiv reprezentativ pentru arhitectura industrială Sezession. Însemnătatea imobilului pentru patrimoniul arhitectural aparţinând începutului de secol al XX-lea este intensificată de apartenenţa sa la programul construcţiilor industriale, care ia atunci un avânt deosebit, edificiul utilitar răspunzând atât cerinţelor tehnice, dar însuşindu-şi în acelaşi timp limbajul Artei 1900. Acesta păstrează aceleaşi surse de inspiraţie dar detaliile şi motivele folosite la nivel plastic sunt mult abstractizate şi geometrizate, iar măiestria cu care sunt tratate defineşte densitatea decorativă. Clădirea cu plan circular denumită „Grupul de fântăni" face parte din ansablul staţiei de tratare a apei poziţionate în sud-estul oraşului Timişoara. O serie de clădiri au fost construite în acea perioadă pentru alimentarea cu apă a Timişoarei în sistem centralizat. Canalizarea, staţia de epurare, turnurile de apă şi întreg sistemul centralizat i se datorează inginerului şef al serviciului tehnic al primăriei, Stan Vidrighin, care, din 1919 a devenit primar al Timişoarei.

________________________________________

Ce aduce nou expoziţia INP?

Secţiunile expoziţiei cuprind, pe lângă spectaculoasele clădiri reprezentative pentru manifestarea artei totale în România, serii de detalii grupate în tematici ca: arta tâmplăriilor din lemn, geometrii şi modulări de pavimente, declinări decorative murale, expresivitatatea instalaţiilor, măiestria pieselor spaţiului interior, obiecte decorative. Elemente cu caracteristici asemănătoare care se regăsesc atât în arcul intracarpatic cât şi în cel extracarpatic au în comun efortul de a mărturisi, în ritmuri diferite, fenomenul arhitectural Art Nouveau / Szecesszió / Sezession / Jugendstil şi modul în care au coexistat de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până la începutul anilor ‘20 ai secolului al XX-lea în această parte a Europei. Oraşele reprezentate în expoziţie prin patrimoniul Art Nouveau pe care îl deţin sunt: Arad, Baia Mare, Băile Govora, Borsec, Botoşani, Braşov, Brăila, Bucureşti, Calafat, Cluj-Napoca, Constanţa, Corabia, Covasna, Craiova, Deva, Ditrău, Gheorgheni, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Ocna Sibiului, Odorheiu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Sinaia, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara.

Despre expoziţia Institutului pentru Protejarea Monumentelor Culturale din Serbia

În centrul expoziţiei sârbe stă patrimoniul Art Nouveau a trei oraşe - Belgrad, Novi Sad şi Subotica - cu particularităţile adoptării Artei 1900 în fiecare dintre ele şi o trăsătură care le confirmă apartenenţa la mişcarea mondială a Artei Totale. Este vorba despre arta decoraţiei şi talentul creatorilor şi artizanilor de a inova în tratarea faţadelor şi a interioarelor, în deplin acord cu tendinţele Art Nouveau. Aşa se şi explică deciziile curatorilor în ce priveşte oraşele şi clădirile incluse în expoziţie - deşi nu cele mai cunoscute, acestea sunt cu siguranţă feţe incontestabile ale manifestării locale a stilului Art Nouveau şi merită privite cu alţi ochi.
________________________________________
Expoziţia „Manifestări ale artei totale în România. Art Nouveau, Szecesszió, Sezession, Jugendstil", catalogul şi alte materiale şi evenimente aferente au fost realizate de Institutul Naţional al Patrimoniului în cadrul proiectului ART NOUVEAU 2. Consolidarea identităţii culturale a regiunii Dunării pornind de la moştenirea comună a patrimoniului ART NOUVEAU.

Proiectul ARTNOUVEAU2 - Strengthening the cultural identity of the Danube region by building on common heritage of ART NOUVEAU este iniţiat de Municipalitatea Oradea şi are ca parteneri: Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul Artelor Aplicate şi Universitatea „Kodolányi János" din Budapesta, Muzeul Artelor Aplicate din Viena, Muzeul de Arte şi Meşteşuguri din Zagreb, Universitatea Tehnică din Bratislava, Institutul pentru Protejarea Monumentelor Culturale din Belgrad şi Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Istorice din judeţul Bihor. Proiectul se derulează în perioada iulie 2020 - decembrie 2022 şi este cofinanţat din Fondurile Uniunii Europene (ERDF, IPA II) prin Programul Transfrontalier Interreg Dunărea. Aquatim este partener al Institutului Naţional al Patrimoniului în găzduirea expoziţiilor şi organizarea evenimentelor conexe.

