Restart pentru Conacul Marghiloman
Proiectul pentru restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman porneşte cu implicarea comunităţii locale din Hagieşti

Urmează 3 ani şi jumătate de consultări, proiecte educaţionale şi culturale, lucrări de restaurare şi de punere în valoare

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), în calitate pe promotor de proiect, alături de partenerii săi, Asociaţia Sonoro, Asociaţia Moara de Hârtie şi Colegiul Universitar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Norvegia anunţă startul proiectului Restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman,în valoare totală de aproximativ 2,2 milioane de euro. Proiectul este câştigător al unei finanţări nerambursabile în valoare de 9.431.069.42 lei, obţinută în cadrul Programului RO-CULTURA - Apelul Restaurarea şi revitalizarea monumentelorIstorice, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021.

Conacul Marghiloman - monument istoric de importanţă naţională, înregistrat cu codul IL-II-m-A-14131 în Lista Monumentelor Istorice, aflat în proprietatea Ministerului Culturii şi administrat de Institutul Naţional al Patrimoniului - este situat în satul Hagieşti, comuna Sineşti, judeţul Ialomiţa, la 35 km de Bucureşti şi aşteaptă de ceva vreme finanţarea necesară pentru finalizarea restaurării şi punerea în valoare. Cu implicarea specialiştilor, a partenerilor şi a comunităţii locale, viitorul Centru cultural şi educaţional de la Conacul Marghiloman va aduce beneficii pe termen lung întregii regiuni.

„Urmează 42 de luni de proiect (octombrie 2020 - aprilie 2024) în care decidenţii şi locuitorii comunei Sineşti şi ai împrejurimilor vor juca un rol la fel de important în viitorul proiectului de restaurare şi al Centrului cultural pe care-l va găzdui precum însuși Conacul şi specialiştii care-l vor readuce la viaţă. Am propus acest proiect amplu în cadrul competiţiei RO-CULTURA pornind de la o serie de nevoi concrete - educaţie, formare continuă, regăsirea şi valorificarea unui specific local - evidenţiate în urma consultării comunităţii de la Hagieşti şi ne bucurăm că ele au fost validate de finanţator" declară Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Aşadar, dincolo de lucrările de restaurare şi punere în funcţiune a unui obiectiv cultural şi istoric valoros şi recuperarea unei moşteniri arhitecturale şi culturale uitate, obiectivul specific al proiectului este impulsionarea dezvoltării comunitare locale şi implicarea comunităţii în valorificarea patrimoniului.

Proiectul prevede, astfel, o importantă componentă educaţională, de facilitare comunitară şi de consultare desfăşurată, în paralel cu lucrările de restaurare, cu implicarea partenerilor Asociaţia Sonoro, Asociaţia Moara de Hârtie, Colegiul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Norvegia dar mai ales a autorităţilor locale, a şcolii şi a membrilor comunităţii. Dintre activităţile la nivelul comunităţii locale din Hagieşti şi din împrejurimi prevăzute pentru primele 12 luni de proiect menţionăm atelierele de consultare şi formare tematice - adresate atât elevilor şi tinerilor, cât şi vârstnicilor -, atelierele de educaţie non-formală, componenta de formare pentru profesori precum şi începerea documentării identităţii culturale a locului, ce-şi va găsi un promotor în viitorul Centru cultural Marghiloman de la conac.

Pentru desfăşurarea acestor activităţi şi asigurarea unui impact local semnificativ, beneficiem de contribuţia partenerilor proiectului: Asociaţia Moara de Hârtie (dezvoltare comunitară prin educaţie şi stimularea creaţiei şi meşteşugurilor locale), Asociaţia Sonoro (ateliere de educaţie muzicală, concerte şi produse pentru turism cultural), respectiv partenerul norvegian, Høgskulen for landbruk og bygdeutvikling/ Colegiul universitar pentru agricultură şi dezvoltare rurală (HLB), pentru identificarea acelor soluţii prin care planul de valorificare a monumentului istoric va contribui la dezvoltarea sustenabilă a zonei.

„Sperăm ca restaurarea şi refuncţionalizarea conacului - cu programul de activităţi prevăzute şi implicarea autorităţilor şi a comunităţii - să devină o reală sursă de mândrie locală şi de dezvoltare, nu doar pentru Hagieşti, Sineşti şi judeţul Ialomiţa, ci pentru toată regiunea aceasta rămasă în mod nedrept una dintre cele mai slab dezvoltate turistic şi economic din ţară" adaugă Ştefan Bâlici.

Strict în ce priveşte restaurarea conacului, în perioada imediat următoare, va urma elaborarea documentaţiilor tehnico-economice la faza DTAC, (documentaţie tehnică pentru obţinerea autorizaţiei de Construcţie), urmând ca la începutul anului următor să fie definitivate documentaţiile la faza PT+DE (proiect tehnic si detalii de execuţie). Pentru începerea lucrărilor de execuţie, începând cu luna a 5 (februarie 2021), va fi lansată procedura de licitaţie publică. După încheierea acesteia, vor fi demarate lucrările de execuţie, prevăzute să înceapă în luna 7-8 de implementare a proiectului (aprilie-mai 2021).

Restaurarea conacului Marghiloman de la Hagieşti, Ialomiţa, va pune pe harta regiunii un centru cultural şi educaţional complet funcţional, ce va putea găzdui concerte, conferinţe, ateliere, expoziţii şi alte tipuri de evenimente educaţionale, consultative şi recreaţionale, indicate drept importante şi organizate în colaborare cu comunitatea locală şi cu organizaţiile de cultură publice şi private din judeţul Ialomiţa şi nu numai. Miza proiectului este, pe de o parte, integrarea Conacului Marghiloman şi a Hagieştilor în circuitele turistice şi economice regionale şi, pe de altă parte, crearea unui model de bună practică în domeniul managementului patrimoniului cultural şi demonstrarea relevanţei şi a potenţialului monumentului istoric pentru dezvoltarea locală şi regională.

