SHARE
SHARE
Luni, 16 decembrie 2013, începând cu ora 11.00, în „Sala Verde” a Prefecturii Iaşi, va avea loc o conferinţă de presă, susţinută Alexandru MURARU, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului. Subiectul conferinţei de presă va fi, în principal, legat de sumele care au venit la Iaşi pentru monumente istorice în anul 2013, prin instrumentul financiar al Guvernului României pentru finanţarea monumentelor istorice – Programul Naţional de Restaurare. Evenimentul îşi propune un bilanţ al finanţărilor alocate pentru monumentele istorice din Iaşi la puţin mai mult de 6 luni de la preluarea mandatului. Totodată, vor fi expuse proiectele pentru următorii ani, precum şi situaţia actuală a patrimoniului cultural naţional.
Conferinta poate fi vizionata, urmand link-ul: http://www.privesc.eu/Arhiva/19262/Conferinta-de-presa-sustinuta-de-Alexandru-Muraru--directorul-Institutului-National-al-Patrimoniului--la-Iasi
A doua ediție a evenimentului „Serile Patrimoniului Național", organizat de Institutul Național al Patrimoniului, are loc în data de 11 decembrie, ora 18, la Jockey Club Român, București.
În cadrul evenimentului, dl. Daniel BARBU, Ministrul Culturii, va susține prelegerea „Critica economiei politice a patrimoniului cultural".
"Serile Patrimoniului Național" reprezintă o dezbatere lunară, cu scopul de a trage un semnal de alarma în vederea salvgardării patrimoniului național. Personalități ale vieții publice vor pune în discuție probleme actuale pentru cultura română, mediul educațional, social sau politic din perspectiva unui domeniu fundamental pentru România.
Temele abordate vor cuprinde atât o trecere în revistă a spațiului construit înainte și după 1989, cât și idei referitoare la mentalități, discurs, identități, memorie colectivă și politici culturale.
Informații de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).
Joi, 28 noiembrie, incepand cu ora 18, la Palatul Cesianu-Racovita, a avut loc evenimentul Monumente Uitate- Ansambluri Nobiliare din Banat si Moldova. Un patrimoniu redescoperit.
Evenimentul marchează finalul etapei 2013 a programului cultural "Monumente Uitate" și urmărește să aducă în fața publicului rezultatele acestui an. Proiectul este desfasurat de Asociatia Arche, in parteneriat cu Institutul National al Patrimoniului.
"Monumente Uitate" a început în urmă cu cinci ani. Obiectivul inițial era cercetarea arhitecturii rezidențiale extraurbane a nobilimii din spațiul intracarpatic;
Prin proiectele din cadrul programului au fost documentate pete 600 de ansambluri nobiliare extraurbane din Transilvania, Crișana, Maramureș, Banat și Moldova. – Banat și Moldova în 2013;
Ansamblurile nobiliare, luate individual, vorbesc despre statutul și posibilitățile economice ale proprietarului, despre naționalitatea și convingerile sale religioase și politice, despre înclinațiile și aspirațiile lui, reprezentând mărturii prețioase ale istoriei sociale;
Ansamblurile nobiliare extraurbane constituie o componentă semnificativă a patrimoniului construit din România și un fenomen arhitectural comun întregului spațiu European.
Miercuri, 27 noiembrie, a avut loc conferinta de presa cu ocazia lansarii celui mai recent album al trupei URMA, "Lost End Found".
In cadrul evenimentului a participat dr. Alexandru MURARU, Director General al Institutului National al Patrimoniului, alaturi de dl. arh. Serban STURDZA, Vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania si al Fundatiei Pro-Patrimonio.
Institutul National al Patrimoniului este partener in cadrul acestui demers nobil care isi propune sa traga un semnal de alarma in vederea salvgardarii patrimoniului national. Astfel, INP devine una dintre putinele instituții care alege o asemenea formă de promovare și de punere în valoare a patrimoniului național, utilizată pe scară largă în Europa și în întreaga lume.
Printr-o formă grafică de excepție, albumul produs de Mani Gutau/Catapulta Records atrage atenţia asupra monumentelor de patrimoniu care necesită consolidare imediată.
