Demarăm preselecţia naţională pentru acordarea Mărcii patrimoniului european, sesiunea 2022-2023

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) anunţă lansarea preselecţiei naţionale, prima etapă din cadrul selecţiei pentru acordarea Mărcii patrimoniului european.
Marca patrimoniului european este o iniţiativă a Comisiei Europene, menită să aducă în atenţia publicului şi în special a tineretului european valorile fundamentale europene, elementele comune de istorie, cultură şi patrimoniu cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenenţă la Uniune şi a dialogului intercultural.
Acordarea Mărcii la nivel european se desfăşoară o dată la doi ani, iar fiecare stat membru al Uniunii poate transmite Comisiei Europene maximum două propuneri de situri, dintre care poate fi selectat maximum un sit.

În România, preselecţia naţională pentru sesiunea de selecţie europeană 2023 se va derula după următorul calendar:
1. Primirea dosarelor de candidatură: până la data de 31 noiembrie 2022*;
2. Evaluarea candidaturilor: 2 decembrie 2022 - 15 februarie 2023;
3. Publicarea rezultatelor şi transmiterea către Comisia Europeană a maximum două candidaturi preselectate: 16 februarie - 1 martie 2023.

Punem la dispoziţia celor care doresc să candideze următoarele documente:
- Regulamentul privind procedura de preselecţie naţională pentru acordarea Mărcii patrimoniului european, aprobat prin Ordinul nr. 2889/2018 al Ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, publicat în Monitorul Oficial nr. 1038/06.12.2018 (pdf, ro);
- Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (pdf, ro);
- Orientări pentru siturile candidate, actualizat 2023 (pdf, en);
- Formular de cerere pentru situri (doc, ro);
- Formular de cerere pentru situri (doc, en);
- Formular de cerere - sit tematic naţional (doc, ro);
- Formular de cerere - sit tematic naţional (doc, en);
- Formular de cerere - sit transnaţional (doc, ro);
- Formular de cerere - sit transnaţional ( doc,en);
- Raportul juriului european privind sesiunea de selecţie 2021 (pdf, en);
- Raportul juriului european privind sesiunea de selecţie 2019 (pdf, en);
- Declaraţie de cesionare neexclusivă a drepturilor patrimoniale de autor asupra materialelor audio-vizuale (doc, ro);
- Declaraţie (doc, ro);
- Borderou (doc, ro).

Subliniem importanţa respectării tuturor criteriilor de eligibilitate (dimensiunea europeană, proiectul şi planul de lucru), aşa cum sunt detaliate în documentele oficiale ale Comisii Europene. Precizăm, de asemenea, că sunt de mare interes, prin exemplificarea modului de evaluare şi de selectare la nivel european, rapoartele juriului de experţi independenţi din sesiunile anterioare pe care Comisia Europeană le-a pus la dispoziţia ţărilor membre la această adresă web: https://culture.ec.europa.eu. Ele conţin explicaţii ale criteriilor şi recomandări pentru candidaturile viitoare, graţie experienţei dobândite în sesiunile precedente de selecţie.
Până în acest moment, au primit Marca patrimoniului european 60 de situri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Ungaria.
Primul sit din România inclus în această listă este Memorialul Sighet, din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, care a primit oficial Marca patrimoniului european în luna martie 2018 pentru misiunea asumată de perpetuare a memoriei victimelor comunismului şi regimurilor totalitare, precum şi a celor care au încercat şi continuă să se opună acestor regimuri.
În urma selecţiei din anul 2021, al doilea sit din România desemnat de Comisia Europeană pentru a i se acorda Marca patrimoniului european este Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi, sediu al Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia", Galaţi. Astfel, acesta se alătură reţelei siturilor cu valoare simbolică europeană şi care au jucat un rol semnificativ în istoria şi cultura Europei.

Mai multe informaţii despre siturile care au obţinut Marca patrimoniului european până în prezent sunt disponibile accesând acest link:
https://culture.ec.europa.eu/ro/cultural-heritage/initiatives-and-success-stories/situri-cu-marca-patrimoniului-european
Acţiunea Uniunii Europene cu privire la Marca patrimoniului european se desfăşoară în conformitate cu Decizia nr. 1194/2011/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 noiembrie 2011. Institutul Naţional al Patrimoniului este coordonatorul naţional al procesului de preselecţie, fiind desemnat prin ordin al ministrului culturii în anul 2016.

* Atenţionare! Formularele de cerere trebuie să fie redactate atât în limba română cât şi în limba engleză, iar dosarul de candidatură va conţine şi borderoul de documente.

Documentele de candidatură vor fi transmise în format .pdf la secretariatul Institutului Naţional al Patrimoniului, prin e-mail la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., până la data de 31 noiembrie 2022, ora 23:59.
Informaţii suplimentare pot fi solicitate la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

Institutul Naţional al Patrimoniului vă invită să participaţi cu oferta dumneavoastră la Procedura simplificată derulată în vederea atribuirii contractului de Servicii de proiectare pentru elaborarea studiilor şi investigaţiilor, documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie, proiectului pentru autorizarea execuţiei lucrărilor de construire, proiectului tehnic de execuţie şi detaliilor de execuţie, proiect de organizare a execuţiei lucrărilor, documentaţiei as built, documentaţiei privind urmărirea comportării în timp şi lucrări de întreţinere, şi asistenţă tehnică pentru restaurarea şi punerea în valoare a monumentului istoric Biserica de lemn cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică", Juliţa, com. Vărădia de Mureş, jud. Arad, cod LMI AR-II-m-A-00615.