________________________________________
Mulţumiri partenerilor implicaţi în dezvoltarea expoziţiei şi a evenimentelor aferente:

Aquatim - Uzina de apă nr. 1 Urseni: Ilie Vlaicu, director general; Loredana Leordean, coordonator programe educaţionale.

Muzeul Judeţean Târgu Mureş- Palatul Culturii: Szántó Loránt, şef serviciu; Oniga Erika, muzeograf.

Muzeul Naţional Peleş: Narcis Dorin Ion, director general; Mircea-Alexandru Hortopan, director patrimoniu - pentru deschidere, găzduire şi completarea expoziţiei cu piese reprezentative, realizate de artisti de renume mondial pentru acest stil de referinta, din colecţia Muzeului Peleş.

Proiect realizat cu sprijinul:
Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Judeţean Teleorman, Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Iaşi, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Mureş, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu", Oradea Heritage, Asociaţia ARCHÉ, BETA. Bianca Azap & Dan Purice, Dragoş Andreescu. Monumentalist, Andreea Andronic, Alexandra Baboi, Raluca Bărbulescu, Victor Bunoiu, Veronica Burtea, Ana Dumitru, George Dumitriu, Alexandru Duţă, Rebeca Gag, Mădălin Ghigeanu, Ioan Grămadă, Camil Iamandesu, Raluca Iosipescu, Thomas Laschon, Irina Leca, Anca Majaru, Alexandru Mexi, Ovidiu Micşa, Ana Maria Pop, Adrian Spirescu, Matei Eugen Stoean, Liana Carina Tătăranu, Árpád Udvardi.

Pentru informaţii suplimentare - Irina Dobriţă, specialist comunicare INP,
E-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., Tel: 0726 281 9894

Pre-anunţ Apel TMI - 2023!
01.09.2022

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) intenţionează să acorde prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) noi finanţări nerambursabile pentru proiecte care au ca scop protejarea şi promovarea monumentelor istorice.
Subprogramul Proiectare este singurul subprogram pentru care vor fi acordate finanţări nerambursabile în cadrul sesiunii 2023, bugetul maxim alocat fiind de 3.000.000 lei.

Informaţiile detaliate privind documentaţia necesară întocmirii dosarului de finanţare conform Ghidului solicitantului, urmează a fi comunicate public pe site-ul INP în data de 15.09.2022.

Pe scurt:

Subprogramul proiectare - elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice (TMI I / 2023)

La această categorie se vor primi propuneri pentru:
 proiecte de anvergură şi complexitate redusă, elaborate pentru toate fazele de proiectare (DALI, DTAC, PT şi DE);
 proiecte complexe, elaborate la faza DALI, inclusiv studii şi cercetări;
 proiecte pentru care există DALI avizat şi se elaborează fazele de proiectare DTAC, PT şi DE;
 proiecte fază unică (PFU) pentru componente artistice.
Suma maximă care poate fi solicitată pentru finanţarea unui proiect în cadrul subprogramului de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice este de 250.000 lei.
Vă invităm să consultaţi în mod repetat site-ul INP, informaţiile privind apelul fiind actualizate periodic.
Contact:
e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
tel: 021.336.60.73, interior 114

ÎNCEP ÎNSCRIERILE PENTRU ŞCOALA DE VARĂ DE LA CETATEA (L)IBIDA!
Şcoală de vară dedicată cercetării şi conservării primare a zidăriilor antice

Lectori şi invitaţi

Zidul de incintă al cetăţii (L)Ibida © Mihaela Iacob

Vă aşteptăm alături de noi pe 31 august la Palatul Apor din Alba Iulia, pentru o zi întreagă dedicată dezbaterii viitorului castelelor, conacelor şi domeniilor istorice europene.

