Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural (1972), acceptată de România prin Decretul nr. 187/1990, stabileşte că anumite bunuri din patrimoniul cultural prezintă o importanţă excepţională care necesită protejarea lor ca parte din patrimoniul mondial al întregii omeniri. Lista Patrimoniului Mondial, constituită odată cu adoptarea Convenţiei, conţine astăzi un număr de 1052 de poziţii dintre care 814 culturale, 203 naturale şi 35 mixte, înscrise prin decizie a Comitetului Patrimoniului Mondial.

Pentru a putea propune situri pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial toate cele 165 state semnatare ale Convenţiei s-au angajat să pregătească liste indicative cu acele situri considerate ca având valoare universală excepţională, conform celor zece criterii stabilite prin Convenţie. Listele indicative sunt revizuite o dată la 10 ani şi sunt transmise către Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO fiind accesibile pe site-ul acestuia pentru a permite tuturor statelor o definire şi o armonizare a acestora pe baza strategiei UNESCO pentru o Listă a Patrimoniului Mondial reprezentativă, echilibrată şi credibilă.
Lista Patrimoniului mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată apoi cu înscrierea de situri culturale: Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999).
Lista Indicativă a României (http://whc.unesco.org/fr/listesindicatives/state=ro) este cea transmisă Centrului Patrimoniului Mondial - UNESCO în 1991 şi conţine informaţii succinte despre fiecare poziţie. Revizuirea sa este imperios necesară, în conformitate cu cerinţele Convenţiei care recomandă ca acest proces să aibă loc la fiecare 10 ani.
În ultimii 25 de ani Lista indicativă a României nu a fost revizuită pe fond, în ansamblul său, ci a fost doar completată în 2004 cu poziţia Centrul istoric al Sibiului şi ansamblul său de pieţe, în 2012 cu Satele istorice Hollókő şi Rimetea şi împrejurimile lor, ca extindere a poziţiei Hollókő (Ungaria), în 2015 cu Pădurile seculare de fag ale Carpaţilor ca extindere a seriei deja existente în Lista Patrimoniului Mondial (cu componente în Ucraina, Slovacia şi Germania) la care participă şi alte ţări europene şi în 2016 cu poziţia Peisajul Cultural Minier al Roşiei Montane. Aceste patru includeri în Lista indicativă au fost realizate în noul format cerut de UNESCO şi, împreună cu nominalizarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu - dosar în curs, vor rămâne în lista indicativă nefiind supuse procedurii de revizuire.

Prin urmare, Institutul Naţional al Patrimoniului - INP, în urma consultării cu Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor lansează atât Procedura si calendarul de revizuire cât şi Formularul privind propunerea unui sit sau a unor situri pentru Lista Indicativă.

Acest proces - participativ - de revizuire, răspunde cerinţelor UNESCO şi va reflecta, sperăm, cât mai obiectiv importanţa siturilor din România în context internaţional şi în relaţie cu alte liste indicative.

Proiectul de Listă Indicativă rezultat în urma acestui proces va fi prezentat de INP spre avizare Ministerului Culturii - Comisia Naţionale a Monumentelor Istorice şi Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor şi va fi transmis, în forma sa astfel amendată, Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO.

PROPUNERE de ÎNSCRIERE în LISTA INDICATIVĂ a ROMÂNIEI pentru LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL – UNESCO (doc)
PROCEDURA ŞI CALENDARUL DE REVIZUIRE A LISTEI INDICATIVE (pdf)
REVIZUIREA LISTEI INDICATIVE a României pentru înscrierea de situri în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (pdf)

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) anunţă deschiderea sesiunii 2016 de evaluare a solicitărilor privind includerea unor noi obiective în Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice (PNR).

Apelul pentru propuneri are la bază normele specifice privind derularea PNR, propuse de INP, prezentate spre consultare publică, avizate de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi aprobate de Ministrul Culturii prin ordinul nr. 3765 / 16.09.2016. Documentul final, intitulat Norme metodologice privind elaborarea şi derularea Programului Naţional de Restaurare a monumentelor istorice, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului, a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 743 / 23.09.2016.

Termen de depunere: 21 octombrie.