Cele 11 piese includ melodii premiate precum "Terminus" sau "Cine iubește și lasă". Albumul va fi disponibil digital și print, în serie limitată, definind parcursul trupei din ultimii 10 ani, în 120 de pagini. Totodată, materialul reprezintă o invitație deschisă spre a descoperi patrimoniul cultural și arhitectural din România.
URMA este un proiect imaginat în primăvara anului 2003 în Cluj Napoca. Miza inițială a fost promovarea muzicii fără a apela la artificiile instrumentației moderne.Muzica și textele în limba engleză permit acestei trupe dreptul la "libera circulație".
Dupa 10 ani de prezență în industria muzicală, trupa URMA reușește să se distingă prin decență, seriozitate și calitate, lucruri care au cântărit decisiv în colaborarea cu INP.
Folosind exemple pozitive precum Casa Mincu din București sau Uzinele de Apă din Suceava, unde un grup de arhitecți voluntari, dedicați și entuziaști au reușit cu eforturi constructive să salveze și să redea comunității monumente de patrimoniu inestimabile, noul album subliniază urme arhitecturale de poveste, dintre care menționăm Palatul Cantacuzino, Sinagoga din Timișoara sau Cazinoul Constanța.
Un polonic de rețete tradiționale. Gastroetnica, gastronomie tradițională în comunitățile multietnice din Dobrogea”
Institutul Național al Patrimoniului, Direcția Programe, împreună cu Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, cu Asociația ”Dobrogea-istorie și civilizație” au onoarea de a vă invita la prezentarea proiectului ”Un polonic de rețete tradiționale. Gastroetnica, gastronomie tradițională în comunitățile multietnice din Dobrogea”.
Evenimentul va avea loc joi, 14 noiembrie 2013, orele 13.00, la Biblioteca Județeană ”I.N. Roman” din Constanța. Proiectul cultural este realizat de Institutul Național al Patrimoniului și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Pe teritoriul Dobrogei, comunităţile de lipoveni, aromâni, tătari, bulgari, greci, italieni și-au dezvoltat propria lor gastronomie, un bun exemplu al unei culturi specifice lor. Practicile, tehnicile, simbolurile, obiceiurile privitoare la gastronomia unei comunităţi fac parte din modelul unei culturi şi sunt importante în cunoaşterea identităţii comunităţii respective. Aceste 6 comunităţi, lipoveni, aromâni, tătari, bulgari, greci, italieni din Dobrogea, sunt un subiect puţin studiat, mai ales în privinţa alimentaţiei tradiţionale.
Studiul gastronomiei tradiţionale presupune un mare efort de sinteză ce aduce împreună descoperirile tuturor celorlalte cercetări într-un mod firesc, prin care putem face cunoscută printr-o abordare mai accesibilă şi eficientă, cultura celor 6 comunităţi din Dobrogea, publicului larg!
Principalul scop al proiectului este cel de recuperare a valorii identitare a acestor comunităţi, deseori izolate, precum şi legătura care se poate crea între generaţii în cadrul comunităţilor respective, eventuala stimulare a atractivităţii și din punct de vedere gastronomic a zonei dobrogene. Valorificarea segmentului gastronomic tradiţional va putea permite dezvoltarea şi poate coeziunea mai strânsă a acestor comunităţi, care sunt deţinătoarele acestui patrimoniu imaterial, protejându-şi şi consolidându-şi identitatea proprie.
Crearea unui eventual model turistic care se va articula în jurul particularităţilor bucătăriei tradiţionale din aria tuturor celor două judeţe, Constanţa şi Tulcea, va permite prin proiecte viitoare integrate o dezvoltare pe termen lung cu beneficii culturale şi social-economice locale, regionale şi naţionale.
Postarea pe website- ul dedicat proiectului , www.gastronomietraditionala.ro, pe o hartă digitală a celor mai importante monumente din zonă, precum şi a celor mai importante pensiuni, sperăm să asigure atracția turistică mai mare către aceste locaţii.
În cadrul evenimentului temele abordate vor fi:
1. Archaeological landscape and the french perspective (peisajul arheologic și perspectiva franceză asupra conceptului);
2. Archéogéographie – a meaning in écologie politique (arheogeografia și semnificația sa în ecologia politică franceză)
3. Preventive archaeologie and the french legislation – an open discussion (arheologia preventivă și legislația franceză)
Principalul vorbitor va fi dl Philippe Fajon, arheolog la Serviciul Regional de Arheologie din Nomandia de Sus (Service Régional de l'Archéologie de Haute-Normandie) și cercertător în ehipa ArScAn – Archéologie(s) Environnementale(s) din cadrul Maison René Ginouvès (CNRS-Université Paris I), care în cei peste 25 de ani de activitate a dobândit o vasta experiență profesională, atât ca arheolog expert al Ministerului Culturii din Franța în calitate de responsabil cu organizarea și controlul științific al cercetărilor arheologice preventive din Normandia, dar și ca cercetător în diverse proiecte de arheologie a mediului (archéologie environnementale), concentrate asupra văii fluviului Sena.
Seminarul se desfășoară sub auspiciile proiectului european ARCLAND: Archaeolandscapes Europe (finanțat de EC - Education, Audiovisual and Culture Executive Agency și coordonat de Roman-Germanic Commission/German Archaeological Institute, Berlin, Germania) ce se desfățoara pe parcursul a 5 ani (2010-2015) cu un număr de peste 50 parteneri, reprezentând instituții din toată Europa. Scopul rețelei ARCLAND este de a promova în Europa utilizarea imaginilor ariene (fotografii și imagini satelitare) și a tehnicilor de teledetecție pentru înțelegerea, conservarea și împărtășirea peisajelor și a mostenirii arheologice.
Lista persoanelor programate PENTRU SESIUNEA DE ATESTARE A SPECIALIŞTILOR, EXPERŢILOR ŞI VERIFICATORILOR TEHNICI ÎN DOMENIUL PROTEJĂRII MONUMENTELOR ISTORICE CARE SE VA DESFĂŞURA ÎN DATA DE 21 noiembrie 2o13, ÎNCEPÂND CU ORA 10:00 LA SEDIUL INSTITUTULUI NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI, STR. IENĂCHIŢĂ VĂCĂRESCU NR. 16, SECTOR 4, BUCUREŞTI, ETAJ 1, SALA “BIBLIOTECĂ”:
Prima ediţie a evenimentului „Serile Patrimoniului Naţional”, organizat de Institutul Naţional al Patrimoniului, are loc astăzi, 20 noiembrie, ora 18, la Jockey Club Român, Bucureşti.
În cadrul evenimentului, dl. Radu BOROIANU, Secretar de Stat în Ministerul Culturii, va susţine prelegerea „Deruta Patrimoniului Naţional”.
“Serile Patrimoniului Naţional” îşi propun să devină o dezbatere lunară, cu scopul de a trage un semnal de alarma în vederea salvagrdării patrimoniului naţional. Personalităţi ale vieţii publice vor pune în discuţie probleme actuale pentru cultura română, mediul educaţional, social sau politic din perspectiva unui domeniu fundamental pentru România.
Temele abordate vor cuprinde atât o trecere în revistă a spaţiului construit înainte şi după 1989, cât şi idei referitoare la mentalităţi, discurs, identităţi, memorie colectivă şi politici culturale.
„«Serile Patrimoniului Naţional» reprezintă o iniţiativă a Institutului Naţional al Patrimoniului de a aduce în faţa publicului teme cotidiene pentru domeniul patrimoniului, dezbătute de personalităţi care au marcat sau activează profund în acest domeniu. Dezbaterea de miercuri va fi o evaluare a stării patrimoniului din perspectiva unui demnitar al statului român, care va vorbi despre problemele acestui domeniu din ultimii 20 de ani. În ediţiile viitoare, care vor fi lunare, vom invita şi oameni marcanţi ai societăţii, istorici, arhitecţi şi chiar personalităţi politice, foşti miniştri sau prim-miniştri în diferite guverne ale României. Totodată, sperăm să putem organiza si dezbateri pe teme actuale, pentru că patrimoniul nu înseamnă doar monumentele istorice, ci tot ce are mai bun o naţiune construit în generaţii.” a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului Naţional al Patrimoniului.
Invitatul lunii decembrie la „Serile Patrimoniului Naţional” va fi ministrul Culturii, dl Daniel BARBU.
Informații de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).
“Iașul are prima șansă pentru titlul de Capitala Culturală Europeană în 2021, din punct de vedere al patrimoniului construit. În acest context, Iașul reprezintă locația perfectă, având în vedere faptul că este al doilea oraș din țară, după București, în ceea ce privește numărul de monumente istorice“, a declarat dr. Alexandru MURARU, astăzi, la București, la cea de-a zecea conferință internațională de arhitectură: RIFF 2013.
Expoconferințele de arhitectură au reunit până în prezent peste 3000 de arhitecți și designeri din Europa, Asia și America, 400 de speakeri, 350 de companii, 220 de parteneri și sponsori, 115 parteneri media.
Evenimentul aduce împreună lideri ai spațiului construit, arhitecți și contractori din Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Elveția, Austria, și România, apreciați la nivel național și internațional pentru proiectele și realizările lor.
RIFF 2013 a reunit peste 400 de arhitecți, proiectanți și companii de specialitate.
Alături de dr. Alexandru MURARU, Director General al INP, au mai participat arh. Stephen HODDER, Președinte, Royal Institute of British Arhitects, Lilian ZAMFIROIU, Președinte, Institutul Cultural Român, Zeno BOGDANESCU, Rector, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, arh. Șerban ȚIGĂNAȘ, Președinte al Ordinului Arhitecților din România, precum și nume de prestigiu ale mediului de afaceri, diplomați și lideri din domeniul arhitecturii și din industria construcțiilor.
În 2021 România va fi din nou, printr-un oraș, în centrul lumii culturale europene.
În 2007 Sibiul a fost invitat a fi Capitală Culturală a Europei alături de Luxembourg și a facut-o cu succes. Acest program European a dus la restaurarea, la dezvoltarea și la așezarea unui oraș românesc pe harta culturii europene.
Timișoara, Cluj, și Craiova sunt orașele care aspiră la statutul de capitală culturală. Brailă si Arad fac eforturi pentru a intra în competiția pentru titlul de Capitala Culturală Europeana 2021. În 2016 România își va alege orașul care va fi în 2021 alături de un oraș din Grecia, Capitală Culturală Europeană
„Iașul reprezintă capitala culturală și simbolică a României. Având în vedere atât patrimoniul construit cât și evenimente de anvergură care contribuie la infrastructura culturală precum FILIT,
FIE, Seara Valorilor, Simpozionul Național Monumentul- Tradiție și Viitor, Iașul are toate șansele pentru a deveni Capitala Culturală Europeană în anul 2021. Mai mult decât atât, importanța istorică și tradiția vor aduce coroana europeană în capitala Moldovei”, a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului Național al Patrimoniului.
Competiția “Capitala Europeană a Culturii” este lansată cu 6 ani în avans, pentru a oferi orașelor posibilitatea de a se pregăti. Manifestarea aduce numeroase beneficii orașelor și regiunilor; deși rămâne, în esență, un eveniment cultural, ea generează beneficii sociale și economice semnificative, în special atunci când este integrată într-o strategie de dezvoltare pe termen lung, axată pe cultură.
De la crearea acestui titlul, în 1985, 46 de orașe au fost desemnate “Capitale Europene ale Culturii’, până în prezent. În 2012, Capitalele Europene ale Culturii au fost Guimaraes- Portugalia și Maribor- Slovenia.
Viitoarele “Capitale europene ale culturii” 2013-2019:
2013: Marsilia (Franța) și Košice (Slovacia)
2014: Umeå (Suedia) și Riga (Letonia)
2015: Mons (Belgia) și Plzeň (Republica Cehă)
2016: Donostia-San Sebastian (Spania) și Wroclaw (Polonia)
2017: În Danemarca, Aarhus și Sønderborg se află încă în competiție.
În Cipru, Nicosia și Paphos se află încă în competiție.
2018: Țările de Jos și Malta
2019: Italia și Bulgaria
Istoric INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).
