Campania 2017, campania 2016, campania 2015, campania 2014, campania 2013, campania 2012, campania 2011, campania 2010, campania 2009, campania 2008, campania 2007, campania 2006, campania 2005, campania 2004, campania 2003, campania 2002, campania 2001, campania 2000, campania 1999.

Cercetări arheologice in România 1983 - 2017.
Bază de date online cu posibilitate de căutare pe localitate, an, județ, epocă sau categorie de sit.

Directorul General al Institutului National al Patrimoniului, arh.Radu-Petre NASTASE, aflat in vizita la Mangalia, a vizitat Moscheea "Esmahan Sultan", unde a asistat la slujba de la pranz.

Moscheea „Esmahan Sultan" din Mangalia este cel mai vechi lăcaș de cult musulman din România, ridicat în anul 1575. Este înconjurată de cimitirul mahomedan ce conține morminte vechi de peste 300 de ani.

Clădirea, situată pe str. Oituz nr. 1, este înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Constanța cu codul LMI CT-II-m-A-02901 sub numele de Geamia „Esmahan Sultan".

Comunitatea turco-tătară numără la Mangalia, în prezent, mai bine de 3.000 de credincioși musulmani. Dintre aceștia, vârstnicii sunt cei care vin în fiecare zi la rugăciunile rituale. La cele două sărbători ale islamului, Idul Fitr și Idul Adha, geamia "Esmahan Sultan" devine neîncăpătoare.

În perioada comunistă, moscheea a ajuns într-un stadiu avansat de degradare însă după 1989 Primăria Municipiului Mangalia s-a ocupat de restaurare.

În anul 2008, moscheea a trecut printr-un nou proces de restaurare totală, costurile lucrărilor, de peste un milion de euro, fiind suportate de un om de afaceri turc. A fost restaurata şi fântâna din curte, care nu mai funcţiona din anul 1959 şi s-a mai construit o clădire în care credincioşii musulmani să se purifice înainte de a participa la slujbă. Fântâna este înconjurată de stele şi pietre tombale din cimitir.

În prezent geamia poate fi vizitată de turiști și locuitorii orașului, iar hogea Halil Ismet de la Esmahan Sultan le prezintă acestora istoria lăcașului de cult.

Informatii de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Culturii. INP este condus de Arh. Radu Petre Nastase, care este Director general si Președintele consiliului de administrație și coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu. INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Cronica cercetărilor arheologice, campania 2013 (pdf 50 MB)

Cronica Cercetărilor Arheologice din România, volumele in format digital: campania 2000 (doc), campania 2001 (doc), campania 2002 (pdf), campania 2003 (pdf), campania 2004 (pdf), campania 2005 (pdf), campania 2006 (pdf), campania 2007 (pdf), campania 2008 (pdf), campania 2009(pdf), campania 2010 (pdf,) campania 2011 (pdf), campania 2012 (pdf), campania 2013 (pdf), campania 2014 (pdf), campania 2015 (pdf).

Directorul General al Institutului Național al Patrimoniului, arh. Radu-Petre NĂSTASE, s-a alăturat delegației conduse de Viceprim-ministrul Liviu DRAGNEA, în vizita care a avut loc în perioada 4-5 Iunie, în județele Suceava, Iași și Botoșani.

În cursul vizitei au fost discutate aspecte referitoare la continurea procesului de restaurare a obiectivelor monument istoric- Casa Sofian, Botoșani și Catedrala Mitropolitană, Iași, prin Programul Național de Restaurare, gestionat de INP, cu sprijinul și cofinanțare din partea Companiei Naționale de Investiții, a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În cadrul vizitei de la Botoșani au avut loc discutii între IPS Teofan, primarul orașului Botoșani, Ovidiu PORTĂRIUC, împreună cu deputați și senatori locali printre care deputatul Andrei DOLINEASCHI, alături de președintele Consiliului Județean Suceava, Cătalin NECHIFOR.

Delegația oficială s-a încheiat la Iași, la Catedrala Mitropolitană unde IPS Teofan a prezentat proiectul de consolidare, restaurare și modernizare a complexului Catedralei Mitropolitane, în prezența Viceprim-ministrului Liviu DRAGNEA, a primarului orașului Iași Gheorghe NICHITA și a altor oficialități.