PNR
PNR 2016
Apel pentru propuneri

Scop
Utilitate
Urgenţe

 
Procedură

Condiţii de participare
Mod de evaluare
Calendar
Informaţii şi precizări suplimentare

PNR 
Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice (PNR) este principalul instrument de finanţare, din fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Culturii, a monumentelor istorice aflate în proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale şi a cultelor religioase.

Finanţarea monumentelor istorice aflate în proprietate privată, alta decât a cultelor religioase, nu poate fi asigurată prin PNR, ci printr-un mecanism distinct, reglementat prin HG. 1430 / 2003, cu finanţare de la bugetul de stat sau al autorităţilor locale.

Anual se finanţează prin PNR proiectarea, execuţia, dirigentarea şi asistenţa tehnică de specialitate necesare pentru realizarea lucrărilor de protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice incluse în program.

PNR 2016 
În cursul anului 2016 au fost alocate, la propunerea INP, fonduri pentru proiectare şi pentru executare de lucrări la obiective aflate deja în PNR. S-a asigurat finanţarea la nivelul maxim posibil, în funcţie de planificarea şi eşalonarea lucrărilor, dar şi de capacitatea de execuţie a tuturor şantierelor deschise care nu au avut probleme în derulare. S-a asigurat, de asemenea, finanţarea necesară pentru proiectare la obiectivele fără documentaţie tehnico-economică şi pentru actualizarea documentaţiilor tehnico-economice în cazurile în care aceasta a fost necesară.

Fondurile au fost alocate în trei etape, astfel: PNR 2016 - I, aprobat de Ministrul Culturii în data de 15.03.2016, cuprinde alocări pentru toate şantierele în curs, care la data stabilirii bugetului pentru PNR nu aveau probleme în derulare - probleme tehnice, blocaje administrative, litigii. PNR 2016 - II, aprobat de Ministrul Culturii în data de 10.06.2016, cuprinde alocări pentru proiectare şi execuţie la obiective existente în PNR, care necesită achiziţie publică. PNR 2016 - III, aprobat de Ministrul Culturii în data de 19.09.2016, cuprinde realocări pentru şantierele în curs, în funcţie de capacitatea de realizare a lucrărilor în fiecare caz în parte şi alocări pentru proiectare sau actualizare de proiecte pentru monumente aflate în PNR.

Având în vedere numărul mare de obiective deja înscrise în PNR şi lipsa unor norme specifice privind modul de selecţie şi introducere în program a unor obiective noi, fondurile disponibile pentru anul în curs au fost repartizate până în prezent exclusiv pentru obiective aflate deja în PNR.

Apelul pentru propuneri 
Ca urmare a aprobării normelor specifice privind derularea PNR, INP lansează prezentul apel, pentru propuneri privind finanţarea de noi obiective.
Scop 
Scopul procedurii de evaluare, aşa cum a fost aceasta propusă de INP şi aprobată de Ministrul Culturii, este de a dirija fondurile alocate în fiecare an de la bugetul de stat către monumentele care sunt în acelaşi timp cele mai valoroase şi cele mai periclitate. Procedura de evaluare prevăzută în norme urmăreşte ierarhizarea monumentelor istorice propuse spre finanţare, pentru a putea în final aloca fondurile cât mai raţional şi eficient, în condiţiile perpetuei sub-finanţări a domeniului patrimoniului cultural.
Utilitate 
Rezultatul procedurii de evaluare - lista monumentelor ordonate în funcţie de punctajul acordat - va servi ca instrument de planificare a necesarului de fonduri pentru anul următor. Astfel, rezultatul evaluării, transpus în termeni financiari, va fi înaintat Ministerului Culturii pentru a servi ca bază pentru planificarea bugetară.
Rezultatul evaluării nu reprezintă un angajament de finanţare. După alocarea de către Ministerul Culturii a bugetului PNR pentru anul următor, în lista ierarhizată rezultată în urma evaluării se va trasa linia de departajare dintre monumentele istorice finanţate şi cele nefinanţate.
Urgenţe 
Excepţie de la cele prezentate fac doar monumentele propuse pentru finanţare în regim de urgenţă, pentru care se primesc cereri la orice moment din an şi se evaluează imediat.