Conferinţa va aduce în discuţie rezultatele proiectului în România şi în regiunile europene reprezentate în consorţiul proiectului, iar partenerii vor prezenta propuneri de adaptare a politicilor publice şi instrumente relevante pentru decidenţii publici, investitori şi proprietarii de domenii istorice din Europa. Participanţii vor avea ocazia de a aborda teme precum conservarea şi rezilienţa domeniilor istorice, asigurarea sustenabilităţii investiţiilor în patrimoniu, precum şi turismul cultural durabil sau implicarea societăţii civile.
Pentru a participa la Conferinţa Finală Innocastle, vă rugăm să accesaţi link-ul următor pentru a completa formularul de înscriere -> https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeAV6bpMTJC0YFj0YkuIZQIeRhn3IDGm4w0ZlRqcS6IthCXLw/viewform
Evenimentul este organizat cu sprijinul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru şi al Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia.
Agendă preliminară şi înscrieri - https://projects2014-2020.interregeurope.eu/innocastle/
Despre Innocastle - Inovarea politicilor publice pentru castele, conace şi domenii istorice

Situate preponderent în zone rurale, reşedinţele elitelor istorice sunt deseori necunoscute publicului larg şi turiştilor. Acestea au potenţialul de a deveni catalizatori ai inovării şi dezvoltării rurale durabile, de a stimula crearea de locuri de muncă, de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi de a reduce inegalităţile sociale. Totuşi, în prezent, multe astfel de proprietăţi europene se confruntă cu provocări ce ţin atât de guvernanţă cât şi de finanţare şi promovare.

Astfel, obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea instrumentelor de politică care au impact asupra proprietăţilor rurale din regiunile partenere, prin asigurarea implicării părţilor interesate şi prin facilitarea integrării socio-economică şi de mediu, pentru ca acestea să reflecte mai bine tendinţele actuale şi necesităţile viitoare. Pentru a răspunde provocărilor complexe, proiectul a propus patru obiective specifice: creşterea colaborării intersectoriale şi transdisciplinare, asigurarea transformării integrate şi durabile a domeniilor istorice, îmbunătăţirea activităţilor de branding şi comunicare, precum şi creşterea recunoaşterii identităţii comune europene transmise de aceste obiective de patrimoniu.

Proiectul Innocastle, finanţat de Interreg Europe, se desfăşoară în perioada 2018-2022 şi este un parteneriat între organizaţii publice din patru ţări/regiuni europene: Institutul Naţional al Patrimoniului din România, Provincia Gelderland din Ţările de Jos, Universitatea de Ştiinţe Aplicate şi Arte din Ghent - KASK din Regiunea Flamandă, Belgia şi Guvernul Provinciei Badajoz din Spania. Acestora li se adaugă National Trust din Regatul Unit, care, ca partener pentru transfer de cunoaştere (knowledge partner), sprijină partenerii pe parcursul întregului proces.

Program

9:00 - Înscrierea participanţilor
PARTEA I
Moderator: Irina Iamandescu, director-adjunct INP
09:30 - Introducere: discursuri de deschidere
Ministerul Culturii - TBD
Institutul Naţional al Patrimoniului - Oana-Valeria Zaharia, manager interimar
Agenţia de Dezvoltare Regională Centru - Simion Creţu, director general
10:00 - Prezentare generală a proiectului INNOcastle, Raluca Grama, coordonator de proiect, Institutul Naţional al Patrimoniului, şi Joep de Roo, manager de proiect, Eurodite
10:15 - Prezentare generală a acţiunilor Interreg Europe, Etienne Rodzinka-Verhelle, Policy officer, Secretariatul Interreg Europe
10:30 - Pauză de cafea
11:00 - Punerea în valoare şi valorificarea castelelor, conacelor şi domeniilor istorice la nivel local şi regional - instrumente pentru viitor
Rezilienţa în cazul peisajelor domeniilor istorice - cazul Gelderland - Elyze Storms-Smeets, PhD şi Paul Thissen, Provincia Gelderland (NL)
Politici de conservare în Flandra - Bert de Roo, PhD, Universitatea din Ghent (BE)
Castele, conace şi proprietăţi cu o abordare centrată pe oameni - Catherine Leonard/Alex Bishop, Organizaţia Internaţională a Trusturilor Naţionale (UK)
Dezvoltarea turismului regional în provincia Badajoz - Patricia Mora/Juan Pablo Martin, Innogestiona (ES)
Patrimoniul cultural - investiţii durabile, dezvoltare durabilă - Raluca Grama, Institutul Naţional pentru Patrimoniu (RO)