■ Conţinut: Servicii de proiectare pentru elaborarea studiilor şi investigaţiilor, documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie, proiectului pentru autorizarea execuţiei lucrărilor de construire, proiectului tehnic de execuţie şi detaliilor de execuţie, proiect de organizare a execuţiei lucrărilor, documentaţiei as built, documentaţiei privind urmărirea comportării în timp şi lucrări de întreţinere, şi asistenţă tehnică pentru restaurarea şi punerea în valoare a monumentului istoric Biserica de lemn cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică", Juliţa, com. Vărădia de Mureş, jud. Arad, cod LMI AR-II-m-A-00615.

■ Tipul procedurii: Procedură simplificată
■ Coduri CPV: 71322000-1- Servicii de proiectare tehnică pentru construcţia de lucrări publice 71356200-0 - Servicii de asistenţă tehnică

■ Termenul de depunere a ofertelor: 11.05.2022.
■ Identificare pe platforma SICAP: SCN1105705/21.04.2022

■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti.

 

Institutul Naţional al Patrimoniului vă invită să participaţi cu oferta dumneavoastră la Procedura simplificată derulată în vederea atribuirii contractului de Servicii de proiectarepentruelaborare studii de fundamentare şi investigaţii necesare întocmirii proiectului de consolidare, restaurare şi punere în valoare -Biserici fortificate din Transilvania

■ Conţinut: Servicii de proiectarepentruelaborare studii de fundamentare şi investigaţii necesare întocmirii proiectului de consolidare, restaurare şi punere în valoare a următoarelor obiective monument istoric:

LOT I:
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Ţapu, ansamblu înscris în Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.) cu codul SB-II-a-A-12575, sat Ţapu, comuna Micăsasa nr. 134, judeţul Sibiu, compus din:
- Biserica evanghelică fortificată (cod LMI SB-II-m-A-12575.01)
- Incintă fortificată, cu turn de poartă şi acces secundar fortificat (cod LMI SB-II-m-A-12575.02)
LOT II:
Biserica evanghelică Vingard, monument de arhitectură înscris în Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.) cu codul AB-II-m-B-00391, sat Vingard, comuna Şpring, Strada Principală nr. 86, judeţul Alba.
LOT III:
Biserica evanghelică Păuca, monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.) cu codul SB-II-m-B-12499, sat Păuca nr. 176, comuna Păuca, judeţul Sibiu.
LOT IV:
Ansamblul bisericii evanghelice fortificate Ruşi, ansamblu înscris în Lista Monumentelor Istorice (L.M.I.) cu codul SB-II-a-B-12529, sat Ruşi, comuna Slimnic nr. 44, judeţul Sibiu, compus din:
- Biserica evanghelică (cod LMI SB-II-m-B-12529.01)
- Incintă fortificată, cu turn-clopotniţă (cod LMI SB-II-m-B-12529.02)

■ Tipul procedurii: Procedură simplificată
■ Coduri CPV: 71241000-9 (Studii de fezabilitate, servicii de consultanta, analize) 71000000-8 Servicii de arhitectura, de construcţii, de inginerie şi de inspecţie)

■ Termenul de depunere a ofertelor: 17.05.2022.
■ Identificare pe platforma SICAP:SCN1105876/27.04.2022

■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti.

 

Primul an la Centrul naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural:

Materiale educaţionale prietenoase, aplicaţia Salva-Monument şi bune practici din Norvegia aplicabile în domeniul patrimoniului cultural local

Institutul Naţional al Patrimoniului prezintă - marţi, 19 aprilie, în cadrul unei conferinţe publice - rezultatele proiectului In-Herit: Centrul naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural.

Evenimentul are loc la Casa Filipescu-Cesianu (Muzeul Municipiului Bucureşti), Calea Victoriei 151, cu începere la ora 10:00.

Conferinţa marchează finalul proiectului iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului, în parteneriat cu Fundaţia Pro Patrimonio, Asociaţia Da’DeCe şi Institutul Norvegian al Meşteşugurilor şi finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

Centrul naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural devine, în urma proiectului In-Herit, o structură permanentă a INP în relaţia cu publicul interesat de domeniu - un punct de conexiune şi ghidaj al iniţiativelor dedicate cunoaşterii, aprecierii şi punerii în valoare a patrimoniului cultural.

Evenimentul prilejuieşte prezentarea rezultatelor, concluziilor şi produselor de informare ale unui proiect necesar, ale cărui direcţii de dezvoltare au fost stabilite în urma unei consultări publice valoroase (detalii despre procesul de consultare derulat în perioada decembrie 2020 - februarie 2021, în raportul disponibil aici).

Educaţia şi accesibilizarea informaţiei în domeniul patrimoniului cultural - indicate drept priorităţi de publicul consultat - sunt reprezentate în activitatea din ultimul an a Centrului printr-o serie de instrumente: pachetul educaţional (compus din materiale educaţionale şi ateliere dedicate) elaborat prin parteneriatul cu Asociaţia Da’DeCe, respectiv aplicaţia web Salva-Monument (salvamonument.ro - un motor de căutare care oferă răspunsuri sau ghidaj pentru cele mai frecvente probleme, situaţii sau întrebări în legătură cu patrimoniul construit), dezvoltată sub coordonarea Fundaţiei Pro Patrimonio.

