Institutul Național al Patrimoniului (INP) dă startul proiectului In-Herit - Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural, CALL02-7 și primei dezbateri naționale despre viitorul patrimoniului cultural românesc. Proiectul – un parteneriat între Institutul Național al Patrimoniului, Fundația ProPatrimonio, Asociația Da' De Ce și Norwegian Crafts Institute (Institutul meșteșugurilor din Norvegia), finanțat prin Programul RO-CULTURA, cu sprijinul Granturilor SEE 2014-2021 – își propune dezvoltarea unui centru de informare și promovare a patrimoniului cultural și îmbunătățirea accesului publicul larg la servicii de informare și educare în acest domeniu pe cât de fascinant, pe atât de complex și încercat.

Prima inițiativă națională de acest fel, viitorul Centru de informare trebuie să răspundă unor nevoi reale și cât mai atent documentate, resimțite atât de comunitatea de specialitate, cât mai ales de publicul doritor de informație și conținut de calitate despre patrimoniul cultural al României. Fie că vorbim despre monumente istorice, patrimoniu mobil, imaterial sau digital, Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural va oferi deopotrivă informație și mecanisme de educație și promovare care să îmbunătățească accesul publicului larg și capacitatea comunității de specialitate de a răspunde nevoilor societății actuale.

„Patrimoniul cultural este, de regulă, fie privit ca o povară sau o sursă de limitări, fie simplificat excesiv și chiar instrumentat în cadrul unor discursuri patriotarde sau populiste. Ori, patrimoniul nostru cultural este mult mai divers și mai bogat decât decupajele și clișeele care ajung frecvent în atenția publicului larg și are un potențial important de a influența pozitiv dezvoltarea comunităților afectate de tranziția postcomunism, migrație, depopulare/supra-populare și mai nou pandemie. Dar aceasta înseamnă că trebuie să-l facem mai accesibil, în moduri diverse, mai bine-cunoscut și mai folositor oamenilor, dincolo de granițele comunității de specialiști. Începem cu acest parteneriat româno-norvegian implicând organizații și specialiști recunoscuți pentru impactul lor în domeniu și sperăm să creștem o adevărată mișcare pentru patrimoniu la nivel național” notează Ștefan Bâlici, directorul INP.

Structură offline – funcții extinse

Proiectul In-Herit prevede dezvoltarea primei structuri care să acționeze la nivel național și să aibă drept misiune informarea și educarea publicului cu privire la protejarea, promovarea și valorificarea patrimoniului cultural. Centrul va funcționa într-un imobil monument istoric, Casa de târgoveț din Calea Șerban Vodă nr. 33, clădire simbol pentru patrimoniul cultural al Bucureștiului, care va fi amenajată și pregătită pentru a deveni un spațiu deschis și util publicului. Ideea și raza de acțiune a Centrului de Informare se va extinde dincolo de structura fizică asociată acestei entități, pentru a asigura o accesibilitate crescută și pentru a răspunde orientării din ce în ce mai evidente a publicului spre consum digital – online sau mobil – de informație, educație și divertisment.

„Deși vizitarea unui monument istoric este activitatea culturală cel mai frecvent menționată de români, doar 48% dintre respondenții celui mai recent Barometru al consumului cultural spun că vizitează măcar o dată pe an un sit sau un monument istoric din țara noastră. Cealaltă jumătate afirmă că nu au luat parte la nicio activitate care să implice consumul unor produse sau servicii culturale în spaţiul public. Or aici este vorba despre un potențial imens pe care din păcate sectorul cultural din România îl ratează – motivat sau nu. Iar soluțiile pot fi cât se poate de diverse – de la deschiderea și accesibilizarea monumentelor, la programe de educație dedicate, digitalizare și conținut complementar, etc. Prin ideea și prin întreg procesul de definire și funcționalizare a acestui Centru de informare, vrem să (re)conectăm comunitatea de specialiști și conținutul valoros produs de aceștia cu acel Mare Public, care poate nu așteaptă decât o interfață unificatoare, instrumente simplificate și un ghidaj prietenos prin lumea patrimoniului cultural” adaugă Ștefan Bâlici.

În contextul actualei crize sanitare, se observă o dinamică accentuată a obiceiurilor de consum cultural, puternic condiționate de restricțiile de mobilitate și/ sau de regulile de siguranță în spațiile publice impuse de autorități. Dacă în primele săptămâni de restricții muzeele și obiectivele de patrimoniu au fost închise, iar consumul online de informație culturală a crescut vertiginos, primele măsuri de relaxare au inversat parțial această tendință, astfel că obiectivele de patrimoniu, muzeele și evenimentele culturale în aer liber sau care au putut implementa rapid măsuri de siguranță au urcat temporar în preferințele românilor.

Proiectul In-Herit – beneficiar al unui sprijin financiar nerambursabil în valoare de 948 211 lei și implementat pe o durată de 18 luni (iulie 2020 - decembrie 2021) – pornește cu o serie de consultări ample, atât cu specialiștii și organizațiile implicate deja în protejarea și promovarea patrimoniului, cât și cu publicul viitor al Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural. Platforma https://laviitor.temp-18-250.cimec.ro va găzdui în lunile ce urmează, invitații diverse la discuție, sondaje, dezbateri și evenimente publice în jurul principalelor dileme și soluții pentru promovarea patrimoniului cultural și pentru extinderea accesului publicului larg la informația despre moștenirea noastră culturală. Publicul interesat este invitat să se înscrie în această comunitate în formare urmând acest link. În plus, un loc important în dezvoltarea Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural și a ofertei acestuia îl vor avea, pe de o parte, componenta educațională adresată copiilor și dezvoltată în cadrul acestui proiect în parteneriat cu Asociația Da’DeCe (ce va include ateliere educaționale pentru copii, kituri pedagogice și un ghid pedagogic despre patrimoniu), respectiv instrumentele adresate proprietarilor de monumente istorice precum Ghidul online Salva-Monument, ce urmează a fi elaborat în parteneriat cu Fundația Pro Patrimonio.  

Despre partenerii proiectului

Institutul Național al Patrimoniului (INP) - beneficiarul finanțării - este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice ale Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP derulează activități de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital – și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale. De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil –, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial și coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European. Mai multe detalii pe www.temp-18-250.cimec.ro.

Institutul Norvegian al Meșteșugurilor din Lillehammer are drept scop documentarea, prezervarea și promovarea cunoașterii, culturii și profesiilor din domeniul meșteșugurilor tradiționale, precum și încurajarea interesului publicului general pentru aceste practici și metode. Mai multe detalii pe https://eng.handverksinstituttet.no/ .

Fundația Pro Patrimonio derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere a celui arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale. Mai multe detalii pe www.propatrimonio.org .

Asociația Da’DeCe promovează în moduri inedite educația culturală, cu precădere pe cea muzeală, în rândul familiilor și copiilor, urmărind înțelegerea de către publicul tânăr a semnificației culturii în sens larg și facilitând accesul spiritual și fizic la patrimoniul cultural. Mai multe detalii pe https://asociatiadadece.ro/ .

Despre finanțatori

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro. 

In-Herit - Centrul naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural este un proiect prin intermediul căruia Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) urmăreşte să aducă patrimoniul cultural mai aproape de cetăţeni. Conştienţi de faptul că moştenirea culturală a României va fi protejatăşi transmisă mai departe doar atâta vreme cât va fi cunoscutăşi apreciată în toată bogăţia şi diversitatea ei, dorim să dezvoltăm o structură permanentă prin intermediul căreia să îmbunătăţim accesul publiului larg la servicii de informare şi educare în domeniul patrimoniului cultural.
Centrul va fi totodată o platformă de prezentare şi dezbatere asupra rolului patrimoniului cultural în cadrul societăţii româneşti contemporane, de aducere laolaltă a tuturor celor interesaţi de prezervarea, promovarea şi punerea în valoare a acestuia - public larg, specialişti, reprezentanţi ai societăţii civile, ai administraţiilor publice, ai instituţiilor educaţionale şi nu numai. Pe scurt, vedem acest centru drept un spaţiu de dialog despre viitorul patrimoniului cultural din România.
O parte importantă în acest proces o vor avea partenerii care ne însoţesc în cadrul proiectului. Astfel, împreună cu Fundaţia Pro Patrimonio vom crea instrumente online de informare şi educare a publicului cu privire la valorile patrimoniului cultural (inclusiv Ghidul Salva-Monument). În cadrul componentei Educaţie pentru patrimoniu a proiectului,Asociaţia Da’DeCe va avea rolul de a dezvolta modalităţi inovatoare de punere în valoare a patrimoniului cultural şi de educare a publicului, cu ajutorul mijloacelor contemporane de exprimare artistică. Nu în ultimul rând, prin schimburile de bune practici cu Institutul Norvegian al Meşteşugurilor ne vom lăsa inspiraţi în privinţa modalităţilor de promovare a patrimoniului imaterial.

Ghidul Salva-Monument
Ghidul Salva-Monument este un instrument de informare adresat proprietarilor de clădiri istorice, specialiştilor şi publicului larg. Ghidul va prezenta modalităţi de conservare şi valorificare a patrimoniului imobil şi va oferi îndrumări concrete cu privire la problemele practice de documentare şi avizare a intervenţiilor asupra monumentelor istorice, la aspectele economice legate de finanţarea intervenţiilor de restaurare, la colaborarea dintre proprietarii de monumente şi specialiştii din domeniul restaurării.

Educaţie pentru patrimoniu
Activităţile educaţionale se vor concentra asupra copiilor şi asupra modurilor în care arta contemporană poate contribui la înţelegerea patrimoniului cultural de către aceştia. Atelierele care vor avea loc în Bucureşti şi în Timişoara vor îmbina explorarea patrimoniului construit, arta contemporană şi meşteşugurile, pornind de la alegerile copiilor.
Perspectiva pe termen lung a proiectului va fi completată prin crearea unui ghid despre patrimoniu adresat copiilor şi a două truse de lucru adresate elevilor şi profesorilor, al căror rol este de a transforma elemente ale patrimoniului material sau/şi imaterial în instrumente pedagogice.

Consultare publică
În intervalul septembrie - ianuarie 2021 vom organiza consultări cu persoanele şi organizaţiile interesate de acest proiect, pentru a înţelege mai bine care sunt nevoile, interesele şi aşteptările publicului şi ale specialiştilor în privinţa accesului la informaţie şi a modalităţilor de a face educaţie pentru patrimoniu.

Vrem să vorbim despre patrimoniu ... la viitor! Îi invităm pe toţi cei care doresc să afle mai multe şi să se alăture acestui demers să intre în comunitatea #patrimoniulaviitor urmând acest link.

Prin furnizarea informaţiilor necesare înscrierii în comunitatea proiectului (adresa de email), vă daţi acordul prelucrării datelor dvs. personale de către Institutul Naţional al Patrimoniului. Datele astfel colectate vor fi prelucrate şi utilizate de către INP exclusiv în scopul pentru care au fost oferite. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să consultaţi politica de confidenţialitate a INP, disponibilă aici.

Pentru mai multe informaţii, inclusiv calendarul consultărilor publice din cadrul proiectului, vă invităm să urmăriţi pagina laviitor.temp-18-250.cimec.ro.

Un chestionar public despre nevoile şi practicile de informare cu privire la patrimoniul cultural din România este deja disponibil pe această platformă iar răspunsurile comunităţii de specialişti şi ale publicului larg vor sta la baza agendei viitorului Centru naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural.

________________________________________

Despre finanţatori

Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul şi sudul Europei şi statele baltice. Aceste mecanisme de finanţare sunt stabilite în baza Acordului privind Spaţiul Economic European, ce reuneşte statele membre UE şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia ca parteneri egali pe piaţa internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 şi 2014 şi €1,55 miliarde pentru perioada de finanţare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org şi www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului şi are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice şi sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural şi managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.

 

Institutul Naţional al Patrimoniului anunţă Licitaţia deschisă derulată în vederea atribuirii contractului de prestări Servicii de proiectare pentru elaborare studii şi investigaţii, DALI, PTE, DE, DTAC şi asistenţă tehnică pentru lucrări de restaurare, consolidare şi punere în valoare a monumentului istoric„Cetatea dacică de la Căpâlna", sat Căpâlna, com. Săsciori, jud. Alba, cod LMI AB-I-s-A-00020
■ Conţinut: este solicitată elaborarea de studii şi investigaţii, documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie, documentaţie tehnică pentru autorizarea lucrărilor de construire, documentaţie tehnică pentru organizare a execuţiei lucrărilor, proiect tehnic de execuţie şi detalii de execuţie, alte proiecte de specialitate, conform Temei de proiectare, documentaţie as built, documentaţie privind urmărirea comportării în timp şi lucrări de întreţinere şi servicii de asistenţă tehnică pentru lucrări de restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric „Cetatea dacică de la Căpâlna", sat Căpâlna, com. Săsciori, jud. Alba, cod LMI AB-I-s-A-00020
■ Tipul procedurii: Licitaţie deschisă
■ Coduri CPV: 71322000-1 (Servicii de proiectare tehnică pentru construcţia de lucrări publice) şi
71356200-0 (Servicii de asistenţă tehnică).
■ Termenul de depunere a ofertelor: 16.09.2020.
■ Identificare pe platforma SICAP: CN1023691/ 15.08.2020
■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti
 

Manager de proiect în cadrul proiectului Centrul Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural



CENTRALIZATOR

cu rezultatele selecţiei dosarelor la concursul organizat în zilele de 19.08.2020 şi 25.08.2020 la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Contestaţiile cu privire la rezultatul selecţiei dosarelor se pot depune în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afişării, respectiv până la 17.08.2020, ora 10.00.
Afişat astăzi 14.08.2020, ora 10.00.

Secretar comisie concurs
Cristina Aura NEAGU

Politica de confidenţialitate - GDPR - a Institutului Naţional al Patrimoniului

Regulamentul European 2016/679 privind Protecţia Datelor cu Caracter Personal (GDPR) a intrat în vigoare la sfârşitul lunii mai, 2018, şi în România. Conform acestuia, au fost implementate o serie de modificări importante în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, în sensul asigurării potecţiei securităţii şi confidenţialităţii acestor date.

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) - instituţie publică subordonată Ministerului Culturii, cu sediul în Bucureşti, Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 14, sector 4 - este operator autorizat de date cu caracter personal şi în scopul realizării misiunii sale publice, colectează exclusiv datele de contact şi informaţiile necesare pentru transmiterea de date către şi dinspre publicul interesat de activitatea institutului sau direct implicat în desfăşurarea acesteia.

Prin comunicările directe sau prin abonarea la unul dintre newsletterele / listele de discuţii administrate de INP (ex. Newsletter-ul PNR, Newsletter-ul TMI, Noutăţi-Newsletter-ul general al institutului), vă daţi acordul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal puse la dispoziţie în vederea informării directe ulterioare cu privire la derularea programului / programelor de interes, respectiv cu privire la activitatea de ansamblu a INP.

Datele dumneavoastră personale (nume, prenume, număr telefon şi adresă de e-mail) nu vor fi folosite de INP în niciun alt mod decât pentru a vă trimite periodic informaţii despre activităţile institutului sau să vă invite să participaţi, fie ca partener, fie ca audienţă, la aceste activităţi.

Datele pe care le-aţi furnizat vor fi păstrate într-o bază de date securizată a INP, strict pentru scopul anterior menţionat. Este posibil ca acestea să fie - în mod exceptional - dezvăluite unor terţe părţi, exclusiv în condiţiile prevăzute la capitolul Destinatarii datelor.
Aveţi oricând opţiunea dezabonării, atât direct prin intermediul platformei de newsletter prin care vă parvin informările, cât şi prin transmiterea unui mesaj la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.. În urma unui astfel de mesaj, datele dvs. personale vor fi şterse din baza noastră de date în cel mai scurt timp.

Politica de confidenţialitate pe larg

Prelucrarea în temeiul consimţământului clientului.
Datele dumneavoastră constând în nume, prenume, e-mail, număr telefon şi eventualele informaţii comunicate în mod voluntar în cuprinsul mesajului dumneavoastră, furnizate de dumneavoastră prin intermediul acestui formular, sunt utilizate de INP pentru comunicarea cu dumneavoastră prin canalele pe care le-aţi aprobat (prin abonare) pentru a vă ţine la curent în legătură cu activitatea institutului, prin intermediul unui newsletter, anunţuri şi alte informări cu privire la serviciile, proiectele, evenimentele produsele şi campaniile INP - inclusiv concursuri, sondaje / analize de piaţă, instrumente de marketing. Pentru aceste scopuri, ne bazăm pe temeiul consimţământului dumneavoastră, liber exprimat.

Aveţi oricând opţiunea retragerii consimţământului, prin metodele indicate mai sus.

Ca regulă generală, în cazurile în care decideţi să vă retrageţi consimţământul, INP nu va mai permite prelucrarea datelor dumneavoastră şi va lua măsurile corespunzătoare pentru ştergerea oricăror înregistrări ale datelor dumneavoastră cu caracter personal. Retragerea consimţământului dumneavoastră nu va afecta legalitatea prelucrării pe baza consimţământului anterior exprimat retragerii acestuia.

Destinatarii datelor.
Datele dumneavoastră sunt colectate prin intermediul website-ului www.temp-18-250.cimec.ro, respectiv Abonare notificări TMI, Abonare notificări PNR, Abonare Patrimoniu/la viitor şi pot fi - în anumite cazuri - dezvăluite către persoanele noastre împuternicite, în principal prestatori de servicii sau colaboratori ai institutului, în vederea prelucrării datelor cu caracter personal în scopurile premise prin prezenta, în numele nostru şi doar în conformitate cu instrucţiunile noastre, referitoare la derularea optimă a proiectelor / activităţilor pentru care datele au fost colectate.

În situaţiile rare în care datele dvs. sunt dezvăluite unor terţe părţi, INP va păstra controlul asupra datelor dumneavoastră cu caracter personal şi se va asigura că persoanele împuternicite folosesc măsuri tehnice şi organizaţionale corespunzătoare, în conformitate cu legea aplicabilă, pentru a asigura integritatea şi securitatea datelor dumneavoastră cu caracter personal. Datele dumneavoastră nu vor fi dezvăluite către alte state.

Durata stocării.
Datele dumneavoastră cu caracter personal vor fi păstrate atât timp cât sunt necesare în mod rezonabil în scopurile permise prin prezenta sau până la momentul când vă retrageţi consimţământul. Ca regulă generală, în cazurile în care vă retrageţi consimţământul, INP nu va mai permite prelucrarea datelor dumneavoastră şi va lua măsurile corespunzătoare pentru ştergerea oricăror înregistrări cu datele dumneavoastră cu caracter personal. Cu toate acestea, vom păstra datele dumneavoastră cu caracter personal atunci când acestea sunt necesare pentru exercitarea sau apărarea de către INP a unui drept al dumneavoastră sau al altei persoane în justiţie, până la finalul perioadei de retenţie relevante sau până la soluţionarea respectivelor acţiuni în instanţă. Cu excepţia cazului în care ne solicitaţi în mod expres să stocăm datele dumneavoastră cu caracter personal pentru un anumit termen sau a cazului în care datele cu caracter personal sunt necesare pentru apărarea unui eventual drept în justiţie fără perioadă de păstrare, datele cu caracter personal vor fi stocate pentru un termen nelimitat.

Drepturile clientului.
Sub rezerva anumitor condiţii legale, aveţi următoarele drepturi în legătură cu prelucrarea datelor dumneavoastră cu caracter personal: dreptul de acces şi dreptul de a solicita o copie a datelor cu caracter personal referitoare la dumneavoastră pe care le deţinem; dreptul la rectificarea oricăror date cu caracter personal incorecte; dreptul la ştergerea datelor; dreptul la restricţionarea utilizării de către INP a datelor dumneavoastră cu caracter personal, în anumite cazuri (de exemplu, atunci când contestaţi inexactitatea datelor dvs. personale, pentru o perioadă care ne permite să verificăm o astfel de exactitate); dreptul la portabilitate, care vă permite să primiţi datele personale referitoare la dumneavoastră pe care ni le-aţi furnizat, într-un format structurat, utilizat în mod obişnuit şi care poate fi citit automat sau să transmiteţi aceste date altui operator; dreptul de a obiecta, care vă permite să vă opuneţi prelucrării în continuare a datelor dvs. personale în condiţiile şi limitele stabilite de lege. INP va asigura exerciţiul tuturor drepturilor dumneavoastră şi de aceea, dacă doriţi să procedaţi în sensul celor de mai sus, vă rugăm să ne transmiteţi un e-mail la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.. Este posibil să vă cerem să vă dovediţi identitatea comunicându-ne o copie a unui mijloc valabil de identificare pentru a ne conforma cu obligaţiile de securitate pe care le avem şi a împiedica divulgarea neautorizată a datelor. INP va lua în considerare orice solicitări sau plângeri primite din partea dumneavoastră şi vă vom transmite un răspuns imediat ce va fi posibil, însă nu mai târziu de 1 (una) lună de la primirea cererii. De asemenea, aveţi dreptul de a adresa o plângere către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - cu sediul în Bd. Gheorghe Magheru nr. 28-30, sector 1, Bucureşti.

Institutul Naţional al Patrimoniului vă invită să participaţi cu oferta dumneavoastră la Procedura simplificată derulată în vederea atribuirii contractului de prestări Servicii de proiectare pentru elaborare documentaţii tehnico-economice şi asistenţă tehnică pentru restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric monumentului istoric Biserica de lemn cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică", Juliţa, com. Vărădia de Mureş, jud. Arad, cod LMI AR-II-m-A-00615
■ Conţinut: este solicitată elaborarea de studii şi investigaţii, inclusiv expertiză tehnică, D.A.L.I., P.A.C., P.O.E., P.T.E., D.E., documentaţie privind urmărirea comportării în timp a lucrării de intervenţie şi asistenţă tehnică pentru lucrări de restaurare şi punere în valoare a monumentului istoric Biserica de lemn cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică", Juliţa, com. Vărădia de Mureş, jud. Arad, cod LMI AR-II-m-A-00615
■ Tipul procedurii: Procedură simplificată
■ Coduri CPV: 71322000-1 (Servicii de proiectare tehnică pentru construcţia de lucrări publice) şi
71356200-0 (Servicii de asistenţă tehnică).
■ Termenul de depunere a ofertelor: 31.08.2020.
■ Identificare pe platforma SICAP: SCN1073427/ 14.08.2020

■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti.


 

Calea Şerban Vodă nr. 33 - Poziţia INP referitoare la intenţia de elaborare a unui PUD prin care se propune demolarea construcţiei existente pe fundul parcelei istorice şi edificarea unei noi construcţii cu regim de înălţime S+P+6E.

Casa de Târgoveț, circa 1937. sursa foto: Arhiva INP

Bucureşti 12 august - Institutul Naţional al Patrimoniului a luat la cunoştinţă, din panoul afişat la faţa locului, de intenţiile privind elaborarea unui plan urbanistic de detaliu (PUD) la adresa din Calea Şerban Vodă nr. 33, sector 4, în imediata vecinătate a Casei de târgoveţ, monument istoric de importanţă naţională situat la aceeaşi adresă. Este vorba de unicul exemplu de astfel de casă de târgoveţ - provenind din arhitectura tradiţională, cu influenţe balcanice, adaptat locuirii urbane - păstrat în Bucureşti, datat la sfârşitul secolului al XVIII-lea, având codul în Lista Monumentelor Istorice B-II-m-A-19751 şi aflat în proprietatea Statului şi în administrarea INP. Atât în calitate de proprietar al imobilului din imediata vecinătate a imobilului ce face obiectul PUD-ului în cauză cât şi în virtutea misiunii noastre de protejare, salvgardare şi punere în valoare a patrimoniului cultural, suntem nevoiţi să facem următoarele precizări:
Precizăm, în primul rând, că INP nu a fost notificat de Primăria Sectorului 4 cu privire la intenţia de elaborare a PUD, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Ordinul MDRT nr. 2701/2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, cu modificările şi completările ulterioare - art. 42 litera a)) care precizează că este obligatorie notificarea proprietarilor parcelelor vecine de pe toate laturile celei care a generat PUD.

În al doilea rând, constatăm deficienţe la nivelul procedurii de consultare publică. Potrivit panoului afişat la faţa locului - datat 23.07.2020 şi menţionând termenul limită de transmitere a observaţiilor 28.08.2020, punctele de vedere privind intenţia de elaborare a PUD se transmit Primăriei Sectorului 4 în termen de 15 zile de la publicarea pe website, publicare care până la data acestei luări de poziţie (12 august 2020) încă nu a avut loc. În vederea transmiterii punctului de vedere al INP privitor la acest proiect, ne-am adresat în scris Primăriei Sectorului 4 (adresa INP nr. 4041/27.07.2020, înregistrată la PS4 cu nr. 49451/28.07.2020), pentru a afla care este data publicării pe website şi termenul de transmitere a observaţiilor, solicitare la care încă nu am primit un răspuns.

În ceea ce priveşte fondul problemei, reamintim că intervenţiile propuse prin PUD se situează în zona de protecţie a Casei de târgoveţ şi în zona de protecţie a Bisericii Sfântul Spiridon Nou - monumente istorice de importanţă naţională,precum şi în perimetrul monumentului istoric B-II-s-B-17911 - Sit II din municipiul Bucureşti, delimitat astfel: Splaiul Independenţei - Bd. Libertăţii - Piaţa Maria - Bd. George Coşbuc - str. Gazelei - str. Mitropolit Filaret - Piaţa Gării Filaret - str. Dr. C. Istrati - Piaţa Libertăţii - Bd. Mărăşeşti - Bd. Dimitrie Cantemir - Piaţa Unirii - str. Halelor. Prin urmare, orice propunere trebuie să urmărească principiul intervenţiei integrate, punerea în valoare a monumentelor în contextul lor istoric şi conservarea valorilor existente, în conformitate cu legislaţia naţională şi reglementările şi recomandările internaţionale în domeniul protejării patrimoniului prin care sunt încurajate conservarea şi buna gestionare a peisajului urban istoric după principiile dezvoltării durabile.

Prin PUD este propusă demolarea construcţiei valoroase existente pe fundul parcelei istorice din Calea Şerban Vodă 33, construcţie ce are reale calităţi arhitecturale şi urbanistice şi contribuie - prin conformarea volumetrică, înălţime, tratare arhitecturală - la perceperea monumentului într-un context istoric urbanistic adecvat. Clădirea existentă este un martor al evoluţiei zonei şi al caracterului său eterogen şi pitoresc şi răspunde perfect necesităţii de descreştere treptată a regimului de înălţime de la frontul înalt (P+8) al blocurilor din Magistrală (Bd. Dimitrie Cantemir) la zona valoroasă din spatele acestuia cu construcţii predominant P/P+1. În acelaşi timp construcţia existentă asigură intimitatea grădinii Casei de târgoveţ blocând perceperea monumentului în co-vizibilitate cu respectivul front de blocuri.

Prin urmare, Institutul Naţional al Patrimoniului îşi exprimă totalul dezacord faţă de această propunere de desfiinţare care ar mutila zona, văduvind-o de o construcţie care - prin calităţile arhitectural-urbanistice şi ambientale - contribuie la valorile pentru care în această zonă a fost instituit regimul de protecţie menţionat.
Nu în ultimul rând, construcţia existentă are un important potenţial de conversie - momentan ignorat de autorii proiectului. Imobilul poate fi cu uşurinţă transformat - cu costuri semnificativ mai mici decât cele implicate de demolare si realizarea unei noi construcţii - într-un Apart-Hotel (funcţiunea propusă prin PUD) cu personalitate, mult mai interesant pe piaţa imobiliară şi cea turistică decât o construcţie nouă, sau într-un centru cu altă destinaţie, în relaţie funcţională cu Casa de târgoveţ, în beneficiul oraşului, al comunităţii şi al proprietarilor deopotrivă.

Dincolo de această gravă chestiune de fond, se impun în continuare câteva observaţii pe marginea unor aspecte aspecte ce ţin de urbanismul de calitate şi de posbila dezvoltare durabilă a zonei, în relaţie cu propunerile prevăzute în documentaţia PUD aflată în discuţie. În locul construcţiei existente se propune realizarea unei clădiri noi cu regim de înălţime, ocupare şi utilizare excesive - S+P+6, POT=70%, CUT=3 (calculate luând în calcul şi suprafaţa care nu aparţine iniţiatorilor; suprafaţa construită la sol creşte de la 178 mp pentru actuala construcţie la 328 mp pentru construcţia propusă), cu eliminarea vegetaţiei existente pe parcelă (arbori maturi, viţa de vie specifică curţilor şi grădinilor bucureştene) şi cu neîncadrarea în reglementările în vigoare privind distanţa dintre clădiri şi H maxim admis. În conformitate cu reglementările PUG pentru această zonă (zona CA2), distanţa dintre clădiri trebuie să fie cel puţin egală cu jumătate din înălţimea celei mai înalte dintre ele (condiţie nerespectată), iar H maxim admis este egal cu distanţa dintre aliniamente (condiţie nerespectată). O astfel de construcţie ar urma să afecteze grav în primul rând Casa de târgoveţ - scoţând-o din scară şi periclitându-i percepţia şi punerea în valoare în contextul său istoric - dar şi întreaga zonă, atât din punct de vedere vizual, al integrării în context a unei astfel de intervenţii, cât şi din punct de vedere al utilizării deja foarte intense (trafic, ocupare şi utilizare intense, lipsa parcărilor, lipsa vegetaţiei)

2017, Grădina Divan - eveniment Calup în curtea Casei de Târgoveț, credit foto: Konrad Mihat

În concluzie, Institutul Naţional al Patrimoniului, ca instituţie de specialitate în domeniul protejării patrimoniului - însă fără atribuţii legale în avizare - şi ca titular al dreptului de administrare al Casei de târgoveţ nu este, prin urmare, de acord cu propunerile iniţiatorului PUD şi transmite observaţiile de mai sus autorităţilor abilitate, şi anume Primăriei şi Consiliului General al Sectorului 4 - cu atribuţii în consultarea publică, aprobarea PUD şi autorizarea intervenţiilor în condiţiile legii -, Direcţiei pentru Cultură a Municipiului Bucureşti - cu atribuţii în avizarea, cu consultarea CZMI 1, a documentaţiilor de urbanism şi a intervenţiilor în respectiva zonă de protecţie - şi Ministerului Culturii în calitatea sa de titular - în numele Statului - al dreptului de proprietate asupra monumentului istoric şi de garant al protejării patrimoniului.
În conformitate cu Convenţia de la Granada privind protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, convenţie la care România a aderat în 1997, dar şi cu Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI elaborată de Consiliul Europei, cu alte documente internaţionale şi cu principiile dezvoltării durabile, comunitatea locală are întotdeauna un cuvânt important de spus în proiectele de dezvoltare a oraşului. În acest caz comunitatea a reacţionat ferm împotriva demolării clădirii vizate de acest PUD şi împotriva construirii excesive, perturbatoare a caracterului şi confortului zonei. Dat fiind că mai mulţi membri ai comunităţii şi vecini (care la rândul lor nu au fost notificaţi cu privire la intenţiile PUD) ni s-au adresat, INP are în vedere organizarea unei întâlniri cu toţi cei interesaţi, la o dată ce va fi în curând anunţată şi care să se încadreaze în termenul limită legal pentru transmiterea observaţiilor - rămas încă neclar.
Ccontăm pe participarea la această întâlnire a tuturor cetăţenilor preocupaţi de conservarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, de păstrarea valorilor arhitecturale şi a identităţii construite a Bucureştiului, de dezvoltarea sa durabilă şi armonioasă şi, de asemenea, pe prezenţa/implicarea iniţiatorilor proiectului şi ai reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniu.
Precizăm că, în ultimii 4 ani, INP a întreprins multiple acţiuni similare de consultare şi coagulare a unei comunităţi în jurul monumentului. În colaborare cu parteneri din domeniu şi societatea civilă am derulat la Casa de târgoveţ evenimente culturale şi educaţionale, dezbateri şi acţiuni menite să pună în valoare şi să introducă în circuitul public acest monument istoric emblematic al capitalei.
De numele Casei de târgoveţ se leagă, începând din luna iulie, şi unul dintre cele mai ambiţioase şi importante proiecte INP, ce are - printre altele - drept scop final înfiinţarea în acest imobil a Centrului naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural - un adevărat hub pentru toţi cei interesaţi de patrimoniul cultural, specialişti şi amatori deopotrivă.

Vom reveni constant cu noutăţi, atât din procesul de dezbatere publică a PUD-ului Calea Şerban Vodă 33 cât şi din derularea primelor acţiuni premergătoare înfiinţăii Centrului de informare de la Casa de Târgoveţ. Mulţumim tuturor celor care au transmis msaje de alertă şi susţinere şi, mai ales, celor care şi-au exprimat în mod direct opinia în faţa autorităţilor abilitate. Este un semn că există deja o comunitate puternică în jurul Casei de târgoveţ şi a patrimoniului istoric al Bucureştiului.

2017, Grădina Divan - eveniment Calup în curtea Casei de Târgoveț, credit foto: Lorant Mark Mihat
 

Institutul Naţional al Patrimoniului anunţă reluarea Procedurii simplificate derulate în vederea atribuirii contractului Lucrări de conservare-restaurare „Casa Parohială Greco-Catolică şi anexe nr. 137, Comuna Roşia Montană", situat în sat Roşia Montană, nr. 137, judeţ Alba, cod LMI AB-II-m-B-00271

■ Conţinut: Lucrări de conservare-restaurare „Casa Parohială Greco-Catolică şi anexe nr. 137, Comuna Roşia Montană", situat în sat Roşia Montană, nr. 137, judeţ Alba, cod LMI AB-II-m-B-00271
■ Tipul procedurii: Procedura simplificată
■ Coduri CPV: CPV 45000000-7 Lucrări de construcţii şi 45454100-5 - Lucrări de restaurare
■ Termenul de depunere a ofertelor: 25.08.2020.
■ Identificare pe platforma SEAP: SCN1073056/10.08.2020
■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti.

 

Rezultatul evaluării dosarelor depuse pentru finanțare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice, în urma soluționării contestațiilor (pdf).

Rezultatul evaluării dosarelor depuse pentru finanțare din fondul Timbrul Monumentelor Istorice (pdf)