Despre Conacul Marghiloman şi moşia de la Hagieşti
De-a lungul timpului moşia Hagieşti a purtat mai multe denumiri. O carte de hotărnicie datată în 1779 numele de Drăceşti, iar în documentele secolului al XIX-lea apare numele Agieşti sau Agieştii. În 1634 proprietarii moşiei erau vistierul Dumitru Dudescu şi fiul său Radu, proprietatea rămânând în posesia familiei până la mijlocul secolului al XIX-lea când va ajunge în proprietatea lui Ioan Cătuneanu. Probleme financiare l-au făcut pe acesta să vândă repede moşia (1855), care va ajunge în posesia maiorul Mişa Anastasievici. Acesta o va stăpâni în 1880 când va fi cumpărată de Ion (Iancu) Marghiloman, iar după moartea acestuia va intra în proprietatea fiului, Mihail Marghiloman. După decesul lui Mihail, în 1923, toată averea intră în posesia soţiei Suzana Lévé Marghiloman, iar în 1945, odată cu instalarea regimului comunist, proprietatea va intra în posesia statului care va amenaja în conacul familiei un post de jandarmi, biroul şi casa notarului. În perioada comunistă aici a mai funcţionat o şcoală de tractorişti şi sediul Cooperativei Agricole de Producţie. După 1990 conacul şi o suprafaţă de teren de 2025 mp a intrat în folosinţa Bibliotecii Naţionale a României, pentru ca la sfârşitul anului să intre în administrarea Direcţia Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (DMASI), antecesorul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP).
Analiza propriu-zisă a conacului dezvăluie patru mari etape constructive. Prima dintre ele e pivniţa, care după toate probabilităţile a fost ridicată de reprezentanţii familiei Dudescu, în prima jumătate a secolului al XVII-lea. O a doua etapă constructivă semnificativă pare să corespundă secolului al XVIII-lea când pe laturile de est şi sud ale vechii locuinţe au fost adăugate mai multe încăperi. Cea de-a treia etapă corespunde sfârşitul secolului al XIX-lea, când Ion (Iancu) Marghiloman repară biserica şi reface conacul. Anul finalizării intervenţiilor asupra conacului este 1887, dată înscrisă în pardoseala din mozaic din dreptul intrării principale.

O ultimă etapă este situată la începutul anilor ’90 când asupra conacului au loc ample intervenţii. Imediat după 1989 sediul CAP este devastat, doar ulterior construcţia fiind preluată de DMASI - organismul de protejare a patrimoniului reînfiinţat în 1990 după desfiinţarea de către regimul comunist în 1977. DMASI a propus realizarea unui centru cultural care să aibă în prim-plan activităţi educative, de cercetare şi documentare şi a iniţiat operaţiuni de consolidare şi restaurare care ulterior au fost stopate din lipsa fondurilor.

Despre partenerii proiectului Restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) - beneficiarul finanţării - este principala instituţie centrală care pune în aplicare politicile publice ale Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP derulează activităţi de cercetare, evidenţă, inventariere, protejare şi punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural - imobil, mobil, imaterial şi digital - şi gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural - Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic naţional, Inventarul patrimoniului cultural naţional mobil, Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial, baze de date şi depozite digitale. De asemenea, INP elaborează şi gestionează Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] - principalul instrument prin care statul asigură finanţarea lucrărilor de protejare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului imobil -, colectează şi gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul patrimoniului imobil, este agregator naţional pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial şi coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European. Mai multe detalii pe www.temp-18-250.cimec.ro.

Colegiul Universitar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală(HLB) este un colegiu privat universitar, care oferă studii superioare şi realizează proiecte de cercetare şi dezvoltare regionale, naţionale şi internaţionale. HLB şi personalul său au o experienţă vastă în cadrul granturilor SEE / Norvegia, lucrând cu parteneri comunitari din Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi alte ţări europene. Această experienţă a vizat în primul rând domeniul dezvoltării comunităţii, refacerea resurselor de patrimoniu cultural pentru participare, împuternicire şi mobilizare şi oferirea de instruire în cadrul întreprinderii comunitare inovatoare. Aceste proiecte au asociat angajamentul comunităţii cu restaurarea bunurilor de patrimoniu cultural, oferind nu numai clădiri potrivite pentru noi scopuri ale secolului XXI, ci şi iniţiative comunitare care le vor locui şi îşi îndeplinesc scopul. Mai multe detalii pe www.hlb.no.

Asociaţia Moara de Hârtie îşi desfăşoară activitatea în scopul reînvierii, păstrării, promovării şi susţinerii tradiţiilor, meşteşugurilor şi îndeletnicirilor ce pun în valoare creativitatea, îndemânarea şi talentul artistic. În vederea îndeplinirii scopului sau, asociaţia îşi propune ca obiectiv principal stimularea interesului pentru ocupaţii şi îndeletniciri dispărute sau pe cale de dispariţie. Misiunea creării unui spaţiu de sinergie între oameni, meşteşuguri şi arta este urmărită prin 1. Familiarizarea publicului larg cu istoria si actualitatea meşteşugurilor creative promovate de noi; 2. Împrietenirea participanţilor la activităţi cu meşteşugurile si valorile satului tradiţional românes; 3. Realizarea de obiecte manufacturate din materiale naturale, folosind tehnici inspirate din tradiţia meşteşugurilor. Asociaţia a iniţiat şi dezvoltă Ansamblul Moara de hârtie - Satul meşteşugurilor din Comana, ce găzduieşte, în clădiri proprii, 10 ateliere creative ce pun în valoare meşteşugurile tradiţionale (ţesut la război, prelucrarea papurii, fierărie, modelaj ceramic, lucru în lemn, bucătărie tradiţională, moară şi brutărie) şi pe cele legate de carte (realizarea de hârtie de mână, tipar manual şi legătorie). Mai multe detalii pewww.moaradehartie.ro.