Participanţii la conferinţa din 19 aprilie vor avea ocazia să exploreze cele două tipuri de instrumente, inclusiv în cadrul unor ateliere tematice.

Primul, condus de Iulia Iordan (Asociaţia DaDeCe), este destinat profesorilor de gimnaziu şi va oferi acestora recomandări pentru utilizarea materialelor în activităţile cu elevii - atât la clasă, pe baza publicaţiei „Un Ghid pentru patrimoniu", cât şi în explorări urbane pornind de la propunerile din kit-urile „A fost Bucureştiul mic" (dedicat Capitalei), respectiv „Din casă în casă" (dedicat oraşului Timişoara).

Sesiunea de testare a aplicaţiei web Salva-Monument coordonată de Raluca Munteanu (Fundaţia Pro Patrimonio) se adresează persoanelor interesate de protejarea patrimoniului construit - proprietari, administratori, locuitori ai zonelor istorice protejate, specialişti ai firmelor de proiectare sau construcţii, membri ai unor organizaţii neguvernamentale etc.

Schimbul de experienţă cu partenerul norvegian al proiectului In-Herit (Institutul Norvegian al Meşteşugurilor - Norwegian Crafts) îmbogăţeşte concluziile unui an de activitate la Centru cu o serie de direcţii aplicabile şi în România în domeniul salvgardării patrimoniului cultural în general şi a celui intangibil, în mod particular. Un al treilea atelier tematic îl are, astfel, drept lector invitat, pe Eivind Falk (directorul Norwegian Crafts) şi este adresat organizaţiilor active în domeniul patrimoniului cultural imaterial, mobil si imobil.

Locurile pentru cele trei ateliere sunt limitate. Participarea este condiţionată de completarea acestui formular până cel târziu vineri, 15 aprilie, ora 15:00. Cei care nu vor putea fi prezenţi în sală la evenimentul de la Bucureşti, pot solicita înregistrarea atelierului prin email la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..

Mai multe informaţii despre proiect, precum şi alte resurse interesante coagulate de echipa Centrului sunt disponibile pe pagina laviitor.temp-18-250.cimec.ro şi pe canalele de social media (Facebook, Instagram) ale celei mai tinere entităţi din domeniul patrimoniului cultural de la noi din ţară.
-----

Pentru mai multe detalii despre eveniment şi pentru a confirma participarea, Irina Dobriţă, tel: 0726 281 894, e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.">Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.

-----

Institutul Naţional al Patrimoniului este principala instituţie centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP asigură activităţile de cercetare, evidenţă, inventariere, protejare şi punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural - imobil, mobil, imaterial şi digital - şi gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural - Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic naţional, Inventarul patrimoniului cultural naţional mobil, Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial, baze de date şi depozite digitale. De asemenea, INP elaborează şi gestionează Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] - principalul instrument prin care statul asigură finanţarea lucrărilor de protejare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului imobil -, colectează şi gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul patrimoniului imobil, este agregator naţional pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial şi coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European.
Mai multe informaţii pe www.temp-18-250.cimec.ro.


Perioada derulării proiectului In-Herit: Centrul national de informare şi promovare a patrimoniului cultural: 1 iulie 2020 - 30 aprilie 2022 (31 decembrie 2021)
Valoarea totală a proiectului: 992.377,00 lei
Valoarea totală a sprijinului financiar nerambursabil: 948.211,00 lei, echivalentul a 195.769,79 Euro

Despre finanţatori

Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul şi sudul Europei şi statele baltice. Aceste mecanisme de finanţare sunt stabilite în baza Acordului privind Spaţiul Economic European, ce reuneşte statele membre UE şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia ca parteneri egali pe piaţa internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 şi 2014 şi €1,55 miliarde pentru perioada de finanţare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org şi www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului şi are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice şi sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural şi managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.
 

Expoziţia "MESERII LEGENDARE" este un proiect iniţiat şi derulat de Centrul pentru Seniori al Municipiului Bucureşti - CSMB, în parteneriat cu Senatul României - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Guvernul României, CONAF - Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin, Institutul Naţional al Patrimoniului - Ministerul Culturii.

Acţiunile din cadrul Proiectului „MESERII LEGENDARE" au drept scop sprijinirea activităţilor culturale, educative şi recreative prin stimularea creaţiei artistice în rândul seniorilor şi prin încurajarea acestora ca păstrători şi transmiţători ai vechilor meserii către tânăra generaţie.

Prin participarea la acest proiect, Institutul Naţional al Patrimoniului oferă şi susţine accesul cetăţenilor la o viaţă culturală activă şi la patrimoniu cultural, contribuind la îndeplinirea dezideratelor dezvoltării durabile în domeniul culturii şi anume, prin asigurarea stării de bine şi îmbătrânire activă, învăţare intergeneraţională, prin valorificarea expresiilor contemporane de patrimoniu cultural.