11:45 - Dezvoltare regională - rolul şi impactul castelelor, conacelor şi domeniilor - masă rotundă
Moderator: Joep de Roo
Participanţi: Sylvie Van Damme, profesor, Universitatea din Ghent (BE); Paul Thissen, Consilier pentru politici strategice, Provincia Gelderland (NL); Patricia Mora, manager/director, Innogestiona (ES); Adina Dragu, expert politici publice, Institutul Naţional al Patrimoniului (RO); Catherine Leonard / Alex Bishop, secretar general / secretar general adjunct, INTO (UK)

12:45 - Prânz

PARTEA a II-a
Moderator: Bogdan Suditu, conf. univ. dr., Universitatea din Bucureşti

14:00 - Viitorul castelelor şi conacelor în Europa - reflecţie comună a participanţilor - ateliere de lucru paralele

15:15: Instrumente de investiţii româneşti - discuţie în grup

Participanţi: Institutul Naţional al Patrimoniului, ADR Centru, TBD

16:00 - Concluzii

17:00 - Închiderea evenimentului şi networking

Şcoala de vară de la
Cetatea Carsium - Hârşova, jud. Constanţa
Ediţia I
5 - 9 septembrie 2022



Institutul Naţional al Patrimoniului, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa, Primăria Oraşului Hârşova, Uniunea Democrată Turcă din România, alături de Universitatea din Bucureşti - Facultatea de Istorie, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, iniţiază prima ediţie a Şcolii de Vară de la Cetatea Carsium, sit arheologic de grupă valorică A.
Scopul acestei Şcoli de vară este cunoaştereaarheologiei, a cercetării arheologice, a metodelor şi tehnicilor, a investigaţiilor non-invazive şi interdisciplinare care contribuie la înţelegerea, cunoaşterea şi protejarea unui sit arheologic, precum şi la protejarea şi promovarea monumentelor istorice şi a patrimoniului natural. Vom prezenta şi discuta cazuri de bune practici în restaurarea siturilor (ruinelor) arheologice.
Împreună cu partenerii noştri vom iniţia acţiuni de igienizare şi inventariere în necropola otomană, care se vor finaliza cu un catalog ce va cuprinde date despre necropolă, cetatea medievală şi geamia de la Hârşova.
Un alt subiect important pe care îl vom aborda se referă la potenţialul enorm de dezvoltare al Hârşovei prin articularea unui turism cultural variat.
Nu în ultimul rând, dorim ca prin temele abordate să deschidem calea unui dialog constructiv între autorităţi publice, comunitate, viitori specialişti şi tineri, pe care dorim să-i atragem în acest efort comun de cunoaştere şi protejare a monumentelor istorice şi a patrimoniului natural.
Şcoala de vară se adresează elevilor, studenţilor şi tinerilor care au preocupări şi activităţi în domeniile: istorie, arheologie, patrimoniu cultural, antropologie, natură, dar şi pasionaţilor de cultură şi apropiaţi ai patrimoniului cultural şi natural.

Cheltuieli şi condiţii de participare:
Nu există taxă de participare la şcoala de vară. Numărul de participanţi va fi de maxim 20 persoane, restul celor care doresc să participe îşi vor suporta toate cheltuielile de cazare, transport, masă. Cheltuielile legate de cazare şi masă, echipamentele de studiu, de lucru şi de protecţie vor fi asigurate de organizator. Costurile deplasării la Hârşova şi retur vor fi suportate de către participanţi. Selecţia participanţilor se va face pe baza transmiterii unui CV până la data de 20 august 2022, la email Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.; Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.; Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

Alte detalii la numerele de telefon:
0743 176 449, Daniela Mihai - coordonator Şcoala de vară
0723 522 804, Florentina Udrea
0740 233 060, Constantin Nicolae