Asociaţia SonoroDin anul 2006, Asociaţia Sonoro organizează evenimente dedicate muzicii de cameră în România.Scopul Asociaţiei este acela de a contribui activ la promovarea valorilor culturale, îndeosebi în domeniul muzical, aparţinând patrimoniului cultural universal, cu accent pe creaţia românească, sprijinirea artelor şi a educaţiei. Platforma culturală SoNoRo include Festivalul SoNoRo, SoNoRo Conac (seria de concerte estivale găzduite în clădiri de patrimoniu din România), SoNoRo Musikland (festival dedicat tradiţiilor şi patrimoniului arhitectural al Transilvaniei), SoNoRo Interferenţe (programul de burse pentru tineri muzicieni) şi SoNoRo Arezzo. Încă de la debut, Asociaţia Sonoro a reuşit să includă Festivalul SoNoRo într-o reţea de festivaluri din întreaga lume: Germania - „Chiemgauer Musikfrühling", Austria - „Festivalul Gmunden", Anglia - „Music at Plush", Slovenia - „Festivalul Tartini", sau Japonia - „Kobe International Arts Festival", cu unele dintre ele concepând programe artistice comune. Asociaţia Sonoro este membră a European Festivals Association. Mai multe detalii pe www.sonoro.ro

Despre finanţatori

Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul şi sudul Europei şi statele baltice. Aceste mecanisme de finanţare sunt stabilite în baza Acordului privind Spaţiul Economic European, ce reuneşte statele membre UE şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia ca parteneri egali pe piaţa internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 şi 2014 şi €1,55 miliarde pentru perioada de finanţare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org şi www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului şi are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice şi sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural şi managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.

 Nr. 6079/27.10.2020

Anunţ public de scoatere la concurs a două posturi contractuale vacante
Specialist comunicare şi relaţii cu publicul în cadrul proiectului
Centrul Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural


I. DESCRIEREA PROIECTULUI:
Proiectul propune dotarea şi dezvoltarea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural, prin cooperarea a 4 parteneri din România şi Norvegia, care vor utiliza expertiza existentă în privinţa dezvoltării audienţei pentru patrimoniul cultural. Aceasta este o iniţiativă unică, în prezent neexistând o structură care să acţioneze la nivel naţional şi să aibă drept misiune informarea şi educarea publicului cu privire la protejarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural. Centrul va funcţiona într-un imobil monument istoric, Casa de Târgoveţ din Şerban Vodă nr.33, clădire simbol pentru patrimoniul cultural al Bucureştiului, care va deveni astfel un spaţiu deschis publicului.
Obiectivul general este îmbunătăţirea accesului publicului larg la servicii de informare şi educare din sfera culturală, prin crearea unui centru naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural în cadrul INP, iar cele specifice urmăresc:
- Dezvoltarea unei structuri permanente în cadrul INP care să ofere servicii de informare şi educare a publicului larg din România în privinţa patrimoniului cultural;
- Crearea de instrumente online de informare şi educare a publicului cu privire la valorile patrimoniului;
- Promovarea modalităţilor inovatoare de punere în valoare a patrimoniului cultural prin expresii artistice contemporane.

Durata proiectului: 18 de luni iulie 2020 - decembrie 2021
● Coordonator: Institutul Naţional al Patrimoniului
● Parteneri: Fundaţia Pro Patrimonio, Asociaţia DaDeCe, Institutul Norvegian al Meşteşugurilor.

II. DENUMIREA POSTULUI:
Specialist comunicare şi relaţii cu publicul - 2 posturi
1. durată determinată : până la finalizarea proiectului - decembrie 2021
2. normă de lucru: 8h/zi
3. presupune deplasări în ţară şi în străinătate

III. DESCRIEREA POSTULUI:
Căutăm 2 specialişti în comunicare şi relaţii cu publicul care să contribuie la pornirea cu succes şi la dezvoltarea Centrului naţional de informare şi promovare a patrimoniului, principalul proiect de comunicare cu publicul larg al Institutului Naţional al Patrimoniului pentru cel puţin următorii doi ani. Ne dorim alături de noi în această misiune două persoane creative, buni organizatori şi buni comunicatori, preferabil cu experienţă în unul sau mai multe dintre domeniile de activitate ale postului sau în proiecte culturale cu deschidere la publicul larg. Cea mai importantă misiune va fi aceea de a contribui la promovarea subiectului patrimoniu cultural pe agenda publicului larg, reflectând activităţile, proiectele, iniţiativele desfăşurate de institut şi de către partenerii noului Centru de informare.

Atribuţii şi responsabilităţi

Atribuţii principale
1. Implementarea strategiei de comunicare externă a Centrului de informare;
2. Gestionarea comunicării publice a Centrului de informare şi în special a relaţiei cu publicul larg interesat de activitatea centrului;
Responsabilităţi
1. Propune şi realizează activităţi de comunicare adresate publicului, în cadrul Centrului Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural
2. Preia şi soluţionează solicitări de informaţii din partea publicului Centrului.
3. Planifică, organizează şi derulează evenimente şi campanii de informare, de promovare, de comunicare adresate publicului.
4. Planifică şi realizează materiale de comunicare destinate tipăririi sau mediului online.
5. Participă la întâlniri cu reprezentanţii grupurilor interesate şi menţine constant legătura cu aceştia, facilitând implicarea lor în activităţile consorţiului
6. Participă, atunci când este necesar, pentru a prezenta proiectul la evenimente organizate de finanţator sau alte entităţi precum instituţii, ONG-uri etc.
7. Contribuie la elaborarea rapoartelor tehnice periodice şi finale ale proiectului.
8. Comunică şi colaborează cu departamente ale Institutului Naţional al Patrimoniului, cu terţi, instituţii publice şi private la nivel naţional, regional sau local, dar şi cu persoane fizice care pot sprijini cu informaţii şi/sau expertiză concludentă pentru atingerea rezultatelor scontate ale proiectului.
9. Colaborează cu alţi specialişti din domeniul comunicării, angajaţi ai institutului sau colaboratori externi, pentru realizarea activităţilor şi rezultatelor de comunicare.


Avantaje
1. lucru într-un domeniu atractiv şi cu potenţial ridicat pentru comunicarea publică;
2. desfăşurarea activităţii într-un sediu monument istoric, punct de atracţie pentru publicul larg (în condiţii de siguranţă stabilite de legile şi recomandările în vigoare);
3. colaborarea cu specialişti ai unui colectiv pluridisciplinar dinamic;
4. formare profesională;
5. posibilităţi de dezvoltare a carierei.

IV. CONDIŢII DE PARTICIPARE:
Poate participa la concursul pentru ocuparea postului persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
A. are cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România
B. cunoaşte limba română, scris şi vorbit
C. are vârsta minimă reglementată de prevederile legale
D. are capacitate deplină de exerciţiu
E. are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate
F. îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs
G. nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea

1. STUDII DE SPECIALITATE:
Studii superioare de lungă durată sau studii în regim Bologna ciclul 1 în domeniile: ştiinţe sociale, ştiinţe umaniste şi arte.

2. VECHIMEA ÎN MUNCĂ/SPECIALITATE NECESARĂ:
a) Minimum 3 ani vechime în muncă;
b) Experienţa în coordonarea proiectelor de comunicare şi relaţii publice, constituie un avantaj;
c) Experienţă într-o poziţie de comunicare directă cu publicul sau experienţa (inclusiv voluntariat) de comunicare în domeniul cultural constituie un avantaj;


3. CUNOŞTINŢE DE OPERARE/PROGRAMARE PE CALCULATOR:
a) Microsoft Office, nivel avansat.
b) Constituie un avantaj cunoaşterea unor programe de editare imagini şi/sau video, utilizarea platformelor de blogging / web content management / CMS respectiv utilizarea nativă a platformelor social-media (Facebook, Instagram, Pinterest, YouTube/ Vimeo, TikTok, Tumblr etc) sau a platformelor Open Source / colaborative de co-creare de conţinuţ ex. Wikipedia & Wikimedia Commons.

4. LIMBI STRĂINE:
Cunoaşterea la nivel avansat (vorbit, citit, scris) a limbii engleze (nivel C1 conform standardelor CEFR) şi cunoaştere la nivel mediu a unei limbi străine de circulaţie internaţională - franceză / germană /italiană / spaniolă (nivel B1 conform standardelor CEFR);

5. ABILITĂŢI, CALITĂŢI ŞI APTITUDINI NECESARE:
a) capacitate de comunicare, relaţionare şi cooperare în echipă;
b) capacitate de analiză şi sinteză;
c) adaptabilitate la situaţii noi;
d) putere de concentrare în condiţii de stres;
e) capacitate de organizare, persoană ordonată;
f) spirit de iniţiativă, operativitate, perspicacitate;
g) corectitudine, amabilitate, respect faţă de ceilalţi angajaţi şi faţă de publicul, partenerii şi colaboratorii institutului şi ai centrului de informare,
h) atitudine pozitivă,
i) responsabilitate personală.

6. CERINŢE SPECIFICE:
a) disponibilitate pentru învăţare şi specializare continuă, în acord cu evoluţia strategiei Centrului;
b) experienţa într-o poziţie de comunicare directă cu publicul sau experienţa de comunicare în domeniul cultural constituie un avantaj;
c) disponibilitate pentru lucru în program prelungit în anumite condiţii;
d) disponibilitate pentru deplasări în interes de serviciu în ţară şi străinătate;
e) cunoaşterea legislaţiei în domeniu;

VI. DOCUMENTE SOLICITATE (cf. HG. 286/2011):
A. cerere înscriere concurs adresată directorului INP
B. CI + copie
C. copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum şi copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ale postului solicitate;
D. CV
E. Prezentarea unui portofoliu cu lucrări representative pentru specialitatea postului, respectiv campanii de comunicare în cadrul cărora a participat.
F. copia carnetului de muncă conformă cu originalul sau adeverinţă care să ateste vechimea în muncă
G. adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate (tip cf. Ministerului Sănătăţii)
H. cazier judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează


VI. BIBLIOGRAFIA ŞI TEMATICA CONCURSULUI:
1. Propunerea de Strategie pentru cultură şi patrimoniu naţional 2016-2020;
2. Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI, Consiliul Europei, 2018;
3. HG nr. 593/2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului, cu completările şi actualizările ulterioare
4. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
5. Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului imaterial
6. OG nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional
7. Legea 190/2018 GDPR
8. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
9. Legea publicităţii 148 / 2000
10. Codul de practică în comunicarea comercială
11. Ghidul beneficiarului pentru programul RO-CULTURA
12. Gregory, Anne, Planificarea şi managementul campaniilor de relaţii publice, Ed. Polirom, 2009
13. Wolton, Dominique, Despre comunicare; Ed. Flammarion, Bucureşti, 2012;
14. Charvet, Shelle Rose, Cuvinte care schimbă minţi, Ed. Amaltea
15. Gladwell, Malcolm, De vorbă cu necunoscuţi, Ed. Publica, 2019

Notă: Candidaţii vor avea în vedere forma actelor normative în vigoare la data publicării anunţului referitor la concurs.

VII. LOCUL, DATA ŞI ORA DESFĂŞURĂRII CONCURSULUI:
Dosarele pentru înscrierea la concurs se depun până la data de 17.11.2020, ora 10.00 la sediul Institutului Naţional al Patrimoniului: Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti (etaj 1, Secretariat).
Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afişează la sediul Institutului şi pe pagina de internet a acestuia cel târziu la data de 18.11.2020, ora 10.00.
Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele selecţiei dosarelor de înscriere pot depune contestaţie cel târziu la data de 19.11.2020, ora 10.00. Rezultatele contestaţiilor se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 20.11.2020, ora 10.00.


CALENDARUL CONCURSULUI:
Concursul va consta într-o probă scrisă şi interviu.
1. Proba scrisă va consta în redactarea unei lucrări, pe baza bibliografiei date şi se va desfăşura în data de 23.11.2020, ora 10.00 (fără a se depăşi durata maxim admisă de 3 ore) la sediul INP din Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti (etaj 1, Bibliotecă).
Rezultatele probei scrise se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 24.11.2020, ora 10.00.
Candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie cel târziu la data de 25.11.2020, ora 10.00. Rezultatele contestaţiilor depuse se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 26.11.2020, ora 10.00.
2. Interviul se va desfăşura în data de 27.11.2020, ora 10.00, la sediul INP din Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti ( etaj 1, Bibliotecă).
Rezultatele interviului se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 2.12.2020, ora 10.00.
Candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie cel târziu la data de 3.11.2020, ora 10.00.
Rezultatele contestaţiilor depuse se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 3.12.2020, ora 10.00.
Rezultatul final al concursului se afişează la sediu şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 3.12.2020, ora 17.00.

Pentru postul de Specialist comunicare şi relaţii cu publicul în cadrul proiectului
Centrul Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural, salariul este de 4.997 lei brut.

Persoana de contact din cadrul Biroului Resurse Umane este dna. Lidia Gabriela Negrea, tel: 0213366073.
Situl web al institutului este: www.temp-18-250.cimec.ro


Reprezentant legal,
Manager,
Conf. dr. arh. Ştefan Bâlici

Patrimoniul balnear şi de loisir din Banat. Nevoi şi soluţii

Proiectul iniţiat de Institutului Naţional al Patrimoniului, Patrimoniul balnear şi de loisir din Banat. Nevoi şi soluţii este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi este implementat în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Budapesta, Primăria Băile Herculane, Primăria Buziaş, Muzeul Turismului şi Comerţului din Budapesta. Proiectul a debutat în luna mai şi se va derula până la sfârşitul anului 2020.
Proiectul are ca scop identificarea unor nevoi şi soluţii pentru promovarea şi valorificarea patrimoniului balnear din Banat, neglijat în ultimele decenii, în ciuda extraordinarului potenţial turistic al acestora.
În prezent, 18 staţiuni balneare din România deţin monumente istorice clasate, cuprinzând băi, izvoare, ştranduri, cazinouri (8), hoteluri, vile rezidenţiale, etc. Multe dintre aceste ansambluri de arhitectură balneară sunt abandonate, având un regim de proprietate incert, investiţii insuficiente prentru restaurare şi punere în valoare. Proiectul nostru este focalizat pe două staţiuni balneare de renume, Băile Herculane, cu un patrimoniu arhitectural de excepţie, şi Buziaşul, staţiuni faimoase pentru eficienţa curelor, staţiuni ce încearcă în prezent să-şi regăsească drumul şi să-şi recapete popularitatea şi statutul de odinioară.
Activităţile propuse pentru a contribui la identificarea nevoilor şi la identificarea unor soluţii sunt următoarele:
 Campanii de documentare a patrimoniului balnear din Banat şi întâlniri cu autorităţile locale şi cu alţi factori implicaţi (ONG, comunităţi)
 Realizarea unei expoziţii foto-documentare cu monumentele reprezentative din Băile Herculane şi Buziaş, care va servi suport al discuţiei cu privire la potenţialul pe care acest patrimoniu îl deţine şi la problemele constatate
 Elaborarea şi promovarea unor trasee cultural-turistice online pentru patrimoniul balnear din Banat, care pot deveni instrumente utile şi integratoare pentru momentul în care Timişoara va fi capitală europeană (2023)
 Realizarea unui ghid de bune practici ce va fi publicat online şi care va documenta exemplele de succes prezentate de către experţii invitaţi, precum şi concluziile finale ce vor rezulta după Conferinţă
 Realizarea unor scurte spoturi video şi a unor tururi virtuale reprezentative care contribuie la promovarea unor monumente de excepţie ce au adus faima acestor staţiuni.
 Dezvoltarea unui web site ce va actualiza în mod constant toate activităţie proiectului, www.patrimoniubalnear.ro
 Organizarea unei conferinţe online dedicate patrimoniului balnear şi valorificării acestuia


 

Conferinţă online şi expoziţie la Muzeul Comerţului şi Turismului din Budapesta „Patrimoniul balnear şi de loisir din Banat. Nevoi şi soluţii"

Institutul Naţional al Patrimoniului, organizează, la data de 30 octombrie 2020, Conferinţa online şi expoziţia „Patrimoniul balnear şi de loisir din Banat. Nevoi şi soluţii" la Muzeul Comerţului şi Turismului din Budapesta, în parteneriat cu Institutul Cultural Român la Budapesta, Muzeul Comerţului şi Turismului din Budapesta, Primăria Buziaş şi Primăria Băile Herculane.
Conferinţa are ca principal scop identificarea nevoilor şi a metodelor pentru promovarea şi valorificarea patrimoniului balnear din Banat, România - o resursă culturală neglijată în ultimele decenii - pornind de la o analiză realistă îndreptată atât asupra problemelor cât mai ales asupra soluţiilor pe care multe dintre ansamblurile balneare din alte ţări le-au găsit. Acest schimb de experienţă benefic urmăreşte identificarea unor soluţii sistematice ce pot conduce la adoptarea unor strategii sustenabile. Concluziile conferinţei vor fi cuprinse într-un ghid de bune practici, exemple de succes în procesul de revitalizare şi promovare a patrimoniului balnear din ambele ţări.
Expoziţia va prezenta evoluţia celor mai importante monumente de arhitectură balneară din Buziaş şi Băile Herculane, constând din băi, hoteluri, cazinouri, vile, pavilioane.
Invitaţii conferinţei:
Daniela Mihai, Institutul Naţional al Patrimoniului, Bucureşti, România, director adjunct
Eva Kerényi, Muzeul Rimavska Sobota, Slovacia, expert balnear
Katona Csaba, Institutul de Ştiinţa Istoriei din Budapesta, Ungaria
Szilvia Horváth, director adjunct, Rippl-Rónai Museum, Kaposvár
Dan Nasta, consilier patrimoniu arhitectural balnear, Primăria Băile Herculane, România
Horia Chiruţă, inspector management şi informare turistică, Primăria Oraş Buziaş, România
Evenimentul face parte din proiectul „Patrimoniul balnear şi de loisir din Banat. Nevoi şi soluţii"iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului în parteneriat cu Institutul Cultural Român din Budapesta, Primăria Băile Herculane, Primăria Buziaş, Muzeul Turismului şi Comerţului din Budapesta. şi co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Proiectul a debutat în luna mai şi se va derula până la sfârşitul anului 2020. Mai multe informaţii pe: www.temp-18-250.cimec.ro/

Programul conferinţei online, 30 octombrie 2020

Ora 10.00-14 30 Ora 10.00 (ora Ungariei) ora 11.00 (ora României)
Török Róbert, director adj. -Cuvânt de deschidere din partea Muzeului Comerţului şi Turismului din Ungaria
Simona Tănăsescu, director - Cuvânt de deschidere din partea ICR Budapesta
Ştefan Bâlici, director - Cuvânt de deschidere din partea INP, Bucureşti
Daniela Mihai, director adj., manager proiect - Prezentarea generală a proiectului, Institutul Naţional al Patrimoniului

Invitaţi Ungaria:
Katona Csaba, Institutul de Ştiinţa Istoriei din Budapesta - Turismul din zona Balaton
Eva Kerényi, Muzeul Rimavska Sobota, Slovacia (expert balnear) - Patrimoniul arhitectural balnear al Slovaciei
Szilvia Horvath, The Rippl-Rónai Municipal Museum with County Scope, Kaposvár

Invitaţi România:
Dan Nasta, Primăria Băile Herculane, consilier patrimoniu arhitectural balnear - Prezentare: Patrimoniul balnear din Băile Herculane, jud. Caraş-Severin
Horia Chiruţă, Primăria Oraşului Buziaş, inspector management şi informare turistică - Prezentare: Patrimoniul balnear din Buziaş, jud. Timiş
Florentina Udrea, Andreea Popa, Ada Speteanu, Radu Tulai - Prezentare: Nevoi şi provocări ale punerii în valoare a patrimoniului balnear din Banat
Ora 13.00-14.00 Pauză
Ora 14.00
Despre expoziţia Patrimoniul balnear şi de loisir din Banat. Nevoi şi soluţii
 

Extras din expoziție

Excelenţa sa doamna Raja Jhinaoui Ben Ali, Ambasadorul Republicii Tunisia în România, a avut luni, 26 octombrie, o întrevedere cu directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Bâlici.
Discuţiile deosebit de cordiale şi încurajatoare s-au referit la rolurile instituţiilor dedicate patrimoniului cultural din cele două ţări şi la identificarea de arii tematice şi proiecte de interes comun, pe baza cărora să poată fi conturat un protocol de colaborare pe termen lung.
În virtutea angajamentului comun de promovare a multiculturalismului, dialogului cultural şi cooperării internaţionale - cu atât mai importante în perioade dificile precum cea pe care tocmai o traversăm - parteneriatul dintre cele două ţări poate construi o veritabilă platformă de colaborare, formare şi schimb de bune practici între specialiştii din domeniul cercetării, restaurării şi protejării patrimoniului cultural din cele două ţări.
O primă întâlnire - virtuală - de lucru a fost stabilită pentru a doua parte a lunii noiembrie, cu scopul de a stabili, împreună cu omologii noştri tunisieni - Institutul Naţional al Patrimoniului (Institut National du Patrimoine) şi Agenţia pentru Punerea în Valoare şi Promovaea Patrimoniului Cultural (L’Agence de Mise en Valeur du Patrimoine et de Promotion Culturelle), detaliile unei cooperări pe care o dorim activă şi fructuoasă cât mai curând, în ciuda restricţiilor impuse de epidemia COVID-19.
Suntem onoraţi de această vizită şi încrezători în potenţialul unei colaborări pe care ne-o dorim benefică domeniului patrimoniului cultural mulţi ani de aici înainte.

 

Marca Patrimoniului European, sesiunea 2020-2021:
Extindem preselecţia naţională pentru acordarea distincţiei

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) anunţă extinderea termenului limită de participare în selecţia pentru acordarea Mărcii Patrimoniului European, sesiunea 2020-2021. Noul termen limită de depunere a candidaturilor în cadrul programului de selecţie demarat de Comisia Europeană este 15 ianuarie 2021.
Marca Patrimoniului European este o iniţiativă menită să aducă în atenţia publicului şi în special a tineretului european valorilefundamentale europene, elementele comune de istorie, cultură şi patrimoniu cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenenţă la Uniune şi a dialogului intercultural. Pot fi expresie a acestor valori situri de o mare varietate de manifestare - monumente, situri (naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane), peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri şi obiecte culturale şi patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan - care au vocaţia de a plasa istoria şi cultura naţională a fiecărei ţări într-un context de relevanţă europeană.

Specialist comunicare şi relaţii cu publicul în cadrul proiectului Centrul Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural



CENTRALIZATOR

cu rezultatele contestaţiilor privind selecţia dosarelor la concursul organizat în zilele de 26.10.2020 şi 30.10.2020 la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Afişat astăzi 23.10.2020, ora 10.00.

Secretar comisie concurs
Cristina Aura NEAGU






 

Specialist comunicare şi relaţii cu publicul în cadrul proiectului Centrul Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural



CENTRALIZATOR

cu rezultatele contestaţiilor privind selecţia dosarelor la concursul organizat în zilele de 26.10.2020 şi 30.10.2020 la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Afişat astăzi 23.10.2020, ora 10.00.

Secretar comisie concurs
Cristina Aura NEAGU






 

Specialist comunicare şi relaţii cu publicul în cadrul proiectului Centrul Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural



CENTRALIZATOR

cu rezultatele selecţiei dosarelor la concursul organizat în zilele de 26.10.2020 şi 30.10.2020 la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Contestaţiile cu privire la rezultatul selecţiei dosarelor se pot depune în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afişării, respectiv până la 22.10.2020, ora 10.00.
Afişat astăzi 21.10.2020, ora 10.00.

Secretar comisie concurs
Cristina Aura NEAGU






 

5549/30.09.2020

Anunţ public de scoatere la concurs a două posturi contractuale vacante
Specialist comunicare şi relaţii cu publicul în cadrul proiectului
Centrul Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural


I. DESCRIEREA PROIECTULUI:
Proiectul propune dotarea şi dezvoltarea unui Centru Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural, prin cooperarea a 4 parteneri din România şi Norvegia, care vor utiliza expertiza existentă în privinţa dezvoltării audienţei pentru patrimoniul cultural. Aceasta este o iniţiativă unică, în prezent neexistând o structură care să acţioneze la nivel naţional şi să aibă drept misiune informarea şi educarea publicului cu privire la protejarea, promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural. Centrul va funcţiona într-un imobil monument istoric, Casa de Târgoveţ din Şerban Vodă nr.33, clădire simbol pentru patrimoniul cultural al Bucureştiului, care va deveni astfel un spaţiu deschis publicului.
Obiectivul general este îmbunătăţirea accesului publicului larg la servicii de informare şi educare din sfera culturală, prin crearea unui centru naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural în cadrul INP, iar cele specifice urmăresc:
- Dezvoltarea unei structuri permanente în cadrul INP care să ofere servicii de informare şi educare a publicului larg din România în privinţa patrimoniului cultural;
- Crearea de instrumente online de informare şi educare a publicului cu privire la valorile patrimoniului;
- Promovarea modalităţilor inovatoare de punere în valoare a patrimoniului cultural prin expresii artistice contemporane.

Durata proiectului: 18 de luni iulie 2020 - decembrie 2021
● Coordonator: Institutul Naţional al Patrimoniului
● Parteneri: Fundaţia Pro Patrimonio, Asociaţia DaDeCe, Institutul Norvegian al Meşteşugurilor.

II. DENUMIREA POSTULUI:
Specialist comunicare şi relaţii cu publicul - 2 posturi
1. durată determinată : până la finalizarea proiectului - decembrie 2021
2. normă de lucru: 8h/zi
3. presupune deplasări în ţară şi în străinătate

III. DESCRIEREA POSTULUI:
Căutăm 2 specialişti în comunicare şi relaţii cu publicul care să contribuie la pornirea cu succes şi la dezvoltarea Centrului naţional de informare şi promovare a patrimoniului, principalul proiect de comunicare cu publicul larg al Institutului Naţional al Patrimoniului pentru cel puţin următorii doi ani. Ne dorim alături de noi în această misiune două persoane creative, buni organizatori şi buni comunicatori, preferabil cu experienţă în unul sau mai multe dintre domeniile de activitate ale postului sau în proiecte culturale cu deschidere la publicul larg. Cea mai importantă misiune va fi aceea de a contribui la promovarea subiectului patrimoniu cultural pe agenda publicului larg, reflectând activităţile, proiectele, iniţiativele desfăşurate de institut şi de către partenerii noului Centru de informare.

Atribuţii şi responsabilităţi

Atribuţii principale
1. Implementarea strategiei de comunicare externă a Centrului de informare;
2. Gestionarea comunicării publice a Centrului de informare şi în special a relaţiei cu publicul larg interesat de activitatea centrului;
Responsabilităţi
1. Propune şi realizează activităţi de comunicare adresate publicului, în cadrul Centrului Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural
2. Preia şi soluţionează solicitări de informaţii din partea publicului Centrului.
3. Planifică, organizează şi derulează evenimente şi campanii de informare, de promovare, de comunicare adresate publicului.
4. Planifică şi realizează materiale de comunicare destinate tipăririi sau mediului online.
5. Participă la întâlniri cu reprezentanţii grupurilor interesate şi menţine constant legătura cu aceştia, facilitând implicarea lor în activităţile consorţiului
6. Participă, atunci când este necesar, pentru a prezenta proiectul la evenimente organizate de finanţator sau alte entităţi precum instituţii, ONG-uri etc.
7. Contribuie la elaborarea rapoartelor tehnice periodice şi finale ale proiectului.
8. Comunică şi colaborează cu departamente ale Institutului Naţional al Patrimoniului, cu terţi, instituţii publice şi private la nivel naţional, regional sau local, dar şi cu persoane fizice care pot sprijini cu informaţii şi/sau expertiză concludentă pentru atingerea rezultatelor scontate ale proiectului.
9. Colaborează cu alţi specialişti din domeniul comunicării, angajaţi ai institutului sau colaboratori externi, pentru realizarea activităţilor şi rezultatelor de comunicare.


Avantaje
1. lucru într-un domeniu atractiv şi cu potenţial ridicat pentru comunicarea publică;
2. desfăşurarea activităţii într-un sediu monument istoric, punct de atracţie pentru publicul larg (în condiţii de siguranţă stabilite de legile şi recomandările în vigoare);
3. colaborarea cu specialişti ai unui colectiv pluridisciplinar dinamic;
4. formare profesională;
5. posibilităţi de dezvoltare a carierei;

IV. CONDIŢII DE PARTICIPARE:
Poate participa la concursul pentru ocuparea postului persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
A. are cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România
B. cunoaşte limba română, scris şi vorbit
C. are vârsta minimă reglementată de prevederile legale
D. are capacitate deplină de exerciţiu
E. are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate
F. îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs
G. nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea

1. STUDII DE SPECIALITATE:
Studii superioare de lungă durată sau studii în regim Bologna ciclul 1 în domeniile: ştiinţe sociale, specializare în comunicare şi relaţii publice.

2. VECHIMEA ÎN MUNCĂ/SPECIALITATE NECESARĂ:
a) Minimum 3 ani experienţă în muncă şi în specialitate;
b) Experienţa într-o poziţie de comunicare directă cu publicul sau experienţa de comunicare în domeniul cultural constituie un avantaj.

3. CUNOŞTINŢE DE OPERARE/PROGRAMARE PE CALCULATOR:
a) Microsoft Office, nivel avansat.
b) Constituie un avantaj cunoaşterea unor programe de editare imagini şi/sau video, utilizarea platformelor de blogging / web content management / CMS respectiv utilizarea nativă a platformelor social-media (Facebook, Instagram, Pinterest, YouTube/ Vimeo, TikTok, Tumblr etc) sau a platformelor Open Source / colaborative de co-creare de conţinuţ ex. Wikipedia & Wikimedia Commons.

4. LIMBI STRĂINE:
Cunoaşterea la nivel avansat (vorbit, citit, scris) a limbii engleze (nivel C1 conform standardelor CEFR) şi cunoaştere la nivel mediu a unei limbi străine de circulaţie internaţională - franceză / germană /italiană / spaniolă (nivel B1 conform standardelor CEFR);

5. ABILITĂŢI, CALITĂŢI ŞI APTITUDINI NECESARE:
a) capacitate de comunicare, relaţionare şi cooperare în echipă;
b) capacitate de analiză şi sinteză;
c) adaptabilitate la situaţii noi;
d) putere de concentrare în condiţii de stres;
e) capacitate de organizare, persoană ordonată;
f) spirit de iniţiativă, operativitate, perspicacitate;
g) corectitudine, amabilitate, respect faţă de ceilalţi angajaţi şi faţă de publicul, partenerii şi colaboratorii institutului şi ai centrului de informare,
h) atitudine pozitivă,
i) responsabilitate personală.

6. CERINŢE SPECIFICE:
a) disponibilitate pentru învăţare şi specializare continuă, în acord cu evoluţia strategiei Centrului
b) disponibilitate pentru lucru în program prelungit în anumite condiţii,
c) disponibilitate pentru deplasări în interes de serviciu în ţară şi străinătate,
d) cunoaşterea legislaţiei în domeniu.

VI. DOCUMENTE SOLICITATE (cf. HG. 286/2011):
A. cerere înscriere concurs adresată directorului INP
B. CI + copie
C. copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum şi copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ale postului solicitate;
D. CV
E. Prezentarea unui portofoliu cu lucrări representative pentru specialitatea postului, respectiv campanii de comunicare în cadrul cărora a participat.
F. copia carnetului de muncă conformă cu originalul sau adeverinţă care să ateste vechimea în muncă
G. adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate (tip cf. Ministerului Sănătăţii)
H. cazier judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează


VI. BIBLIOGRAFIA ŞI TEMATICA CONCURSULUI:
1. Propunerea de Strategie pentru cultură şi patrimoniu naţional 2016-2020;
2. Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI, Consiliul Europei, 2018;
3. HG nr. 593/2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului, cu completările şi actualizările ulterioare
4. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice
5. Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului imaterial
6. OG nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional
7. Legea 190/2018 GDPR
8. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
9. Legea publicităţii 148 / 2000
10. Codul de practică în comunicarea comercială
11. Ghidul beneficiarului pentru programul RO-CULTURA
12. Gregory, Anne, Planificarea şi managementul campaniilor de relaţii publice, Ed. Polirom, 2009
13. Wolton, Dominique, Despre comunicare; Ed. Flammarion, Bucureşti, 2012;
14. Charvet, Shelle Rose, Cuvinte care schimbă minţi, Ed. A
15. Gladwell, Malcolm, De vorbă cu necunoscuţi, Ed. Publica, 2019

Notă: Candidaţii vor avea în vedere forma actelor normative în vigoare la data publicării anunţului referitor la concurs.

VII. LOCUL, DATA ŞI ORA DESFĂŞURĂRII CONCURSULUI:
Dosarele pentru înscrierea la concurs se depun până la data de 20.10.2020, ora 10.00 la sediul Institutului Naţional al Patrimoniului: Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti (etaj 1, Secretariat).
Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afişează la sediul Institutului şi pe pagina de internet a acestuia cel târziu la data de 21.10.2020, ora 10.00.
Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele selecţiei dosarelor de înscriere pot depune contestaţie cel târziu la data de 22.10.2020, ora 10.00. Rezultatele contestaţiilor se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 23.10.2020, ora 10.00.


CALENDARUL CONCURSULUI:
Concursul va consta într-o probă scrisă şi interviu.
1. Proba scrisă va consta în redactarea unei lucrări, pe baza bibliografiei date şi se va desfăşura în data de 26.10.2020, ora 10.00 (fără a se depăşi durata maxim admisă de 3 ore) la sediul INP din Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti (etaj 1, Bibliotecă).
Rezultatele probei scrise se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 27.10.2020, ora 10.00.
Candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie cel târziu la data de 28.10.2020, ora 10.00. Rezultatele contestaţiilor depuse se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 29.10.2020, ora 10.00.
2. Interviul se va desfăşura în data de 30.10.2020, ora 10.00, la sediul INP din Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti ( etaj 1, Bibliotecă).
Rezultatele interviului se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 2.11.2020, ora 10.00.
Candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie cel târziu la data de 3.11.2020, ora 10.00.
Rezultatele contestaţiilor depuse se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 3.11.2020, ora 10.00.
Rezultatul final al concursului se afişează la sediu şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 3.11.2020, ora 16.00.

Pentru postul de Specialist comunicare şi relaţii cu publicul în cadrul proiectului
Centrul Naţional de Informare şi Promovare a Patrimoniului Cultural, salariul este de 4.997 lei brut.

Persoana de contact din cadrul Biroului Resurse Umane este dna. Lidia Gabriela Negrea, tel: 0213366073.
Situl web al institutului este: www.temp-18-250.cimec.ro


Reprezentant legal,
Manager,
Conf. dr. arh. Ştefan Bâlici