În calitate de partener al Centrului pentru Seniori al Municipiului Bucureşti, Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) sprijină iniţiativele şi proiectele din domeniul manifestărilor de patrimoniu cultural. Prin implicarea în acest demers, se respectă recomandările Convenţiei UNESCO privind patrimoniul cultural imaterial adoptată la Paris 2003, respectiv Legea nr. 410/2005, prin care se ia în considerare necesitatea de a stimula conştientizarea, în special în rândul tinerelor generaţii, a importanţei patrimoniului cultural imaterial şi a salvgardării sale, precum şi recunoaşterea rolului inestimabil al patrimoniului cultural imaterial ca factor de apropiere, de schimb şi de înţelegere socială.

Proiectul „Meserii legendare" pune în valoare personalităţi marcante ale Bucureştiului, care au avut pe parcursul întregii lor vieţi un crez inspirat printr-o pasiune transformată în profesie. O credinţă ce dă valoare patrimoniului fiecărei meserii, caracterizate de farmec şi unicitate (tapiţer, ceasornicar, flaşnetar, ipsosar, pălărier, pilot, creator de modă vestimentară, pielar, acordor de piane), care contribuie la patrimoniul naţional cultural.
Meseriile promovate prin intermediul expoziţiei „Meserii Legendare" şi Atelierele Demonstrative de Creaţie organizate în cadrul proiectului sunt relevante şi sunt în acord cu proiectele INP, prin structura Patrimoniul Imaterial şi Cultură Tradiţională, care iniţiază şi derulează astfel de programe privind activităţi de conservare, protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial.

Întâlnirile din cadrul proiectului ce se desfăşoară începând cu data de 30 martie sunt un model de bune practici pentru promovarea valorilor umane şi profesionale, care se înscriu în strategiile Institutului Naţional al Patrimoniului prin realizarea de cercetări, studii şi expoziţii în domeniul patrimoniului cultural imaterial şi al culturii tradiţionale, inclusiv cel al meşteşugurilor şi meseriilor tradiţionale sau legendare, aşa cum inspirat le-a intitulat Centrul de Seniori al Municipiului Bucureşti.

Prin vizita de documentare la atelierele de creaţie „Pălăria de ieri şi de azi", „Zbor peste timp…", specialiştii noştri vor observa şi analiza colaborarea între generaţii, transmiterea, în special prin intermediul educaţiei formale şi nonformale, a cunoştinţelor, tehnicilor asociate vechilor meserii, care sunt pe cale de a intra în fondul pasiv al practicilor ocupaţionale contemporane.
Institutul Naţional al Patrimoniului îşi exprimă interesul de a continua acest proiect prin organizarea unor ateliere practice deschise celor ce performează meserii legate de patrimoniul cultural imaterial, în cadrul cărora să se realizeze trecerea şi transmiterea savoir-faire-ului către generaţiile tinere.

Schimbul intergeneraţional ar contribui o dată în plus la viabilitatea meşteşugurilor tradiţionale, precum şi la perpetuarea în forme şi cu mijloace neschimbate a unor meserii ce nu ar avea altfel un viitor.
Iar aceste personalităţi ale celor mai interesante meserii ar putea intra în galeria Tezaurelor Umane Vii, dacă vor putea face dovada păstrării, continuării şi mai ales a transmiterii elementelor de patrimoniu pe care le cultivă.
Tezaure Umane Vii a pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial.

Aceasta vizează creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial.

Pe parcursulul proiectului „MESERII LEGENDARE" (28 martie - 8 aprilie 2022), în foaierul Sălii de Plen a Senatului României vor avea loc întâlniri ale tinerei generaţii cu protagoniştii acestei expoziţii, cei care au scris istorie în domenii precum aviaţie şi aeronautică, artă plastică, vestimentară şi manufactură.

Aceste întâlniri vor avea loc sub genericul "MESERII LEGENDARE - Ateliere Demonstrative de Creaţie şi Istoria pe scurt a unor Meserii Legendare", după următorul program:

• MIERCURI, 30 martie 2022, ORA 9:00
Atelier de Creaţie - manufactură (exemplificarea realizării unor păpuşi şi marionete, dar şi a unei machete din diferite materiale, inclusiv reciclabile)
INVITATĂ: BRÂNDUŞA OANCĂ (62 ani), artist păpuşar

- ORA 11:00
Atelier de Arte Vizuale (prezentarea tehnicii de realizare a portretului, în pictură)
INVITAT: TRAIAN NICA ŢUCKMAN (73 ani), pictor portretist

• LUNI, 4 aprilie 2022, ORA 14:00
Atelier de Artă Vestimentară - "Pălăria de ieri şi de azi" - prezentarea istoriei unuia dintre cele mai cu dichis accesorii - Pălăria şi drumul de la creaţie, confecţionare şi până în vitrinele magazinelor sau în garderoba doamenlor şi domnilor
INVITAŢI: NICOLAE ZDÂRCĂ (92 ani), vestit pălărier şi COSMINA NICULESCU (Fandacsia), designer şi creator de pălării

• MIERCURI, 6 aprilie 2022, ORA 9:00
Atelier de Istorie a Aviaţiei (prezentarea istoriei şi evoluţiei aviaţiei aeronauticii româneşti)
INVITAŢI: Comandor (R) ALEXANDRU POPA (68 ani) pilot de elicopter, scriitor, preşedintele ARPIA - Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii, filiala Bucureşti - Otopeni si echipa sa