Programul Şcolii de vară


Ziua I 5 septembrie 2022
10.00 - Deschiderea Şcolii de vară: sediul Primăriei
Consiliul Judeţean Constanţa - dl. Mihai Lupu, Preşedinte
Direcţia de turism şi coordonarea instituţiilor de Cultură - d-na Monica Cristina Caterinici, Director Executiv,
Primarul oraşului Hârşova - Viorel Ionescu
Institutul Naţional al Patrimoniului - Oana-Valeria Zaharia, Manager interimar
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa - Aurel Mototolea, Director

11.00 - 11.30 - Istoricul cercetării arheologice - Dr. Constantin Nicolae, M.I.N.A.C., responsabil ştiinţific al cercetării arheologice
11.30 - 13.00 - Vizită la Cetatea Carsium
13.30 - 15.30 - Pauză de masă
16.00 - 17.00 - Monumentele istorice din Hârşova, date istorice - Dr. Daniela Mihai, Director adjunct I.N.P.
17.00 - 18.00 - Cetatea otomană de la Hârşova. Surse cartografice inedite - dr. Aurel Daniel Stănică, I.C.E.M. Tulcea
18.00 - Vizită la geamie - întâlnire cu membrii comunităţii turce - dl. Memet Eduan, vicepreşedinte U.D.T.R.
20.00 - Masa de seară

Ziua a 2-a 6 septembrie 2022
Tehnici de cercetare în arheologie
10.00-11.30 - Investigaţii non-invazive şi interdisciplinare în cercetarea arheologică
Dr. Marius Streinu - I.N.P.
Dr. Constantin Haită - I.S.A.C.C.L.
Dr. Adrian Bălăşescu, (I.A.B.),David Baciu (U.B.)
Restaurarea siturilor arheologice - Principii şi bune practici
11.30 - 12.00 - Studii de caz. Restaurarea siturilor arheologice - Dr. arh. Arina Niţulescu
12.00- 14.00 - Practica de lucru pe şantier - coordonator Constantin Nicolae
14.30- 16.00 - Pauză de masă
Patrimoniul natural al Hârşovei
16.00 - 18.00 - Patrimoniul natural al Hârşovei - Prof. dr. Dan Alexandru Grigorescu, Director ştiinţific al I.S.A.C.C.L.
- Ariile naturale Protejate „Natura 2000" - Conf. univ. dr. Marius Skolca, Decan al Facultăţii de Ştiinţe ale Naturii şi Agricultură, Universitatea Ovidius Constanţa
- Tur ghidat la monumentele naturale din Hârşova
Ora 20.00 - Masa de seară - discuţii



Ziua a 3-a 7 septembrie 2022
Cetatea Carsium - Monumentele Istorice şi turismul cultural
10.00-11.00 - Monumentele Istorice şi turismul cultural - Proiecte ale Primăriei Hârşova de dezvoltare a turismului cultural - d-na Alexandra Bugiulescu, purtător de cuvânt, Primăria Hârşova
11.30 - 13.00 - Protecţia siturilor arheologice din jud. Constanţa - Irina Nicolae, consilier Direcţia de Cultură Constanţa
13.00 - 15.30 - Pauză de masă
16.00 - 18.00 - Inventarierea şi igienizarea necropolei otomane
20.00 - Masă de seară - discuţii

Ziua a 4-a 8 septembrie 2022
Comunitatea locală şi protejarea monumentelor istorice
10.00-18.00 - Inventarierea şi igienizarea necropolei otomane din Hârşova - cu implicarea voluntarilor, a participanţilor şi a elevilor din comunitate
13.00 - 15.30 - Pauză de masă
20.00 - Masă de seară - discuţii

Ziua a 5-a 9 septembrie 2022
Inventariere necropola otomană
9.00 -13.00 - Fotografiere, inventariere, igienizare a necropolei
13.00 -15. 30 - Pauză de masă
16.00-18.00 - Vizită la Muzeul Carsium - Lapidarium şi la noul sediu al Şcolii Vasile Cotovu
20.00 - Masă de seară - Închiderea Şcolii de vară - Concluzii