Procedura de evaluare 
Condiţii de participare 
Pot fi propuse pentru înscrierea în PNR imobile care au statut de monument istoric - clasate individual sau parte a unui ansamblu sau sit clasat - care se află în proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale (judeţ, comună, municipiu, oraş) sau a cultelor religioase recunoscute.
Solicitările pot fi înaintate de proprietari sau administratori legali ai imobilelor.
Nu pot depune solicitări pentru includerea în PNR proprietarii / administratorii care au încălcat prevederile unui alt protocol privind finanţarea din fondurile gestionate de INP pentru restaurarea monumentelor istorice.
Mod de evaluare 
Propunerile primite până la data limită anunţată vor fi evaluate de o comisie de specialitate, pe baza criteriilor cuprinse în Anexa 1 la Normele PNR. Rezultatele vor fi comunicate solicitanţilor şi vor fi publicate pe site-ul INP.
Calendar 
Propunerile pentru introducerea de noi obiective în PNR pot fi transmise până la data de 21 octombrie a.c., ora 14.00.
În cazul în care documentaţiile primite nu sunt complete, se vor cere completări, care vor putea fi depuse până la data de 28 octombrie a.c., ora 14.00.
Rezultatele evaluării propunerilor de noi obiective vor fi comunicate solicitanţilor şi vor fi afişate pe site-ul INP în data de 4 octombrie a.c. Pentru contestarea evaluării, solicitanţii se pot adresa INP într-un interval de trei zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor evaluării.
Lista finală cuprinzând rezultatul evaluării solicitărilor primite se va publica pe site-ul INP la data de 11 noiembrie a.c. Lista va fi transmisă Ministerului Culturii, pentru a fundamenta alocarea bugetară pentru PNR 2017.

Informaţii şi precizări suplimentare 
Se acceptă spre evaluare doar solicitările care respectă cerinţele de eligibilitate prezentate în Normele PNR - art. 5.
Pentru finanțarea serviciilor de proiectare așa cum sunt definite în art. 10, alin. 1 este necesara "lista, însușită de către solicitant, a elementelor de temă de proiectare, alcătuită pe baza conținutului-cadru minimal de INP". Documentul poate fi descărcat aici (link).
Invităm toţi solicitanţii să consulte cu atenţie Normele PNR înainte de a înainta orice documentaţie către INP, pentru a se asigura că respectă cerinţele prevăzute de acestea.
Pentru orice informaţii suplimentare şi precizări faţă de cele prezentate în anunţ şi în Norme, vă rugăm să vă adresaţi secretariatului PNR, la următoarele adrese:

Secretariat PNR
Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, Sect. 4, Bucureşti

Persoană de contact:

conf. dr. arh. Petru Mortu
consilier pentru restaurare şi PNR
e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
tel: 021-336.60.73

Norme de prevenire și stingere a incendiilor

Ministerul Culturii, 1999

(pdf)

Procedura de selecţie de oferte în vederea selecției de parteneri pentru propuneri de proiecte de către Institutul Național al Patrimoniului în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, CP1/2016 

06.09.2016

Ministerul Culturii a publicat spre dezbatere publică Proiectul Ordinului pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea și derularea Programului Naţional de Restaurare a monumentelor istorice, finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Propunerile și observațiile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Culturii, Bdul Unirii nr. 22, sector 3, București, pe fax, la nr. fax 021/222.85.43 sau la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., până la data 06.09.2016.

http://cultura.ro/page/407  

EVOCARE
Recent ne-au părăsit doi dragi foşti colegi, care au făcut parte din "colectivul de aur" al Direcţiei Monumentelor Istorice: arhitect Eugenia Greceanu şi istoric Oliver Velescu. Dumnezeu să îi odihnească în pace!