Protagoniştii expoziţiei:
 ION BOTESCU(62 ani), cel mai longeviv chelner
 OCTAVIAN IONEL BUZĂ(61 ani), meşter tapiţer
 GELU CĂLIN (62 ani), şofer de troleibuz
 RADU DUMITRU (60 ani), ceasornicar
 VASILE ENIŞOR (55 ani), flaşnetar
 Comandor VASILE IURAŞCU (90 ani), primul pilot român care a zburat cu elicopterul în 1956
 DORINA NEMEŞ (66 ani), conductor de tramvai
 IOAN NICOLAU(93 ani), faimos designer vestimentar al anilor ’50, creator al unor jocuri celebre
 BRÂNDUŞA OANCĂ (62 ani), artist păpuşar
 Comandor (Rtr) ALEXANDRU POPA (68 ani), pilot de elicopter, scriitor, preşedintele ARPIA - Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii, filiala Bucureşti -Otopeni
 ALEXANDRU PSCHEIDT (76 ani), acordor de piane
 MARIA RĂDULESCU (85 ani), meşter ipsosar
 Comandor Aviator PETRU TĂMĂŞDAN (95 ani)*, pilot de linie, scriitor, poet
 TRAIAN NICA ŢUCKMAN (73 ani), pictor portretist
 MARIA VĂTAFU (80 ani) şi IVAN VĂTAFU (87 ani)*, faimoşi specialişti în domeniul pielăriei şi încălţămintei
 NICOLAE ZDÂRCĂ (92 ani), pălărier
*din păcate, în 2021, Comandor Aviator PETRU TĂMĂŞDAN şi IVAN VĂTAFU ne-au părăsit pentru totdeauna.

Publicul ţintă vizat prin acest proiect sunt în mod special tinerii, care vor vizita şi participa la ateliere demostrative, deoarece dorim să realizăm o punte între generaţii prin punerea laolată a valorilor profesionale ale deceniilor trecute şi percepţiile actualelor generaţii. Acest schimb intergeneraţional constituie o invitaţie într-un demers de descoperire a complexităţii şi în acelaşi timp simplităţii pe care aceste meserii, profesii le-au dat vieţii citadine de odinioară. Totodată, proiectul ar putea servi drept model bun de urmat pentru promovarea valorilor profesionale, într-un context al marilor încercări la nivel social. La confluenţa dintre trecut şi prezent se întâlnesc meserii, profesii care fie au cunoscut schimbări, fie au dispărut. Este o iniţiativă care îşi doreşte să atragă atenţia asupra importanţei de a promova valorile trecutului şi de a le cultiva şi fructifica în contextul actual al marilor schimbări.

Originalitatea expoziţiei rezidă în felul cum construim poveşti, naraţiuni şi interpretări pentru istoriile care nu sunt doar nişte întâmplări, ci experienţe umane, perioade din vieţile celor care au lăsat în urma lor un patrimoniu uman profesional. Reprezentările vizuale realizate prin grafica fotografiilor care prezintă imagini din trecutul şi prezentul protagoniştilor, oferă posibilitatea celor ce vizitează acestă expoziţie să îşi formeze imagini mentale, să contextualizeze, să observe nuanţe şi detalii care ajută la reconstituirea „spiritul epocii", prin punerea în valoare a modului în care aceşti oameni cu har şi-au servit profesia aleasă. Străzile Bucureştilor de odinioară erau traversate de… pantofii eleganţi şi lustruiţi ai domnilor şi de tocurile fine ale doamnelor. Pantofarul zâmbea mulţumit, pe sub mustaţă, de fiecare dată când un client îi trecea pragul, iar lustragiii îmbiau să te aşezi pe scăunelul lor cu trei picioare şi să-i laşi să-ţi cureţe praful de pe încălţăminte. Acordurile flaşnetelor erau întrerupte din când în când de strigătul ascuţit al sacagiului care invada "odăile" oraşului. Meşteşugurile aflate la mare căutare în urmă cu decenii sunt astăzi pe cale de dispariţie. Unele au murit deja, cu tot cu nume şi istorie. Au dispărut clienţii, atraşi de nou şi schimbare, de alte obiceiuri şi nevoi, au dispărut şi meşterii care au închis uşile atelierelor, au tras storurile ori s-au stins de bătrâneţe, luând cu ei secretele meseriei. Pentru că nu au mai avut cui să le împărtăşească. Nici măcar copiilor sau nepoţilor… O intrare pe care scrie "Pălărier", "Pantofar", "Blănar" sau "Ceasornicar" nu mai sare în ochi nimănui. Aceşti oameni, meseriile lor au intrat în negura uitării mai ales în marea metropolă a Bucureştilor. În acest context, am creat această expoziţie, originală prin contextul ei editorial.

Au consemnat dr.. Corina Mihăescu, coordonator Direcţie Patrimoniu Imaterial şi Cultură Tradiţională şi dr. Dorina Onica, şef Secţie Cercetare Aplicată şi Promovare.

© Fotografiile au fost realizate de CSMB

Institutul Naţional al Patrimoniului vă invită să participaţi cu oferta dumneavoastră la Licitaţia deschisă derulată în vederea atribuirii contractului de prestări servicii de proiectare pentru elaborare documentaţii tehnico-economice şi asistenţă tehnică pentru actualizarea proiectului de consolidare-restaurare a terasei cu busturi şi terasei sud-est ale castelului Peleş - Sinaia (Terasa nr. 1, Terasa nr.2, Terasa nr.3, Terasa nr.4, Terasa nr.5, Terasa nr.6-parţial) şi completarea cu Terasa nr.6-parţial, Terasa nr.7, Terasa nr.8, terasa nr.9, Terasa nr.10, Terasa nr.11 - Zona Alee, Terasa nr.12, Terasa nr.13;PH-II-M-A-16696.01 - Castelul Peleş, Sinaia, Str. Aleea Peleşului nr. 2, judeţul Prahova.