Au avut loc întâlniri între Viceprim-ministrul Liviu DRAGNEA, IPS Teofan, primarul orașului Iași Gheorghe NICHITA, directorul general al Institutului Național al Patrimoniului Radu-Petre NĂSTASE și directorul general al Companiei Naționale de Investiții Manuela Irina PĂTRĂŞCOIU, vizând definirea oportunităților de colaborare interinstituțională. S-a pus accentul pe importanța restăurării și punerii în valoare a patrimoniului cultural național de către Guvern prin programele și instituțiile cu atribuții în acest domeniu.

La întâlniri au fost prezenți proiectanții și constructorii celor două monumente, Casa Sofian, înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice, cod BT-II-m-B-01906, Botoșani și Catedrala Mitropolitană, Iași, cod LMI IS-II-m-A-04069.01, Iași .

Informatii de background INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Culturii. INP este condus de Arh. Radu Petre Nastase, care este Director general si Președintele consiliului de administrație și coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu. INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Începând cu data de 5 martie 2014, noul Director general al Institutului Național al Patrimoniului este Arh. Radu Petre NĂSTASE, șef de lucrări la Universitatea de Arhitectură și Urbanism " Ion Mincu" București.

Despre INP
Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general/manager, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

          FORCOPAR - Centrul pentru formarea la distanţă, documentare şi informare în arheologia industrială a luat fiinţă în cadrul Universitărţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu" din Bucureşti în urma desfăşurării proiectului "2011-1-RO1-LEO05-15311 - Formation professionnelle a distance en archeologie industrielle (Conservation/reconversion), de la faisabilité a l'operationnalité – FORCOPAR 2, din cadrul programului european Leonardo da Vinci „Transfer de inovaţie". La proiect a participat un număr de 14 parteneri din 4 ţări – România, Belgia, Franţa şi Italia.
          Formarea la distanţă (on-line) a persoanelor interesate de domeniul arheologiei industriale, oferită de Centrul FORCOPAR se înscrie în cadrul larg al învăţării pe tot parcursul vieţii („Lifelong learning"). Înscriindu-se în categoria de învăţare „Lifelong learning" formarea din cadrul Centrului asigură accesul deschis la educație de calitate pe parcursul întregii vieți, tuturor persoanelor interesate de domeniul arheologiei industriale. Oferta educațională asigură ca abilitățile și competențele dobândite de cursant să fie adaptate cererii în continuă schimbare în domeniu. În acest sens, activitățile de formare sunt deschise, variate și flexibile. Ele permit obţinerea conştinţelor, abilităţilor şi competeneţelor cerute de piaţa muncii şi de socieate, având drept finalitate dezvoltarea personală și/sau profesională.
          În Carta Patrimoniului Industrial, elaborată de TICCIH (Comitetul Internaţional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial) în anul 2003, patrimoniul industrial este definit ca fiind „constituit din mărturiile culturii industriale care au semnificaţie istorică, tehnologică, socială, arhitecturală şi ştiinţifică. Aceste mărturii pot fi clădiri, maşini şi instalaţii, laboratoare, mori şi fabrici, mine şi situri pentru procesare şi rafinare, depozite, locuri în care energia este generată, transmisă şi folosită, structuri şi infrastructuri de transport, precum şi locuri folosite pentru activităţi sociale legate de industrie cum ar fi locuinţe, lăcaşuri de cult, clădiri pentru educaţie", iar arheologia industrială „o metodă interdisciplinară de studiu a tuturor mărturiilor, materiale sau imateriale a documentelor, a artfactelor, a stratigrafiilor şi a structurilor, a aşezărilor omeneşti şi a peisajelor urbane sau naturale , create pentru sau de către procesele industriale. Aceasta se foloseşte de metodele de investigaţie cele mai potrivite pentru a creşte gradul de înţelegere a trecutului şi prezentului industrial."
          Baza activităţii de formare la distanţă (on-line) o reprezintă Platforma educativă on-line, elaborată pe parcursul desfăşurării proiectului european FORCOPAR 2.
          Oferta educaţională este alcătuită din 6 module, fiecare având un număr de 3 până la 7 unităţi, în funcţie de complexitatea modulului. Temele grupate în module sunt diverse, ele acoperind o gamă largă de probleme legate de înţelegerea patrimoniului industrial (din perspective diferite) şi de posibilităţile de conservare, prin conversie:
          Modulul 1: Introducere în arheologia industrială, este alcătuit din 7 unităţi: Este un modul de formare care privește cunoștințe generale. Împreună cu Modulul 2 al platformei educative, face parte din arheologia industrială descriptivă. El se adresează unui public interesat de tematică, public care are o pregătire generală, indiferent de nivelul și de activitatea sa de bază si fara ca pregătirea și activitățile să fie legate direct de arheologia industrială. El permite cursanților să dobândească o cultură de bază în domeniul arheologiei industriale.
          Modulul 2: Tehnologii, arhitectură, urbanism, peisaje, este alcătuit din 5 unităţi. Modulul abordează problemele unei arheologii industriale descriptive, având ca prim obiectiv realizarea unei vederi de ansamblu asupra tipologiei uzinei şi a evoluţiei acesteia în spaţiu şi timp. Dar activitatea industrială se bazează pe tehnici diversificate la infinit. Cele trei unităţi «tehnologice » ale acestui modul au ca obiectiv familiarizarea cursantului cu trei sectoare determinante: producţia energetică, producţia industrială, transporturile. În unitatea 5, cursantul îşi va lărgi orizontul integrând în analiză ansamblul componentelor care edifică patrimoniul industrial şi generează un teritoriu.
          Modulul 3: Memoria sferei muncii, este alcătuit din 3 unităţi. Obiectul Modulului 3 îl reprezintă ansamblul elementelor, prin componentele sale umane și materiale, care au caracterizat trecutul Locului de Muncă și care constituie o mărturie a acestuia: dobândind o valoare istorică, în general, și/sau, în special, de identitate a unei colectivități sau a unei comunități. Scopul programului de formare este de a putea să identifice aceste elemente și valoarea lor de memorie, pe baza unor cunoștințe istorice generale, limitându-se la secolele XIX și XX. Prin intermediul acestui modul, cursanții vor fi dobândit, pe de o parte, competențele necesare pentru descoperirea celor mai semnificative elemente, documentare și materiale, care au o valoare de mărturie, adică de memorie a majorității siturilor patrimoniului industrial; pe de altă parte, ei vor fi capabili să găsească modalitățile cele mai adecvate și mai eficiente pentru a conserva și pentru a ilustra aceste elemente în siturile recuperate și pentru a conduce o acțiune de sensibilizare și de difuzare a cunoștințelor lor în exterior.
          Modulul 4: Evaluarea şi inventarierea siturilor, este alcătuit din 4 unităţi. Obiectivul modulului este să ofere cursanţilor cunoştinţe privind diversele modalităţi de investigare şi metodologia pentru a inventaria şi repertoria patrimoniul industrial. Este un modul specializat, strâns legat de aspecte care privesc cercetarea, analiza şi salvarea siturilor industriale. Acest modul urmăreşte obţinerea capacităţilor de detectare a potenţialului şi a posibilităţilor de reconversie a siturior de arheologie industrială, ca şi a ameninţărilor contemporane la care sunt expuse. În acelaşi timp, inventarul este tratat ca un element al sistemului de protecţie. Modulul are ca scop implementarea unei structuri de inventar complexe, adaptabile şi uşor de utilizat de către diverse categorii de public, ca instrument indispensabil partenerilor implicaţi în reconversie.
           Modulul 5: Protejare; programarea conversiei, este alcătuit din 5 unităţi. Modulul 5 introduce cursantul în domeniul specific care vizează măsurile de protecție ale arheologiei industriale prin etapele succesive necesare pentru reconversie: instrumentele legislative ale protecţiei, condiţionările urbanistice, categorii de intervenţie, potenţialul, proramarea funcţiunilor viitoare, planul de fezabilitate, planul de acţiune. Cunoștințele acumulate permit, la finalul modulului, acumularea unor competențe necesare pentru a decide care este cea mai bună soluție pentru a proteja situl industrial si modalităţile de acţionare în acest sens.
           Modulul 6: Proiectul de arhitectură și de urbanism în cazul conversiei, este alcătuit din 3 unităţi. Modulul 6 este un modul de formare de competențe, dedicat instruirii în domeniul metodelor și principiilor de elaborare a proiectului de arhitectură. Acesta oferă competențele necesare stăpânirii principalelor probleme strict legate de practica proiectului de arhitectură, pentru recuperarea și valorificarea siturilor și edificiilor care fac parte din patrimoniul industrial. Modulul se desfășoară prin intermediul unei explorări a celor mai semnificative experiențe care au fost efectuate, a studiului cazurilor de bune practici, prin intermediul cărora se abordează principiile și metodele care stau la baza un proiect de calitate, precum și problemele de comunicare și de valorificare.

          Platforma educativă a centrului Forcopar oferă:
- întreaga bază didactică conţinând conţinutul modulului şi a unităţilor precum şi activităţile necesare pentru obţinerea validării;
- resursele oferite: textul autorului, baza de date (cu exemple analitice ale unor cazuri diverse de conversie), biblioteca virtuală, glosarul, albumul de fotografii
- criteriile de evaluare a fiecărei unităţi şi a modulului, în ansamblul său;
- posibilităţi variate de comunicare cu tutorele şi între cursanţi: forum, chat, e-mail etc.

          Formarea la distanţă a Centrului Forcopar se adresează tuturor persoanelor interesate de domeniul arheologiei industriale, fie ca mijloc de perfecţionare personală, fie din perspectiva instituţiei în care activează. Centrul oferă două categorii de formare:
- Formare iniţială, indiferent de studiile anterioare ale cursantului
- Formare continuă, caz în care absolvirea cu succes a unuia sau mai multor module poate fi folosită, prin credite transferabile, în studiile de master sau succesive.
          Fiecare solicitant poate opta, la alegere, pentru unul din cele 6 module ale Ofertei de studii.
În funcţie de interesul personal sau de grup (al organismului din care provin cursanţii) se poate opta pentru mai multe module sau pentru întregul ciclu, alcătuit de cele 6 module.

          Durata de desfăşuare a fiecărui modul este stabilită în funcţie de numărul unităţilor componente şi de complexitatea lor. Ea este precizată, la început, de tutorele care are în responsabilitate formarea în domeniul modulului respectiv.
Un modul se poate desfăşura dacă sunt înscrişi cel puţin 10 cursanţi. În cazul în care numărul de solicitanţi depăşeşte această cifră, se formează grupe de studiu, alcătuite dintr-un număr de cursanţi cuprins între 10 şi 15 cursanţi.

          La încheierea formării, în urma validării rezultatelor obţinute, se eliberează un act de absolvire care certifică participarea in cadrul programului și poate oferi și un număr de credite, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind actele de studii. Se menţionează că modulele conferă anumite cunoştinţe şi competenţe în domeniul arheologiei industriale şi a conversiei siturilor industriale, dar nu echivalează cu un certificat profesional.

          Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi organizează expoziția de hărți vechi "Pământuri bulgărești-mărturii istorice" cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Bulgaria.
         

          Vernisajul expoziției are loc joi, 27.02.2014 la Teatrul Dramatic din Ruse-Bulgaria.
Evenimentul se desfășoară sub patronajul Prefectului Districtului Ruse, invitați de onoare fiind Excelența Sa Domnul Anton PACUREȚU, ambasador al României în Bulgaria și Excelența Sa Domnul Aleksandar FILIPOV, ambasador al Republicii Bulgaria în România, alături de reprezentanți ai Institutului Național al Patrimoniului și membri ai Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.
         

          „Institutul Național al Patrimoniului, principala instituție de importanță națională care, prin demersuri de restaurare-consolidare, are menirea de a salvgarda și promova patrimoniul cultural național, alături de Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, o prezență unică în peisajul muzeal al României, au colaborat cu succes în a realiza această importantă manifestare culturală. Sunt mândru că prin demersurile noastre, valorile culturale transcend granițele și contribuie la popularizarea patrimoniului românesc, aspect relevant și din perspectiva comunităților române din Bulgaria" a declarat dr. Alexandru MURARU, Manager al Institutului Național al Patrimoniului.
         

          Institutul National al Patrimoniului curatoriază și dezvoltă baze naționale de date pentru patrimoniul cultural mobil, scris , imaterial și digital. Astfel, în decursul timpului el a dezvoltat și administrează în prezent 18 baze naționale de date privind patrimoniul cultural național, însumând peste 857.000 de înregistrări. De subliniat baza de date a bunurilor culturale mobile clasate, care conține acum descrierile și imaginile a peste 41.000 de bunuri culturale.Cele mai multe dintre bazele de date au și o versiune de consultare online pe site-ul institutului,patrimoniu.gov.ro. La acestea se adaugă arhive digitale cu peste 95.000 de pagini text - carte rară, manuscrise, incunabule, lucrări științifice de referință și reviste de specialitate digitizate integral și peste 65.000 de imagini.

            Istoric INP
          Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.
INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.
Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Receptia finala a lucrarilor efectuate in cadrul Manastirii Sfintii Voievozi, din orasul Slobozia, judetul Ialomita, a fost efectuata in luna ianuarie, 2014. Valoarea investitiei este de 3.592.450,47 lei

Pana la sfarsitul anului 2013 au mai fost efectuate urmatoarele receptii:

Receptie finala la Biserica Fortificata Romano Catolica, localitatea Armaseni, judetul Harghita. Valoarea investitiei este de 593.754,68 lei

Receptie la terminarea lucrarilor la Conacul Cornea Brailoiu, judetul Gorj. Valoarea investitiei este de 3.938.822,00 lei

Receptie finala la Biserica Manastirii Plataresti, localitatea Plataresti, judetul Calarasi. Valoarea investitiei este de: 1.312.329,00 lei

Receptie finala la Biserica Sf.Andrei, localitatea Frunzaresti, judetul Calarasi. Valoarea investitiei este de 3.537.129,29 lei

Receptie finala la Biserica de lemn, localitatea Valea Sarii, judetul Vrancea. Valoarea investitiei este de 438.684,71 lei

Receptie finala la Schitul Adormirea Maicii Domnului, localitatea Bordesti, judetul Vrancea. Valoarea investitiei este de 2.921.479,43 lei

Receptie la terminarea lucrarilor la Palatul Turda-Muzeul National Turda, municipiul Turda, judetul Cluj. Valoarea investitiei este de 1.836.553,63 lei

A treia ediție a evenimentului „Serile Patrimoniului Național", organizat de Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Galeriile Artmark, are loc în data de 28 ianuarie, ora 18, la Palatul Cesianu-Racoviță, București.

În cadrul evenimentului, domnul prof. dr. Adrian CIOROIANU, Decan al Facultății de Istorie, Universitatea București, va susține prelegerea „Istoria ca patrimoniu".

"Serile Patrimoniului Național" reprezintă o dezbatere lunară, cu scopul de a trage un semnal de alarma în vederea salvgardării patrimoniului național. Personalități ale vieții publice vor pune în discuție probleme actuale pentru cultura română, mediul educațional, social sau politic din perspectiva unui domeniu fundamental pentru România.

Temele abordate vor cuprinde atât o trecere în revistă a spațiului construit înainte și după 1989, cât și idei referitoare la mentalități, discurs, identități, memorie colectivă și politici culturale.

„Având în vedere transformările vertiginoase suferite de societatea contemporană, ne propunem ca în această a treia ediție a evenimentului «Serile Patrimoniului Național» să aducem în dezbatere importanța patrimoniului și a istoriei naționale. Astfel, ne dorim să contribuim la crearea unei scheme explicative a perioadelor de tranziție care au avut un impact major și asupra patrimoniului cultural național." a declarat Alexandru MURARU, Director General al Institutului Naţional al Patrimoniului.

__________________________________________________________
Prof. dr. Adrian Cioroianu este un istoric, jurnalist, eseist și om politic român, care a îndeplinit funcția de ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (în perioada 5 aprilie 2007 - 15 aprilie 2008).
Decan al Facultății de Istorie din cadrul Universității București, el este autorul mai multor cărți de istorie a României și în special de istorie a României comuniste.

Informații de background INP

Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelor istorice naționale și a celor incluse în Lista Patrimoniului Mondial, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. INP elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial. În același timp, dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu.

INP realizează și pune în valoare baza națională de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele

informaționale asociate. Elaborează si actualizează periodic Lista monumentelor istorice din România.

Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940).

Miercuri, 15 ianuarie 2014, începând cu ora 19.00, Ministerul Culturii organizează, la Ateneul Român, un eveniment dedicat celebrării Zilei Culturii Naţionale.

Programul serii va cuprinde un concert extraordinar susținut de artişti consacraţi şi tinere talente ale scenei lirice româneşti, acompaniați de Filarmonica "George Enescu", precum și vizitarea expoziției ce va include lucrări semnate de prestigioși pictori români, obiecte rare din patrimoniul enescian și costume purtate de mari interpreți în spectacole de referință montate pe scena Operei Naționale București.

La momentul festiv, sunt invitați să participe personalități culturale, membri ai Academiei Române, membrii Guvernului României, ai comisiilor de specialitate din Senat și Camera Deputaților, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, directori ai instituțiilor de cultură, conducătorii uniunilor de creație și reprezentanți ai mass-media.

Celebrarea Culturii Naționale, la data de 15 ianuarie, a fost instituită prin lege în anul 2010 și marchează, în acest an,164 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, "omul deplin al culturii române".

Evenimentul este organizat cu sprijinul Filarmonicii "George Enescu" și al Operei Naționale București.

Sursa: http://www.cultura.ro/articol/610