Abrevieri
I.N.P. - Institutul Naţional al Patrimoniului
I.A.B. - Institutul de Arheologie Vasile Pârvan
I.S.A.C.C.L. - Institutul de Studii Avansate pentru Istoria şi Civilizaţia Levantului
M.I.N.A.C. - Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
I.C.E.M. Tulcea - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, Tulcea
U.B. - Universitatea din Bucureşti
U.D.T.R. - Uniunea Democrată Turcă din România




Hârşova este un loc în care cultura şi natura s-au întâlnit într-un mod fericit, creând un loc pitoresc pe care merită să-l vizitezi. Cu o istorie fascinantă, Hârşova este o localitate cu vechime de şapte milenii. În partea de sud-est a localităţii, pe malul Dunării, se găseşte o aşezare neo-eneolitică (tell). Epocile următoare sunt bine ilustrate. Tot aici au fost descoperite mai multe aşezări de epoca bronzului şi fierului.
În a doua jumătate a secolului I p.Chr. a fost construită o fortificaţie cunoscută sub numele de Carsium. Cetatea este distrusă în epoca marilor invazii şi refăcută tot de atâtea ori. Este posibil ca în secolul al XIII-lea aşezarea să fi fost sub administraţie genoveză. În secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel Bătrân, localitatea intră în componenţa Ţării Româneşti. Între secolul al XV-lea şi prima parte a secolului al XIX-lea este fortificaţie otomană. Oraşul cunoaşte o mare înflorire.
Cunoaştem destul de puţine detalii ale locuirii otomane din Hârşova, cele mai multe provenind în urma investigaţiilor arheologice. Despre Mahalaua otomană, dispunerea caselor, detalii cu privire la tehnici şi materiale de construcţie ale acestora, nu cunoaştem aproape nimic din cauza suprapunerii locuirii contemporane. Cele mai multe dovezi arheologice ale culturii materiale otomane sunt numeroasele fragmente de ceramică de Iznik, descoperite în interiorul cetăţii, precum şi pipele întregi sau fragmentare, sau fragmente de arme şi ghiulele, mărturii ale unor obiceiuri orientale pe deplin documentate, dar şi a istoriei zbuciumate a locului.
Mărturie a existenţei comunităţii ce a locuit (şi mai locuieşte încă) în Hârşova, necropola otomană clasată ca monument istoric, se întinde în partea de nord-est a oraşului, fiind vizibile încă grupuri de morminte. Necropola a fost utilizată până în prima jumătate a secolului XX, dar datează dintr-o epocă anterioară, probabil secolele XVI-XVII. Nu a fost cercetată arheologic sau inventariată, deşi reprezintă un important punct de atracţie turistică şi ar putea constitui un obiectiv de vizitare pentru un traseu cultural-turistic şi religios.
Comunitatea turcă este prezentă în Hârşova şi va fi partenerul nostru pe parcursul Şcolii de vară.
Potenţialul enorm de dezvoltare a turismului cultural al Hârşovei a determinat şi includerea în cadrul Rutelor cetăţilor antice în judeţul Constanţa, propuse de Consiliul judeţean Constanţa şi certificate la nivel Naţional http://turism.gov.ro/web/rute-cultural-turistice/. De asemenea, Hârşova, este inclusă pe ruta Pe urmele civilizaţiei străvechii Europe - Cultura Hamangia - ruta arheologică - recunoscute la nivel regional şi transfrontalier România - Bulgaria (http://turism.gov.ro/web/rute-cultural-turistice/).
Şcoala de vară vă va oferi prilejul de a descoperi un loc frumos şi va prilejui întâlnirea cu cercetători, arheologi, istorici, specialişti, pentru a cunoaşte din tehnicile şi metodele cercetării arheologice, precum şi căi de cunoaştere şi protejare a patrimoniului cultural. Veţi avea ocazia unică de a întâlni un patrimoniu natural, peisagistic şi paleontologic, de valoare excepţională, aproape necunoscut în România.

ŞEF OFICIU II - OFICIUL CREDITE ŞI TIMBRUL MONUMENTELOR ISTORICE

CENTRALIZATOR

cu rezultatul final al concursului organizat în zilele de 21.07.2022 şi 27.07.2022 la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Afişat astăzi 29.07.2022, ora 10.00

Secretar comisie concurs
Cristina Aura NEAGU