■ Conţinut: Contract servicii de proiectare pentru actualizarea proiectului de consolidare-restaurare a terasei cu busturi şi terasei sud-est ale castelului Peleş - Sinaia (Terasa nr. 1, Terasa nr.2, Terasa nr.3, Terasa nr.4, Terasa nr.5, Terasa nr.6-parţial) şi completarea cu Terasa nr. 6-parţial, Terasa nr. 7, Terasa nr. 8, terasa nr. 9, Terasa nr. 10, Terasa nr. 11 - Zona Alee, Terasa nr. 12, Terasa nr. 13; PH-II-M-A-16696.01 - Castelul Peleş, Sinaia, Str. Aleea Peleşului nr. 2, judeţul Prahova.
■ Tipul procedurii: Licitaţia deschisă
■ Coduri CPV: CPV 71322000-1 Servicii de proiectare tehnică pentru construcţia de lucrări publice şi 71356200-0 Servicii de asistenţă tehnică
■ Termenul de depunere a ofertelor: 03.05.2022 ora 15:00
■ Identificare pe platforma SEAP: CN1040654 / 23.03.2022, număr sub care a fost publicat la JOUE 2022/S 060-156615
■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti.

 

Institutul Naţional al Patrimoniului vă invită să participaţi cu oferta dumneavoastră la Procedura simplificată derulată în vederea atribuirii contractului de Servicii de proiectare pentru elaborarea studiilor şi investigaţiilor, documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie, proiectului pentru autorizarea execuţiei lucrărilor de construire, proiectului tehnic de execuţie şi detaliilor de execuţie, proiect de organizare a execuţiei lucrărilor, documentaţiei as built, documentaţiei privind urmărirea comportării în timp şi lucrări de întreţinere, şi asistenţă tehnică pentru restaurarea şi punerea în valoare a monumentului istoric Biserica de lemn cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică", Juliţa, com. Vărădia de Mureş, jud. Arad, cod LMI AR-II-m-A-00615.

■ Conţinut: Servicii de proiectare pentru elaborarea studiilor şi investigaţiilor, documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie, proiectului pentru autorizarea execuţiei lucrărilor de construire, proiectului tehnic de execuţie şi detaliilor de execuţie, proiect de organizare a execuţiei lucrărilor, documentaţiei as built, documentaţiei privind urmărirea comportării în timp şi lucrări de întreţinere, şi asistenţă tehnică pentru restaurarea şi punerea în valoare a monumentului istoric Biserica de lemn cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică", Juliţa, com. Vărădia de Mureş, jud. Arad, cod LMI AR-II-m-A-00615.

■ Tipul procedurii: Procedură simplificată
■ Coduri CPV: 71322000-1- Servicii de proiectare tehnică pentru construcţia de lucrări publice 71356200-0 - Servicii de asistenţă tehnică

■ Termenul de depunere a ofertelor: 12.04.2022.
■ Identificare pe platforma SICAP: SCN1103434/23.03.2022

■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti.

Expoziţia INP dedicată curentului Art Nouveau a ajuns la Pelişor

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) deschide astăzi o primă expoziţie dedicată stilului Art Nouveau din România, la Castelul Pelişor de la Sinaia. Expoziţia este un rezultat al implicării INP în proiectul în proiectul Art Nouveau2, Interreg Danube.
Azi, 10 martie, pornim pe firul Art Nouveau-ului din România, la Castelul Pelişor din Sinaia - prima oprire a unei expoziţii itinerante excelent pusă în valoare în mijlocul obiectelor ce au aparţinut Reginei Maria. Aceste obiecte se află în patrimoniul Muzeului Naţional Peleş, partener special în organizarea proiectului expoziţional. Expoziţia dedicată ,,artei totale" poate fi vizitată la Pelişor până pe 19 iunie, după care îşi urmează drumul prin ţară, spre alte clădiri reprezentative pentru ilustrarea stilului Art Nouveau, aşa cum s-a manifestat acesta în România.


„Art Nouveau este un stil şi o mişcare internaţională de artă, arhitectură şi artă aplicată cu o intensitate cuceritoare, manifestată preponderent la începutul secolului XX. De aceea se numeşte şi arta 1900. Se distinge ca un stil valoros, primenitor, de reconsiderare estetică consistentă şi de înnoire prin manifestările sale din artele decorative. Traversează domenii, răsfrânge influenţe, dizolvă canoane şi inventează. În România, manifestările artei totale cunosc denumiri date de influenţele majore prin care arhitectura, interioarele, mobilierul şi arta aplicată ajung să fie realizate. Astfel întâlnim în Transilvania deopotrivă Sezession, Szecesszió şi Jugendstil, iar în Vechiul Regat Art Nouveau" lămureşte Fraçoise Pamfil, arhitecta care a oferit echipei INP consultanţa ştiinţifică pentru realizarea expoziţiei.