Eugenia Greceanu (1928-2016)
Formată ca restaurator, încă din primii ani de la absolvirea facultăţii de arhitectură, în cadrul colectivului condus de arhitecţii Ştefan Balş şi Radu Udroiu, Jeni Greceanu avea să îşi dedice întreaga viaţă studierii, protecţiei şi restaurării monumentelor istorice.
A activat în cadrul Direcţiei Monumentelor Istorice până în1975, cu puţin înaintea desfiinţării abuzive a acesteia (1 noiembrie 1977), ca referent pentru Transilvania, apoi pentru oraşele extra-carpatice, şef al serviciului avizare, membru al echipei de proiectare. În perioada 1975-1983 a continuat studierea oraşelor extracarpatice în cadrul Muzeului de Istorie al R.S.R. După 1990, a fost membru al Comisiei Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice şi profesor asociat la Catedra de istoria arhitecturii din Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu".
În anul 1977 a primit titlul de doctor în arhitectură, cu teza "Arhitectura bisericilor româneşti de zid din secolele XIII-XVII", realizată sub îndrumarea Profesorului arh. Grigore Ionescu.
Este autorul unor consistente studii istorico-arhitecturale şi de istorie a oraşelor, a restaurat importante monumente istorice, în calitate de şef de proiect sau ca membru în colectivul elaborator, a realizat studii istorice de fundamentare pentru documentaţii de urbanism şi sistematizare pentru oraşe şi teritorii cu un valoros patrimoniu arhitectural.
A fost tovarăşa de viaţă a reputatului istoric Radu Şerban Greceanu (+ 2012, urmaşul boierilor Greceni din Moldova), autorul "Bibliografiei Buletinului (1908-1945) şi Anuarului Comisiunii Monumentelor Istorice (1914-1915, 1942-1943)".
Doamna Eugenia Greceanu s-a stins din viaţă în ziua de 11 iunie a acestei veri fierbinţi.

Oliver Octavian Velescu (1928-2016)
Unul dintre ultimii D.M.I.-şti, Oliver Octavian Velescu, s-a stins sâmbătă, 6 august 2016, în ziua prăznuirii Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos.
In februarie împlinise 88 de ani şi încheiase unul dintre ultimele sale studii: monografia Închisorii Doftana. Alte câteva, puţine, au rămas "în şantier". Acest din urmă cuvânt i-a fost motto pentru întreaga viaţă, dedicată cu totul monumentelor istorice, fie ca istoric în cadrul Direcţiei Monumentelor Istorice, fie la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti.
Iniţial a urmat cursuri de inginerie - în domeniul alimentar - dar, constatând că nu are "chemarea" necesară, s-a îndreptat către Istorie. Dup absolvire a lucrat ca istoric al construcţiior în cadrul vechiului DMI, studiile sale servind la fundamentarea restaurării unor a numeroase edificii clasate monumente istorice, cu deosebire din spaţiul, Transilvaniei - d.ex. Castelul Huniazilor - deoarece cunoştea foarte bine limbile maghiară şi latină.
Odată cu desfiinţarea DMI (pe atunci Direcţia Patrimoniului Cultural Naţional) a reuşit să se angajeze la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, unde a realizat numeroase studii şi cercetări. Una dintre misiunile sale a fost de a carta întregul areal prevăzut a fi demolat, cuprins între Şoseaua de Trafic Greu-Şos. Pandurilor şi Puişor (1978-1980). Totodată, a scris numeroase articole de specialitate, privind diferite aspecte ale istoriei Bucureştilor, multe fiind de referinţă; dintre cărţi amintim monografia "Ion Kalinderu", 2014. La invitaţia regretatei Prof. arh. Sanda Voiculescu, a fost profesor asociat la Cadedrade istoria arhitecturii a Universităţii "Ion Mincu"
Aşa cum spunea colega noastră, arh. Ruxandra Nemţeanu, la ceremonia funerară, "Cu domnul Oli Velescu, dispare o lume".
 

CENTRALIZATOR CU REZULTATELE FINALE La concursul organizat în zilele de 12.08.2016 și 19.08.2016 la Institutul Național al Patrimoniului.

CENTRALIZATOR CU REZULTATELE PROBEI SCRISE la concursul organizat în zilele de 12.08.2016 și 19.08.2016 la Institutul Național al Patrimoniului. (pdf)

Cerere tip conform Legii nr. 544/2001 (doc)

Reclamaţie administrativă conform Legii nr. 544/2001, model 1 (doc)

Reclamaţie administrativă conform Legii nr. 544/2001, model 2 (doc)