Aplicarea şi calculul penalităţilor de întârziere pentru nevirarea TIMBRULUI MONUMENTE ISTORICE (pdf)

Mecanismul de colectare

Colectarea TMI se face prin întocmirea şi depunerea la INP a unei declaraţii lunare privind cuantumul TMI datorat.

Declaraţia privind obligaţia de plată a timbrului monumentelor istorice, se întocmeşte lunar conform modelului prevăzut în anexa la H.G. nr. 1502/2007, însoţită de o fotocopie a ordinului de plată - cont IBAN RO27 TREZ 7042 0E36 5000 XXXX deschis la Trezoreria Sector 4 Bucureşti - trebuie comunicată prin transmitere via email la adresa: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., sau prin poştă sau pe fax: 021/336.99.04 la sediul Institutului Naţional al Patrimoniului: str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti.

Declaraţia se întocmeşte şi transmite se face până la data de 25 ale lunii următoare realizării venitului. Aceeaşi data de 25 este data scadentă plăţii TMI declarat

Atenţie! Este necesară completarea tuturor câmpurilor din declaraţia privind obligaţia de plată a timbrului monumentelor istorice.

Nevirarea contravalorii timbrului monumentelor istorice în termenul legal - data de 25 a lunii următoare celei în care s-a realizat venitul - atrage perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere de 0,2% / zi, fiind sancţionată, de altfel, cu aplicarea unei amenzi de la 4000 la 8000 lei, conform art. 55 alin (2) din legea 422/2001 privind protejarea Monumentelor Istorice.

Taxa de timbru - declaraţie formular (pdf)

Institutul Naţional al Patrimoniului vă invită să participaţi, vineri 22 mai, ora 17:00, la lansarea online a celui mai recent produs editorial al editurii Patrimonia: Volumul Biserici şi comunităţi din Sălaj. Construcţii de edificii de cult româneşti (1848-1945) semnat de Bogdan Ilieş.

Proiectul editorial, co-finanţat din Timbrul Arhitecturii (Ordinul Arhitecţilor din România) 2019, mijloceşte o incursiune în viaţa strâns legată de biserică a comunităţilor din zona Sălajului în perioada 1848 -1945.

„Pe de o parte, autorul studiază fenomenul de înlocuire a vechilor construcţii de lemn cu cele din material durabil, indică modelele de inspiraţie pentru noile lăcaşe de cult şi explică motivele ridicării de noi biserici comunitare. Pe de altă parte, autorul reconstituie cadrele administrative, economice şi juridice în care s-au făcut aceste proiecte colective şi distinge rolurile jucate de clerici, ctitori şi meşteri în rezultatul final. (...) Bogdan Ilieş a adunat şi ordonat cu o migală de detectiv date istorice din aproape trei sute de comunităţi, din surse extrem de diverse, împrăştiate prin multe locuri îndepărtate şi greu accesibile, unele dintre ele salvate de autor înainte de a dispărea definitiv. Astfel, volumul de faţă ne oferă o bogăţie impresionantă de informaţii inedite, structurate în câteva perspective esenţiale. Unele aspecte surprinse, cum sunt spre exemplu cele legate de ctitori şi meseriaşi, au fost prea puţin tratate până acum, iar altele, precum cele administrative, economice şi juridice, deschid drumul spre noi cercetări. Cartea zugrăveşte pentru prima dată un tablou general, coerent, al arhitecturii sacrale din ţinutul Sălajului, între premodern şi modern. În final, autorul subliniază ataşamentul comunităţilor faţă de valorile trecutului şi angajamentul salutar al unor specialişti şi al unor instituţii, care au făcut posibilă păstrarea unui număr semnificativ de biserici vechi de lemn şi de zid" Alexandru Baboş, în prefaţa volumului.

Discuţia de vineri, 22 mai, îi va drept invitaţi, alături de autorul volumului, domnul Bogdan Ilieş, pe doamna Greta Miron - istoric, conferenţiar al Facultăţii de Istorie şi FIlosofie, Istorie medievală şi istoriografie din Cluj-Napoca şi pe domnul Alexandru Baboş, arhitect, doctor în istoria arhitecturii la Universitatea Lund, expert în patrimoniul cultural.

Conferinţa va fi moderată de Ştefan Bâlici, arhitect, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului şi va fi transmisă live şi disponibilă ulterior ca înregistrare pe pagina Facebook a INP. Mai multe detalii, aici: https://bit.ly/3bPahIf.

Despre autorul volumului Biserici şi comunităţi din Sălaj. Construcţii de edificii de cult româneşti (1848-1945)
Bogdan Ilieş - doctor în istorie al Institutului de Istorie „George Bariţiu" din Cluj-Napoca cu o teză ce a avut drept subiect bisericile româneşti din Sălaj. Autorul are preocupări în cercetarea şi documentarea bisericilor de lemn din România, de peste 12 ani, fiind autor/coautor al unor articole în reviste de specialitate. Începând cu 2015 s-a implicat alături de alţi specialişti din zona Transilvaniei şi a Banatului în diverse şantiere de restaurare sau punere în siguranţă a unor biserici de lemn înscrise în Lista Monumentelor Istorice. Totodată, este vicepreşedinte al Asociaţiei „Arhaic" care gestionează în zona Sălajului programul civic de salvgardare a patrimoniului cultural construit „Ambulanţa pentru Monumente".

Despre vorbitorii invitaţi

Greta Monica Miron - doctor în istorie la Universitatea „Babeş-Bolyai" (1992-1998) cu cercetarea ‘’Unirea religioasă şi românii din Transilvania. Evoluţia instituţională, religioasă şi culturală (1697-1783)" şi cadru universitar în cadrul Facultăţii de Istorie şi FIlosofie, Istorie medievală şi istoriografie (din 1991) al aceleiaşi instituţii, în prezent, conferenţiar, Greta Miron s-a remarcat în special prin cercetările privind Biserica unită din Transilvania în secolul al XVIII-lea - aspecte privitoare la evoluţia instituţională şi definirea identitară a acesteia.

Alexandru Baboş - arhitect, doctor în istoria arhitecturii la Universitatea Lund, expert în patrimoniul cultural. Membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Patrimoniului din România din 2017, membru al Academiei de Patrimoniu al Ordinului Arhitecţilor din Suedia din 2019 şi, în prezent, stadsantikvarie la primăria municipiului Linköping, Suedia, Alexandru Baboş este cunoscut publicului de specialitate mai ales prin studiile şi cercetările efectuate în legătură cu arhitectura europeană de lemn, îndeosebi în regiunea carpatică.

Nr. 2561 / 15.05.2020

Director adjunct - Patrimoniu Imaterial şi Cultură Tradiţională
ANUNŢ PUBLIC DE SCOATERE LA CONCURS A POSTULUI VACANT

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) este principala instituţie publică din România cu responsabilităţi în domeniul patrimoniului cultural. Institutul desfăşoară activităţi variate, de la identificare, cercetare şi evidenţă, la gestiune, conservare şi punere în valoare a patrimoniului, în toate formele sale de manifestare - imobil, mobil, imaterial sau digital.
INP este direct subordonat Ministerului Culturii şi este finanţat de la bugetul de stat şi din fonduri proprii. Echipa INP este formată din peste o sută de persoane, distribuite în cele cinci direcţii de specialitate - patrimoniu imobil; patrimoniu mobil, intangibil şi digital; patrimoniu imaterial şi cultură tradiţională; programe, proiecte şi promovare; tehnic - şi în alte compartimente funcţionale. Personalul INP îşi desfăşoară activitatea în cele trei sedii din Bucureşti, dintre care două sunt monument istoric.

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) organizează în perioada 04.06.2020 - 30.06.2020, concursul pentru ocuparea unui post contractual vacant de Director adjunct - Patrimoniu Imaterial şi Cultură Tradiţională,contract încheiat pentru perioadă nedeterminată, după cum urmează:

Descrierea postului:
Căutăm o persoană cu o bună cunoaştere a patrimoniului cultural imaterial şi a culturii tradiţionale din România, a necesităţilor şi a priorităţilor de intervenţie pentru protejarea acestuia şi a cadrului instituţional şi legislativ incident. Este cerută experienţă managerială în instituţii bugetare şi/sau organizaţii non-guvernamentale şi/sau în sectorul privat.

Atribuţiile postului (extras):
1. coordonează activitatea de cercetare aplicată privind stadiul actual al faptelor din domeniul culturii tradiţionale - meşteşugurile tradiţionale, obiceiurile, tradiţiile - şi iniţiază programe pentru conservarea, protejarea, punerea în valoare şi promovarea acestora;
2. susţine, inclusiv financiar, proiectele, programele şi activităţile de cercetare, conservare, protejare, promovare şi punere în valoare a patrimoniului imaterial şi a culturii tradiţionale din România, iniţiate de persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, în conformitate cu strategiile Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale;
3.coordonează metodologic activitatea aşezămintelor culturale din domeniul culturii tradiţionale la nivel naţional, zonal şi judeţean, respectiv centrele culturale, centrele judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale, şcoli populare de arte şi meserii, centre zonale pentru educaţia adulţilor, formaţii şi ansambluri profesioniste pentru promovarea culturii tradiţionale, altele asemenea;
4. coordonează activitatea de administrare a Băncii naţionale de date etnofolclorice, un sistem bazat pe criterii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, conţinând şi arhiva imagistică, având în vedere şi oferirea de servicii de specialitate - indexare unitară, difuzarea informaţiei privind patrimoniul cultural imaterial, cultura tradiţională şi educaţia permanentă -, precum şi valorificarea acestor domenii;
5.coordonează activitatea de organizare şi administrare a Registrului naţional al patrimoniului cultural imaterial, în cooperare cu Oficiul programare şi baze de date;
6. iniţiază şi derulează programe de conservare, cercetare şi punere în valoare a obiceiurilor şi tradiţiilor, în vederea stimulării creativităţii în toate genurile artei interpretative neprofesioniste;
7. coordonează activitatea de elaborare şi realizare de programe de conservare şi promovare a meşteşugurilor tradiţionale, de sprijinire şi afirmare a creatorilor şi performerilor tradiţiei şi creaţiei populare, pentru protecţia împotriva denaturărilor şi falsificărilor;
[lista completă a atribuţiilor în ROF, disponibil pe situl web al institutului aici]

Oferta:
1. lucru într-un domeniu de mare importanţă şi înaltă specializare - protejarea patrimoniului imaterial;
2. participare la dezvoltarea sistemului public instituţional de protecţie a patrimoniului imaterial şi a culturii tradiţionale;
3. coordonarea unui colectiv pluridisciplinar dinamic;
4. oportunităţi pentru dezvoltarea profesională în domeniul patrimoniului cultural;
5. instruiri şi cursuri de formare profesională;
6. contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Condiţii generale de participare:
Poate participa la concursul pentru ocuparea postului persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are vârsta minimă reglementată de prevederile legale;
d) are capacitate deplină de exerciţiu;
e) are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;
f) îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;
g) nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
h) nu a împlinit vârsta legală pentru pensionare.

Condiţii specifice postului
1. studii superioare de lungă durată şi/sau postuniversitare cu specializările filologie / filologie-etnologie / studii culturale / istorie / istoria artei / arhitectură / arhitectura peisajului / sociologie / antropologie / geografie;
2. minim 10 ani vechime în domeniul de specializare;
3. experienţă în cunoaşterea domeniului, în implementarea activităţilor şi proiectelor din sfera patrimoniului cultural imaterial;
4. cunoaşterea la nivel mediu a cel puţin două limbi străine de circulaţie internaţională (nivel B2 conform standardelor CEFR);
5. abilităţi, calităţi şi aptitudini necesare: capacitatea de a lua decizii şi de a evalua impactul acestora, de a organiza, a conduce şi coordona activitatea structurii PICT; exercitarea controlului decizional; capacitate managerială;
6. abilităţi de comunicare;
7. experienţă în operare PC: suită de birou, navigator web;
8. activitatea desfăşurată în cadrul unei instituţii publice constituie avantaj;
9. candidatul trebuie să nu îndeplinească condiţiile pentru pensionare;

Tematica
1. Promovarea patrimoniului cultural imaterial şi legislaţia specifică
2. Patrimoniul cultural imaterial - concepte şi reprezentări
3. Patrimoniul cultural imaterial - preocupări actuale şi de perspectivă
4. Modalităţi de salvgardare şi valorificare a patrimoniului cultural imaterial
5. Expresii culturale tradiţionale - elemente ale specificului etnic
6. Metode, tehnici şi rezultate ale cercetărilor etnologice
7. Meşteşuguri artistice tradiţionale
8. Etnic, social şi artistic în creaţia populară
9. Etnografie, etnologie, antropologie - dinamica istorică în definirea disciplinelor
10. Organizarea şi funcţionarea structurii Patrimoniu Imaterial şi Cultură Tradiţională.

Bibliografie
Literatură de specialitate
1. *** Obiceiuri tradiţionale din România. Sărbători în imagini, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale - Administraţia Fondului Cultural Naţional, Bucureşti, 2006
2. *** Repertoriul Naţional de Patrimoniu Cultural Imaterial, Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Bucureşti, CIMEC, 2009
3. ATKINSON, Robert, Povestea vieţii. Interviul, Polirom, Iaşi, 2006
4. BĂNĂŢEANU, Tancred, Prolegomene la o teorie a esteticii artei populare, Ed. Minerva, Bucureşti, 1985
5. BÂTCĂ, Maria, Costumul popular românesc, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Bucureşti, 2006
6. COPANS, Jean, Introducere în etnologie şi antropologie, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
7. GENNEP, A. van, Riturile de trecere, Editura Polirom, Iaşi, 1996
8. GERAUD, Marie-Odile, LESERVOISIER, Olivier, POTTIER, Richard, Noţiunile-cheie ale etnologiei, Ed. Polirom, Iaşi, 2001
9. GHINOIU, Ion coord., Atlasul etnografic român, vol. I, Habitatul, Editura Academiei Române, 2003
10. GHINOIU, Ion, Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1997
11. GHINOIU, Ion, Vârstele timpului, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988
12. GHINOIU, Ion coord., Atlasul etnografic român, vol. I-III, Ed. Academiei Române, 2003-2008
13. GOROVEI, Artur, Datinile noastre la naştere şi la nuntă, Editura Paideia, Bucureşti, 2002
14. LAPLANTINE, François, Descrierea etnografică, Ed. Polirom, Iaşi, 2000
15. NICULIŢĂ-VORONCA, Elena, Datinile şi credinţele poporului român, Editura Saeculum IO, Bucureşti, 1998
16. PAMFILE, Tudor, Mitologie românească, Editura Grai şi Suflet, 2000
17. PAMFILE, Tudor, Sărbătorile la români, Editura Saeculum I.O., 1997
18. STOICA, Georgeta; HORŞIA, Olga, Meşteşuguri artistice tradiţionale, Editura Enciclopedică, Buc., 2001
19. ŞTIUCĂ, Narcisa, Cercetarea etnologică de teren astăzi, Ed. Univ. din Bucureşti, Buc., 2007
20. ŞTIUCĂ, Narcisa, Sărbătoarea noastră cea de toate zilele (2 vol.), Cartea de buzunar, Buc., 2004
21. VEDINAŞ, Traian, Introducere în sociologia rurală, Ed. Polirom, Iaşi, 2001
Legislaţie
1. Legea nr. 26 din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial
2. Legea nr. 410 din 29.12.2005 privind acceptarea Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003
3. Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2436/08.07.2008 privind elaborarea Programului naţional de salvgardare, protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial
4. Ordinul ministrului culturii, cultelor şi patrimoniului naţional nr. 2491/27.11.2009 - pentru aprobarea Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU
5. Legea nr. 143/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale

Înscrierea la concurs
1. Pentru înscrierea la concurs candidaţii vor prezenta un dosar de concurs care va conţine următoarele documente:
a) cerere de înscriere la concurs adresată Managerului Institutului;
b) copia actului de identitate sau orice alt document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz;
c) copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi copii ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum şi ale documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ale postului solicitate de autoritatea publică;
d) carnetul de muncă sau, după caz, adeverinţele care atestă vechimea în muncă, în meserie şi/sau în specialitatea studiilor, în copie;
e) cazierul judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează;
f) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate;
g) curriculum vitae - model european.
2. Adeverinţa care atestă starea de sănătate va conţine, în clar, numărul, data, numele emitentului şi calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătăţii.
3. În cazul documentului prevăzut la alin. (1) lit. e), candidatul declarat admis la selecţia dosarelor, care a depus la înscriere o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale, are obligaţia de a completa dosarul de concurs cu originalul cazierului judiciar cel mai târziu până la data desfăşurării primei probe a concursului.
4. Actele prevăzute la alin. 1 lit. b)-d) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.
5. proiect succint privind managementul eficient al Direcţiei Patrimoniu Imaterial şi Cultură Tradiţională; acesta se va întocmi pe baza Regulamentului de Organizare şi Funcţionare şi a planului de management al INP; pentru persoanele interesate, documentele se pot consulta online.

Locul, data şi ora desfăşurării concursului
Dosarele pentru înscrierea la concurs se depun până la data de 04.06.2020, ora 12.00 la sediul Institutului Naţional al Patrimoniului: Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti (etaj 1, Secretariat).
Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afişează la sediul Institutului şi pe pagina de internet a acestuia cel târziu la data de 10.06.2020, ora 12.00.
Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele selecţiei dosarelor de înscriere pot depune contestaţie cel târziu la data de 11.06.2020, ora 12.00. Rezultatele contestaţiilor se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 12.06.2020, ora 12.00.

CALENDARUL CONCURSULUI:
Concursul va consta într-o probă scrisă şi interviu.
1. Proba scrisă va consta în redactarea unei lucrări, pe baza bibliografiei date şi se va desfăşura în data de 15.06.2020, ora 12.00 (fără a se depăşi durata maxim admisă de 3 ore) la sediul INP din Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti (etaj 1, Bibliotecă).
Rezultatele probei scrise se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 18.06.2020, ora 12.00.
Candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie cel târziu la data de 19.06.2020, ora 12.00. Rezultatele contestaţiilor depuse se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 22.06.2020, ora 12.00.
2. Interviul se va desfăşura în data de 23.06.2020, ora 12.00, la sediul INP din Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti ( etaj 1, Bibliotecă); Probă în cadrul căreia se va susţine inclusiv Proiectul succint privind managementul eficient al Structurii funcţionale Patrimoniu Imaterial şi Cultură Tradiţională.
Rezultatele interviului se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 26.06.2020, ora 12.00.
Candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie cel târziu la data de 29.06.2020, ora 12.00.
Rezultatele contestaţiilor depuse se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 30.06.2020, ora 12.00.
Rezultatul final al concursului se afişează la sediu şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 30.06.2020, ora 17.00.

Pentru postul de Director Adjunct, salariul este de 6834 lei brut, la care se adaugă un spor în cuantum de 15% pentru condiţii de muncă periculoase şi vătămătoare, precum şi o indemnizaţie de hrană în cuantum de 347 lei lunar.

Persoana de contact din cadrul Biroului Resurse Umane este dna. Lidia Gabriela Negrea, tel: 0213366073.
Situl web al institutului este: www.temp-18-250.cimec.ro


Reprezentant legal,
Manager,
Conf. dr. arh. Ştefan Bâlici

 

Apel de proiecte finanţate prin Timbrul Monumentelor Istorice
sesiunea mai-iunie 2020

- 3 milioane de lei disponibili pentru proiecte de punere în siguranţă şi elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru restaurarea unor imobile monument istoric -


Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) anunţă deschiderea apelului naţional de proiecte finanţate din Timbrul Monumentelor Istorice, sesiunea mai-iunie 2020. O finanţare totală în valoare de 3.000.000 lei este disponibilă pentru proiecte care se înscriu în cele două teme principale ale apelului curent, şi anume: 1) intervenţii de urgenţă (2.000.000 lei), respectiv 2) pregătirea documentaţiilor tehnico-economice pentru restaurarea monumentelor istorice (1.000.000 lei).

În prima categorie sunt eligibile propuneri vizând punerea în siguranţă a monumentelor istorice, care cuprind: ▪ intervenţii directe - consolidare e elementelor structurale şi de arhitectură; ▪ intervenţii indirecte - sprijiniri, eşafodaje, acoperiri de protecţie; ▪ lucrări conexe - desfacere/refacere a instalaţiilor/echipamentelor, finisajelor interioare şi exterioare, învelitorilor şi altor elemente, necesare pentru realizarea intervenţiei. Cea de-a doua categorie se referă la proiectare pentru restaurarea monumentelor istorice şi poate cuprinde: ▪ proiecte de anvergură şi complexitate redusă, elaborate pentru toate fazele de proiectare (DALI, PT, DTAC şi DE); ▪ proiecte complexe, elaborate la faza DALI, inclusiv studii şi investigaţii; ▪ proiecte fază unică (PFU) pentru componente artistice.

„Lansăm acest prim apel de anul acesta având în vedere două priorităţi majore în zona protejării şi restaurării monumentelor. Este vorba despre punerea în siguranţă a unor monumente istorice aflate în pericol şi de activarea, în acest proces, a comunităţilor locale în sprijinul patrimoniului cultural. Timbrul Monumentelor Istorice - perceput pentru evenimente şi activităţi economice desfăşurate în incinta sau în zona de protecţie a unor monumente sau care valorifică imaginea acestora - se întoarce, astfel, în comunităţile locale prin proiecte de restaurare de calitate, pregătite riguros şi susţinute atât de proprietari cât şi de membrii comunităţii" precizează Ştefan Bâlici, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului.

Pot beneficia de această finanţare, participând cu proiecte şi cofinanţare în cadrul acestui apel, persoane fizice şi persoane juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietar, titular al unui drept de superficie, de concesiune sau de folosinţă pentru o durată mai mare de 25 de ani sau titular al dreptului de administrare a unui monument istoric.

Plafonul de finanţare în cadrul acestui apel este de 200.000 lei/ proiect pentru prima categorie, respectiv 140.000 lei/ poiect pentru cea de-a doua. Valoarea minimă a cofinanţării puse la dispoziţie sau atrase de beneficiar trebuie să fie de 10%, în numerar, din valoarea totală a finanţării solicitate.

Termenul limită pentru participarea în sesiunea curentă de finanţare este 20 iunie 2020, ora 20:00, iar procesul de aplicare se va desfăşura exclusiv online. Mai multe detalii despre procesul de selecţie, criteriile de evaluare a propunerilor, precum şi setul complet de documente necesare transmiterii propunerilor de proiecte sunt disponibile urmând acest link.

O sesiune de clarificare online va avea loc joi, 21 mai, începând cu ora 16:00. Instrucţiunile de acces, în curând, aici. Până atunci, ne puteţi transmite întrebările dumneavoastră şi pe adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea..


Despre Timbrul Monumentelor Istorice

Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) este o taxă extrabugetară destinată finanţării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice. Timbrul monumentelor istorice se aplică în procent de 2% asupra vânzărilor de produse şi servicii care promovează sau utilizează imagini cu monumente istorice şi se percepe de la operatorii economici, editori sau producători, de la proprietari, titulari ai dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra imobilelor situate în zona de protecţie a monumentelor istorice în zonele construite protejate sau de la beneficiarii veniturilor realizate, după caz.

Muzeele care funcţionează în clădiri monumente istorice sau în zone de protecţie ale acestora sau operatorii economici care, prin activităţile pe care le desfăşoară, contribuie la protejarea monumentelor istorice cu o sumă cel puţin egală celei pe care o datorează la plata taxei timbrului monumentelor istorice sunt exceptate de la plata taxei timbrului monumentelor istorice.

Printre cei mai mari contribuabili la fondul Timbrului Monumentelor Istorice în anul precedent menţionăm instituţii precum Teatrul Naţional din Bucureşti, Opera Naţională Bucureşti sau Turism Felix SA - Băile Felix dar şi organizatorii unor festivaluri precum Cerbul de Aur (TVR), Summer Well Festival (Livada Advertising) sau mănăstiri precum Dragomirna, Suceviţa sau Voroneţ.

În categoria contributorilor care au ales să utilizeze mecanismul de compensare, realizând lucrări de protejare a unui monument istoric în cuantumul sumelor datorate pentru TMI, dorim să nominalizăm în mod special Compania de Administrare a Domeniului Bran, Teatrul Gong din Sibiu şi Biserica evanghelică fortificată din satul Viscri, jud. Braşov.

Mai multe informaţii despre Timbrul Monumentelor Istorice sunt disponibile urmând acest link.

Puteți consulta aici o serie de răspunsuri la întrebări frecvente adresate până acum de potențiali solicitanți.

Detalii şi clarificări suplimentare pot fi obţinute prin e-mail la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. sau la telefon, la numărul: 021-336.60.73 , în intervalul de lucru al secretariatului institutului (L-J: 8.00 - 16.00; V : 8.00 - 14.00).

Despre Institutul Naţional al Patrimoniului

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) este principala instituţie centrală care pune în aplicare politicile publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP asigură activităţile de cercetare, evidenţă, inventariere, protejare şi punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural - imobil, mobil, imaterial şi digital - şi gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural - Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic naţional, Inventarul patrimoniului cultural naţional mobil, Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial, baze de date şi depozite digitale.

De asemenea, INP elaborează şi gestionează Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] - principalul instrument prin care statul asigură finanţarea lucrărilor de protejare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului imobil -, colectează şi gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul patrimoniului imobil, este agregator naţional pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial, coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European.

INP anunţă noi măsuri de siguranţă în contextul epidemiei COVID-19

În lumina noilor reglementări referitoare la prevenirea răspândirii infecţiei cu noul coronavirus, facem o serie de precizări în legătură cu organizarea activităţii institutului şi a serviciilor care deservesc publicul larg - căruia din păcate nu-i putem asigura accesul în sediile noastre.

Astfel, trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă aduce o serie de noi măsuri de organizare a activităţii, în acord cu Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 24, publicată astăzi, 5 mai 2020, ale cărei prevederi sunt transpuse în decizia Consiliului de Administraţie al INP adoptată, de asemenea, astăzi.

Institutul Naţional al Patrimoniului îşi continuă activitatea la capacitate maximă, ca şi până acum, menţinându-se opţiunea de tele-muncă sau activitate de la distanţă acolo unde natura activităţii şi circumstanţele o permit, în timp ce, pentru colegii care, prin natura activităţii, trebuie să asigure permanenţa la sediile instituţiei, intervin o serie de noi măsuri de siguranţă şi prevenţie: de la măsuri de igienă şi până la decalarea orarelor de muncă şi reorganizarea spaţiilor de lucru.

Astfel, pentru protejarea angajaţilor care asigura permanenţa la cele trei sedii ale institutului,
- se asigură materiale destinate igienei personale (masti de unica folosinta, manusi de unica folosinta, săpun, prosoape hârtie, uscătoare de mâini, dezinfectant mâini), se efectueaza dezinfecţia frecventă a accesoriilor uşilor cu care se intra in contact precum şi a altor suprafeţe expuse contactului (mese, birouri etc.). Purtarea măştilor este obligatorie în incinta institutului.
- accesul în sediile institutului se va face printr-un singur punct, iar, în prealabil, angajaţilor li se va verifica, zilnic, temperatura (acesta nu trebuie să depăşească 37.3°C).
- desfăşurarea activităţii în sediile institutului presupune adaptarea la un program de muncă bazat pe mobilitate; acest aspect implică succederea periodică la locul de munca în serii (intervale orare determinate) selectate în scopul evitării aglomerărilor aferente orele de vârf în deplasările către şi de la serviciu.
- amplasarea birourilor este reconfigurată pentru a permite respectarea distanţelor minime de siguranţă reglementate.

De asemenea, atât pentru protecţia vizitatorilor cât şi a angajaţilor, se impun restricţii de acces în sediile institutului.

Astfel, persoanele străine pot avea acces în sediile institutului doar în cazurile strict necesare, în raport cu activităţile fiecărei structuri a institutului şi pe baza unei programări prealabile, aprobată de conducere. Orice vizitator trebuie să respecte regulile de prevenţie privitoare la menţinerea distanţelor de siguranţă şi a condiţiilor de igienă. Purtarea măştii este obligatorie.

Accesul publicului şi angajaţilor la Arhiva şi Biblioteca INP se va realiza printr-o cerere către conducerea institutului, dar şi prin mijloace electronice (fotocopii tip scan). Oficiul fond documentar şi redacţie, prin reprezentanţii săi, va asigura accesul in format electronic la aceste fonduri documentare către solicitanţi.
Programul secretariatului INP este următorul:
L-J: 8.00 - 16.00
V : 8.00 - 14.00

Mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
Telefon: 021-336-6073
Fax: 021-336-9904

Institutul Naţional al Patrimoniului anunţă semnarea şi susţinerea Manifestului elaborat de Alianţa Europeană a Patrimoniului (European Heritage Alliance) în contextul provocărilor curente generate de pandemia COVID-19, respectiv de repornirea şi reconstrucţia societăţ ii şi economiei europene şi globale.

Intitulat Patrimoniul cultural - catalizator pentru viitorul Europei, manifestul comunităţii profesionale din domeniu subliniază rolul central pe care cultura şi patrimoniul cultural îl pot avea în procesele de reconstrucţie - pe baze sustenabile şi incluzive - ale societăţilor europene imediat după depăşirea crizei sanitare.

Deşi se află sub presiune considerabilă în contextul impactului pandemiei COVID-19, fiind unul dintre domeniile cele mai afectate - alături de turism, producţiile şi evenimentele culturale -, acest sector este în măsură să ofere o serie de soluţii la provocările cu care statele şi Uniunea Europeană încep deja să se confrunte.

Ştim cât de urgente şi profunde sunt problemele cu care sectorul patrimoniului cultural se confruntă acum, în Europa şi în ţara noastră. Este cu atât mai important ca liderii noştri politici şi societatea să se ralieze mesajului european şi să recunoască acestui sector meritele şi rolul potenţial pe care-l poate avea în reclădirea reţelelor sociale şi economice atât de necesare pentru rezilienţa comunităţilor - fie ele locale, regionale sau internaţionale.

Vă invităm să parcurgeţi documentul integral aici (RO, ENG) şi vă încurajăm să-l semnaţi aici şi să susţineţi, astfel, şi la nivel local, acest mesaj despre importanţa culturii şi patrimoniului în repornirea pe baze mai echitabile şi mai sustenabile a societăţii noastre.

Manifestul Alianţei Europene a Patrimoniului trasează principalele modalităţi prin care sectorul patrimoniului cultural poate contribui la redresarea Europei şi solicită instituţiilor Uniunii să ofere acestuia un rol central în strategia pentru viitorul Europei.

De la importanţa conţinutului cultural şi a patrimoniului în mobilizarea încrederii cetăţenilor şi pentru bunăstarea acestora, la rolul cardinal jucat de moştenirea culturală europeană în conturarea unei identităţi puternice şi a unei "Uniuni Europene a Valorilor Împărtăşite" şi până la contribuţia dovedită a patrimoniului cultural în procese de regenerare urbană şi rurală, în dezvoltarea de forme de turism inovatoare şi sustenabile şi nu în ultimul rând la modele de adaptare la schimbările climatice şi Pactul Ecologic European (European Green Deal) - specialiştii patrimoniului propun 7 căi interconectate prin care Europa poate renaşte pe baze mai echitabile şi mai "verzi" pornind de la moştenirea culturală comună. Le trecem în revistă, pe scurt, mai jos:
1. Cultura şi patrimoniul sunt ingrediente importante ale stării de bine şi ale calităţii vieţii. Investiţia în patrimoniul cultural reprezintă o investiţie în sănătatea publică şi în calitatea vieţii cetăţenilor.
2. Patrimoniul cultural reprezintă o ancoră şi o busolă identitară necesară în contextul infodemiei şi manipulărilor populiste. Europa este o uniune a valorilor împărtăşite, iar identitatea europeană un atu pentru viitoarea reconstrucţie politică, economică, socială.
3. Patrimoniului cultural digital - deschizător de drumuri pentru transformarea digitală a societăţii. Ceea ce în plină criză sanitară a oferit resurse morale şi de optimism europenile, poate servi drept model şi punct de plecare pentru transformarea digitală - pe baze etice şi umaniste - a întregii societăţi.
4. Patrimoniul cultural - resursă şi parte integrantă pentru Pactul Ecologic European. Deşi afectat de schimbările climatice, patrimoniul cultural conţine, prin cunoaşterea acumulată şi practicile tradiţionale conservate, răspunsuri valoroase la nevoia de adaptare şi de compensare a efectelor negative. Dimensiunea culturală a transformării "verzi" a societăţii trebuie asumată pe deplin în cadrul Pactului Ecologic European (European Green Deal).
5. Patrimoniul cultural - resursă parte integrantă pentru proiecte de regenerare urbană şi rurală. În perspectiva pierderii dramatice de locuri de muncă, investiţiile în regenerarea prin patrimoniu a zonelor urbane şi rurale pot porni şi amplifica recuperarea socială şi economică a Europei. Există studii de caz ce demonstrează deja rolul patrimoniului în procese de regenerare şi dezvoltare locală de pe cuprinsul continentului.
6. Patrimoniul cultural - resursă şi parte integrantă a inovării turismului şi a regândirii sale pe baze mai durabile.
7. Uniunea Europeană a Valorilor Împărtăşite inspiraţie şi premisă pentru solidaritate globală. Cultura şi patrimoniul cultural sunt factori cheie în promovarea unor valori precum respectul, înţelegerea şi încrederea, ca premize pentru solidaritate şi cooperare globală.
Documentul a fost înaintat cu ocazia Zilei Europei, 9 mai 2020, de către o reţea vastă de organizaţii europene şi mondiale active în domeniul larg al patrimoniului cultural şi continuă să fie semnat şi asumat de organizaţii şi instituţii naţionale şi regionale din întreaga lume - printre care ne bucurăm să ne numărăm.

Încurajăm semnarea (aici) şi distribuirea Manifestului Alianţei Europene a Patrimoniului de către orice organizaţie şi specialist din domeniul culturii şi patrimoniului ce împărtăşeşte principiile enunţate şi îşi doreşte ca acest sector să joace un rol central în schimbările ce vor interveni foarte curând în societate. Vă mulţumim pentru susţinere!

ATESTARE

ANUNŢ IMPORTANT

Pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă dosarele de atestare se vor depune doar prin Punctul de Contact Unic Electronic - PCUe.

Vă mulţumim!

Institutul Naţional al Patrimoniului anunţă lansarea Procedurii simplificate derulate în vederea atribuirii contractului de prestări Servicii de proiectare pentru elaborare documentaţii tehnico-economice şi asistenţă tehnică pentru restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric Casa parohială a Bisericii Reformate, Roşia Montană, nr. 551, jud. Alba, cod LMI AB-II-m-B-00309.

■ Conţinut: Servicii de proiectare pentru elaborarea documentaţiilor: studii şi investigaţii, documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie, documentaţie tehnică pentru autorizarea lucrărilor de construire, documentaţie tehnică pentru organizarea execuţiei lucrărilor, proiect tehnic şi detalii de execuţie, documentaţie as-built, documentaţie privind urmărirea comportării în timp a lucrării de intervenţie şi asistenţă tehnică pentru lucrări de restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric „Casa parohială a Bisericii Reformate, Roşia Montana", nr. 551, jud. Alba, cod LMI AB-II-m-B-00309

■ Tipul procedurii: Procedura simplificată
■ Coduri CPV: 7CPV 71322000-1 Servicii de proiectare tehnică pentru construcţia de lucrări publice şi 71356200-0 Servicii de asistenţă tehnică

■ Termenul de depunere a ofertelor: 14.05.2020.
■ Identificare pe platforma SEAP: SCN 1067120/23.04.2020

■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti.

 

Director adjunct - Patrimoniu Imaterial şi Cultură Tradiţională

CENTRALIZATOR

cu rezultatele selecţiei dosarelor la concursul organizat în perioada 15.04.2020 - 08.05.2020 la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Secretar comisie concurs
Cristina Aura NEAGU




Publicat astăzi, 21 aprilie 2020, ora 11.00






 

Institutul Naţional al Patrimoniului vă invită să participaţi cu oferta dumneavoastră la Procedura simplificată derulată în vederea atribuirii contractului de execuţie lucrări de conservare-restaurare şi valorificare a colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi - „Casa Macca", Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan", înscrisă în Lista Monumentelor Istorice 2015 la nr. 712, cod B-II-m-A-18440 cu denumirea Casa Macca - Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" (Str. Coandă Henri 11 sector 1, Municipiul Bucureşti).

■ Conţinut: este solicitată execuţia de lucrări de conservare-restaurare şi valorificare a colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi - „Casa Macca", Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan", datare sfârşitul sec. XIX, incluse în Programul Naţional de Restaurare 2020, aprobat de către Ministerul Culturii, în calitate de ordonator principal de credite şi derulat de către Institutul Naţional al Patrimoniului.
■ Tipul procedurii: Procedură simplificată
■ Coduri CPV: 45000000-7 Lucrări de construcţii
45454100-5 Lucrări de restaurare
■ Termenul de depunere a ofertelor: 18.05.2020.
■ Identificare pe platforma SICAP: SCN1066960/21.04.2020
■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti,organism ce gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării şi executării lucrărilor de consolidare-restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice în România.