De ce era nevoie de un astfel de proiect expoziţional?
Tematica, modul de prezentare al expoziţiei şi decizia de a o itinera au fost luate pentru ca publicul să poată să recunoască şi să preţuiască moştenirea culturală Art Nouveau prezentă, în grade şi versiuni diferite, pe teritoriul ţării noastre. Expoziţia propusă de Institutul Naţional al Patrimoniului contribuie la înţelegerea istoriei, ideilor, caracterului, manifestărilor, specificului, valorii şi importanţei moştenirii Art Nouveau în România - esenţiale pentru conservarea şi promovarea acestui patrimoniu.

„Arta totală poate fi văzută ca un efort colaborativ al multor artişti de a transforma viaţa de zi cu zi în artă. Astfel, aceasta s-a extins dincolo de limitele galeriilor, a fost adusă în sufrageriile oamenilor, în bucătării, pe scări şi în grădini prin decoraţii, mobilier, vase, lămpi, textile şi altele asemenea. Alegerea acetestei teme centrale pentru expoziţie, a artei totale, este şi o metaforă pentru apropierea publicului larg de acest stil eliberator, îndrăzneţ, cunoscut sub numele de Art Nouveau. Ori acesta este principalul motiv pentru care am pus la cale acest itinerariu Art Nouveau, pe care sperăm să-l parcurgă cât mai mulţi iubitori de frumos, istorie şi patrimoniu" declară Irina Iamandescu, director adjunct INP - Direcţia Momumente Istorice - şi coordonatoarea proiectului.


Ce aduce nou expoziţia?
Secţiunile expoziţiei cuprind, pe lângă spectaculoasele clădiri reprezentative pentru manifestarea artei totale în România, serii de detalii grupate în tematici ca: arta tâmplăriilor din lemn, geometrii şi modulări de pavimente, declinări decorative murale, expresivitatatea instalaţiilor, măiestria pieselor spaţiului interior, obiecte decorative. Elemente cu caracteristici asemănătoare care se regăsesc atât în arcul intracarpatic cât şi în cel extracarpatic au în comun efortul de a mărturisi, în ritmuri diferite, fenomenul arhitectural Art Nouveau / Szecesszió / Sezession / Jugendstil şi modul în care au coexistat de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până la începutul anilor ‘20 ai secolului al XX-lea în această parte a Europei. Oraşele reprezentate în expoziţie prin patrimoniul Art Nouveau pe care îl deţin sunt: Arad, Baia Mare, Băile Govora, Borsec, Botoşani, Braşov, Brăila, Bucureşti, Calafat, Cluj-Napoca, Constanţa, Corabia, Covasna, Craiova, Deva, Ditrău, Gheorgheni, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Ocna Sibiului, Odorheiu Secuiesc, Sfântu Gheorghe, Sinaia, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara.

Castelul Pelişor - manifestare a artei totale novatoare
Castelul Pelişor - prima gazdă a expoziţiei - reprezintă manifestarea artei totale novatoare, prin implicarea Reginei Maria, care şi-a asumat stilul Art Nouveau în esenţa sa nonconformistă şi spectaculoasă. Influenţe considerabile asupra creaţiei de mobilier gândite de Regina Maria s-au datorat Şcolii de la Darmstadt. Scoţianul Baillie Scott a fost unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi europeni ai mişcării Arts and Crafts. Acesta a decorat numeroase camere din palatul ducelui Ernst Ludwig von Hesse din Darmstadt, care a fost nepotul Reginei Victoria a Marii Britanii şi soţul Victoriei Melita, sora mai mică a Reginei Maria. Garniturile de mobilier pentru Camera de aur şi dormitor, concepute în jurul anului 1909 la curtea ducilor Hesse, realizate la Şcoala de Arte şi Meserii de pe şantierul reşedinţelor regale, sunt cele mai inedite lucrări păstrate în colecţia Castelului Pelişor, prezentând motive decorative medievale. Floarea de crin şi de iris sunt laitmotive ale creaţiei, regăsite inclusiv pe spătarele unor scaune şi fotolii. Atelierul vienez Bernhard Ludwig a furnizat o serie de garnituri de mobilier, printre care cele din camera de joacă a principilor. Fiul lui Bernhard Ludwig a devenit ulterior, la Sinaia, decoratorul cel mai important. Acesta a adoptat designul Sezession, guvernat de elemente geometrice, cu linii uşor curbate şi inserţii sculpturale.

Descoperă mai multe detalii vizitând expoziţia „Manifestări ale artei totale. Art Nouveau, Szecesszió, Sezession, Jugendstil", la Castelul Pelişor, în perioada 10 martie - 19 iunie 2022.

Mulţumiri partenerilor implicaţi în dezvoltarea expoziţiei şi a evenimentelor aferente: Muzeul Naţional Peleş: Narcis Dorin Ion, director general; Mircea-Alexandru Hortopan, director patrimoniu - pentru deschidere, găzduire şi completarea expoziţiei cu piese reprezentative, realizate de artisti de renume mondial pentru acest stil de referinta, din colecţia Muzeului Peleş.
Muzeul Judeţean Târgu Mureş- Palatul Culturii: Szántó Loránt, şef serviciu; Oniga Erika, muzeograf.
Aquatim - Muzeul Apei: Ilie Vlaicu, director general; Loredana Leordean, coordonator programe educaţionale.

Proiect realizat cu sprijinul:
Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Judeţean Teleorman, Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Iaşi, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Mureş, Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu", Oradea Heritage,
Asociaţia ARCHÉ, BETA. Bianca Azap & Dan Purice, Dragoş Andreescu. Monumentalist, Andreea Andronic, Alexandra Baboi, Raluca Bărbulescu, Victor Bunoiu, Veronica Burtea, Ana Dumitru, George Dumitriu, Alexandru Duţă, Rebeca Gag, Mădălin Ghigeanu, Ioan Grămadă, Camil Iamandesu, Raluca Iosipescu, Thomas Laschon, Irina Leca, Anca Majaru, Alexandru Mexi, Ovidiu Micşa, Ana Maria Pop, Adrian Spirescu, Matei Eugen Stoean, Liana Carina Tătăranu, Árpád Udvardi.
***
Expoziţia „Manifestări ale artei totale în România. Art Nouveau, Szecesszió, Sezession, Jugendstil", catalogul şi alte materiale şi evenimente aferente au fost realizate de Institutul Naţional al Patrimoniului în cadrul proiectului ART NOUVEAU 2. Consolidarea identităţii culturale a regiunii Dunării pornind de la moştenirea comună a patrimoniului ART NOUVEAU.

În continuarea proiectului ART NOUVEAU 1 (2017-2019) şi pentru un impact susţinut la nivelul promovării şi protejării patrimoniului Art Nouveau în regiunea Dunării, Institutul Naţional al Patrimoniului se implică în cooperarea regională într-un nou proiect în cadrul Programului Transnaţional Interreg Danube al Uniunii Europene. Scopul proiectului ART NOUVEAU 2, desfăşurat în perioada 2020 - 2022 în parteneriat cu instituţii şi muzee din alte 5 state riverane Dunării (Austria, Serbia, Slovacia, Croaţia şi Ungaria), este acela de a consolida identitatea culturală şi patrimoniul Art Nouveau din regiunea Dunării printr-un set de activităţi de cercetare, schimb de bune practici, iniţiative educaţionale, expoziţionale şi de promovare. Obiectivul principal al acestui proiect este promovarea şi punerea în valoare responsabilă şi durabilă a patrimoniului cultural Art Nouveau ca resursă pentru consolidarea identităţii culturale regionale şi pentru stimularea creşterii economice în regiunea Dunării. În acest scop, parteneriatul regional şi-a definit trei obiective specifice, şi anume: creşterea nivelului de cunoaştere a patrimoniului Art Nouveau în rândul publicul larg, dezvoltarea comunităţii profesionale specializate în Art Nouveau din regiunea Dunării şi profesionalizarea promovării turistice a patrimoniului Art Nouveau. Mai multe informaţii despre proiect: https://www.interreg-danube.eu/approved-projects/artnouveau2
Proiect cofinanţat din Fondurile Uniunii Europene (ERDF, IPA II).
Programul de Cooperare Transnaţională Dunărea este un instrument de finanţare al Interreg care urmăreşte îmbunătăţirea aplicării politicilor şi programelor de dezvoltare regională în zona Dunării.

Institutul Naţional al Patrimoniului vă invită să participaţi cu oferta dumneavoastră la Procedura simplificată derulată în vederea atribuirii contractului de execuţie lucrări de restaurare, consolidare şi punere în valoare a monumentului „Poarta Dealu - Vânătorilor", municipiul Târgovişte, Aleea Coconilor, între Curtea Domnească la N şi Casa Coconilor la S, jud. Dâmboviţa, cod LMI DB-I-m-A-16953.01

■ Conţinut: Lucrările de restaurare, consolidare şi punere în valoare a monumentului istoric „Poarta Dealu-Vânătorilor", municipiul Târgovişte, Aleea Coconilor, între Curtea Domnească la N şi Casa Coconilor la S, jud. Dâmboviţa constau în următoarele activităţi principale: - Refacerea parţială pe baza martorilor şi documentelor păstrate, a celui de al doilea arc, dinspre vale, a porţii şi al bolţii dintre cele două arce, refacere care se va executa în tehnică tradiţională din cărămidă de epocă cu mortar de var şi parţial, cu mortar bicomponent la zonele de armare cu spirale din oţel autentic, folosindu-se romanate din lemn; - Realizarea unei copertine de protecţie a zidurilor şi a sistemului de boltire din cărămidă de epocă la partea superioară a acestora, realizată cu mortar impermeabilizat; - Restaurarea paramentului, rostuire, biocidare şi hidrofobizare; - Injectarea tuturor fisurilor existente în zidărie pentru refacerea capacităţii portante a zidăriei; - Refacerea zonelor de zidărie degradată cu acelaşi tip de cărămidă ca cea existentă de dimensiuni 26 (27) x 14 x 4.5 cm, cu mortare istorice şi parţial cu mortare bicomponente; - Iluminat ambiental de punere în valoare a spaţiului verde; - Coborârea nivelului de călcare al drumului şi tratarea stratului finit cu un pavaj de beton tip hidromedia. Zidurile din subteran se vor marca prin cărămidă de pardoseală de epocă.

■ Tipul procedurii: Procedură simplificată
■ Coduri CPV: 45000000-7 Lucrari de constructii şi
45454100-5 Lucrari de restaurare
■ Termenul de depunere a ofertelor: 05.04.2022.
■ Identificare pe platforma SICAP: SCN1102852/15.03.2022

■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti.