Institutul Naţional al Patrimoniului anunţă relansarea Procedurii simplificate derulate în vederea atribuirii contractului de execuţie lucrări de restaurare, respectiv lucrări de conservare-restaurare şi valorificare a colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi - "Casa Macca", Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", strada Henri Coandă nr. 11, sector 1 Bucureşti, cod LMI B-II-m-A-18440.

■ Conţinut: Contract de execuţie lucrări de restaurare, respectiv lucrări de conservare-restaurare şi valorificare a colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi - "Casa Macca", Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", strada Henri Coandă nr. 11, sector 1 Bucureşti, cod LMI B-II-m-A-18440
■ Tipul procedurii: Procedura simplificată
■ Coduri CPV: CPV 45000000-7 Lucrări de construcţii şi 45454100-5 - Lucrări de restaurare
■ Termenul de depunere a ofertelor: 07.04.2021, ora 15:00
■ Identificare pe platforma SEAP: SCN1083207/16.03.2021
■ Autoritate contractantă: Institutul Naţional al Patrimoniului, cu sediul în str. Ienăchiţă Văcărescu, nr. 16, Sector 4, Bucureşti.


 

INP invită profesorii şi elevii în Competiţia Naţională "Patrimoniul cultural, istoric şi natural - Zestrea comunităţilor locale"

Institutul Naţional al Patrimoniului susţine Concursul Naţional "Patrimoniul cultural, istoric şi natural - Zestrea comunităţilor locale" - un demers de documentare a patrimoniului comunităţilor locale prin intermediul cercetărilor derulate chiar de membri ai acestora, în perioada martie-iunie 2021.

Iniţiatorul concursului este Societatea de Ştiinte Istorice din România, cea mai cuprinzătoare organizaţie profesională din domeniul producerii şi transmiterii cunoaşterii istorice, care grupează în rîndurile sale profesori, cercetători, arhivişti, muzeografi, studenţi şi alţi iubitori ai istoriei.

Proiectul, derulat în perioada martie-iunie 2021 îşi propune, pe lângă documentarea "la firul ierbii" a patrimoniului local şi completarea informaţiilor cu acces deschis publicului larg, câteva importante obiective educaţionale şi de conştientizare a opiniei publice, şi anume:
• implicarea elevilor din învăţământul preuniversitar şi a studenţilor în activităţile din viaţa comunităţilor locale,
• dezvoltarea spiritului civic,
• creşterea gradului de conştientizare a necesităţii protejării, conservării şi promovării patrimoniului şi valorilor culturale locale,
• constituirea unei arhive a bunurilor de patrimoniu la nivelul comunităţilor înscrise / documentate şi a unei hărţi a obiectivelor locale care să sprijine dezvoltarea turismului cultural.
Participarea la concurs presupune realizarea unor activităţi precum:
• identificarea bunurilor cu valoare de patrimoniu material imobil, patrimoniu natural de la nivel local;
• realizarea unui album foto şi a unei fişe descriptive pentru fiecare dintre bunurile respective;
• promovarea la nivel local a informaţiilor documentate.
Acest portofoliu nou creat va fi transmis digitalizat către comisia naţională de jurizare care va premia cele mai bune rezultate ale cercetării, oferind diplome, reviste de specialitate şi cărţi. Având în vedere contextul generat de pandemie, ŞSIR şi şcolile partenere vor respecta cu stricteţe măsurile sanitare recomandate de către autorităţi, iar majoritatea activităţilor vor fi derulate on-line.

Ghidul integral al concursului poate fi consultat aici.

Partenerii Concursului Naţional ,,Patrimoniul cultural, istoric şi natural - Zestrea comunităţilor locale": Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, Institutul Naţional al Patrimoniului şi partenerii media, revistele Historia şi Magazin Istoric.

Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA de la Sibiu merg mai departe în selecţia europeană pentru acordarea Mărcii Patrimoniului European

Informare de presă
Bucureşti, 8.03.2021

Institutul Naţional al Patrimoniului anunţă cele două situri ce vor candida din partea României pentru obţinerea Mărcii Patrimoniului European în sesiunea 2021, selectate în urma procesului de preselecţie naţională demarat în 2020. Merg mai departe în selecţia europeană Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi, gestionat de Biblioteca Judeţeană "V. A. Urechia", Galaţi, şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, gestionat de Complexul Naţional Muzeal ASTRA, Sibiu.

Mâine, 3 martie, începând cu ora 17:00, Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) vă invită într-o călătorie pe firul roşu al Mărţişorului, alături de Corina Mihăescu, doctor în Istorie şi Etnologie, coordonatoarea Direcţiei Patrimoniu Imaterial şi Cultură Tradiţională din cadrul INP şi Lila Passima, artist vizual, curatoare şi coordonatoare a secţiei Educaţie muzeală la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Obiceiul Mărţişorului este în prezent protejat de UNESCO, ca parte a Patrimoniului Cultural Imaterial, într-un dosar multinaţional, depus de Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova şi România. Cu origini care pot fi urmărite până în antichitate, sărbătorirea sosirii primăverii a trecut prin numeroase transformări, din satul arhaic, prin urbanul interbelic şi până în zilele noastre.

Ce mai înseamnă astăzi obiectele-amuletă legate cu şnur alb - roşu şi cum mai exprimă ele credinţele şi valorile societăţii? Cum putem păstra şi transmite mai departe un obicei cu puternică valoare identitară? Prezentarea oferită de Dr. Corina Mihăescu va oferi o serie de răspunsuri la aceste întrebări.

Devenit în ultimii ani un eveniment cu valoare - reper în contextul urban al obiceiului, Târgul Mărţişorului de la Muzeul Ţăranului Român poate fi privit ca un spaţiu expoziţional, un spaţiu - dezbatere despre mărţişor ca obiect. Cum a decurs anul acesta târgul, care au fost provocările impuse de măsurile de distanţare şi, mai ales, ce obiecte - mărţişor au atras în mod deosebit atenţia, va explica Lila Passima.

Conferinţa va fi transmisă live pe pagina de facebook a Institutului Naţional al Patrimoniului. Mai multe detalii şi link spre transmisia LIVE, în evenimentul de aici, unde vă aşteptăm şi cu întrebări.
---------------------------------------------------------------------------------------------
Evenimentul este organizat de Institutul Naţional al Patrimoniului sub egida proiectului In-Herit - Centrul Naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural. Proiect finanţat prin Granturile SEE 2014 - 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.
Poţi afla mai multe despre comunitatea strânsă în jurul acestui proiect al Centrului de informare şi promovare a patrimoniului cultural şi poţi să ni te alături şi să participi la consultările viitoare! Vom anunţa din timp evenimentele şi workshop-urile cu membrii comunităţii pe laviitor.temp-18-250.cimec.ro şi pe mail, dacă te abonezi.

INP invită iubitorii de patrimoniu să participe la sondajul european din cadrul proiectului Art Nouveau 2

Locuitorii din 6 ţări europene riverane Dunării sunt invitaţi să participe la sondajul iniţiat în cadrul proiectului Art Nouveau 2. Românii sunt aşteptaţi să-şi spună părerea alături de pasionaţii de patrimoniu din Austria, Croaţia, Serbia, Slovacia şi Ungaria. Pe baza răspunsurilor primite, cercetători din cele şase state vor contura o strategie regională de promovare a patrimoniului Art Nouveau, ce leagă cultural oraşele şi regiunile străbătute de râul Dunărea.

Deschide aici chestionarul Art Nouveau, completează-l şi dă-l mai departe!

Deşi patrimoniul Art Nouveau este omniprezent în regiune, potenţialul său este insuficient explorat şi valorificat. Obiectivul principal al proiectului Art Nouveau 2 este promovarea şi punerea în valoare responsabilă şi durabilă a patrimoniului cultural Art Nouveau ca vehicul pentru consolidarea identităţii culturale regionale şi pentru stimularea creşterii economice în regiunea Dunării.

În acest scop, parteneriatul regional şi-a definit trei obiective specifice, şi anume: creşterea nivelului de cunoaştere a patrimoniului Art Nouveau în rândul publicul larg, dezvoltarea comunităţii profesionale specializate în Art Nouveau din regiunea Dunării şi profesionalizarea promovării turistice a patrimoniului Art Nouveau. Aceste obiective vor fi atinse prin cooperarea şi schimbul de bune practici constante, de-a lungul celor 3 ani de proiect, în rândul profesioniştilor provenind din ţările partenere, reprezentând sectoare şi discipline diverse.

Proiectul, desfăşurat în perioada 2020 - 2023 în parteneriat cu instituţii şi muzee din alte 5 state riverane Dunării (Austria, Croaţia, Serbia, Slovacia şi Ungaria), prevede un set de activităţi de cercetare, schimb de bune practici, iniţiative educaţionale, expoziţionale şi de promovare (de la organizarea Zilei Mondiale Art Nouveau la prelegeri online, ghiduri turistice, cataloage, filme şi multe altele).

Cercetarea desfăşurată în cele 6 ţări implicate prin instituţiile partenere în proiect face parte din componenta de profesionalizare a promovării turistice.

Valorificarea - inclusiv printr-o mai bună strategie de promovare turistică sustenabilă - a acestui patrimoniu poate ajuta comunităţile locale să-şi (re)definească şi să-şi extindă acest sentiment de apartenenţă şi identitatea culturală regională. Mai multe detalii despre proiect şi participarea INP, aici.

Proiectul beneficiază de confinanţare din partea Uniunii Europene, în cadrul Programului Transnaţional Interreg Danube.
 

ART NOUVEAU2
Consolidăm identitatea culturală a regiunii Dunării pornind de la moştenirea comună a patrimoniului ART NOUVEAU

În continuarea proiectului ART NOUVEAU 1 (2017-2019, detalii aici) şi pentru un impact susţinut la nivelul promovării şi protejării patrimoniului Art Nouveau în regiunea Dunării, Institutul Naţional al Patrimoniului se implică şi în perioada următoare în activităţile de cercetare, programe educaţionale, turistice, de promovare - prin cooperare regională - parte a unui nou proiect în cadrul Programului Transnaţional Interreg Danube al Uniunii Europene.

Scopul acestui proiect, desfăşurat în perioada 2020 - 2023 în parteneriat cu instituţii şi muzee din alte 4 state riverane Dunării (Austria, Serbia, Slovacia şi Ungaria), este acela de a consolida identitatea culturală şi patrimoniul Art Nouveau din regiunea Dunării printr-un set de activităţi de cercetare, schimb de bune practici, iniţiative educaţionale, expoziţionale şi de promovare (de la organizarea Zilei Mondiale Art Nouveau la prelegeri online, ghiduri turistice, cataloage, filme şi multe altele). Pentru că patrimoniul Art Nouveau este unul dintre aspectele ce unesc oraşele şi statele de pe cursul Dunării şi care le-au influenţat acestora istoria şi devenirea, partenerii acestui proiect şi-au propus să contribuie - prin cooperare şi schimb de bune practici - la viitorul acestui patrimoniu, asigurat prin redescoperirea, promovarea şi punerea în valoare responsabilă, în acord cu provocările întâlnite şi nevoile comunităţilor patrimoniale din oraşele şi regiunile Art Nouveau.

Consorţiul este alcătuit din nouă instituţii partenere, coordonate de Municipalitatea Oradea (lider de proiect), şi anume: Muzeul Oraşului Oradea (România); Institutul Naţional al Patrimoniului (România); Muzeul de Arte Aplicate, Budapesta (Ungaria); MAK Muzeul Austriac de Arte Aplicate, Viena (Austria); MUO - Muzeul de Arte şi Meşteşuguri, Zagreb (Croaţia); Universitatea Slovacă de Tehnologie din Bratislava (Slovacia), Institutul Republican pentru Protejarea Monumentelor Culturale, Belgrad (Serbia) şi Universitatea Kodolányi János, Budapesta (Ungaria).

Obiectivele şi activităţile principale ale proiectului
Obiectivul principal al acestui proiect este promovarea şi punerea în valoare responsabilă şi durabilă a patrimoniului cultural Art Nouveau ca vehicul pentru consolidarea identităţii culturale regionale şi pentru stimularea creşterii economice în regiunea Dunării. În acest scop, parteneriatul regional şi-a definit trei obiective specifice, şi anume: creşterea nivelului de cunoaştere a patrimoniului Art Nouveau în rândul publicul larg, dezvoltarea comunităţii profesionale specializate în Art Nouveau din regiunea Dunării şi profesionalizarea promovării turistice a patrimoniului Art Nouveau. Aceste obiective vor fi atinse prin cooperarea şi schimbul de bune practici constante, de-a lungul celor 3 ani de proiect, în rândul profesioniştilor provenind din ţările partenere, reprezentând sectoare şi discipline diverse.

ART NOUVEAU2 îşi asumă, aşadar, promovarea responsabilă şi durabilă a patrimoniului cultural Art Nouveau ca vehicul pentru consolidarea identităţii culturale regionale şi pentru stimularea creşterii economice în regiunea Dunării.

De ce e important?
Deşi patrimoniul Art Nouveau este omniprezent în regiune, potenţialul său este insuficient explorat şi valorificat. Activităţile educaţionale ale proiectului îşi propun să ofere publicul larg instrumente pentru a (re)cunoaşte, respecta şi proteja cât mai bine patrimoniul cultural Art Nouveau. O cunoaştere mai aprofundată a patrimoniului Art Nouveau va consolida o identitate culturală ce depăşeşte limitele setate de graniţele geografice şi va contribui la conştientizarea potenţialului unificator al moştenirii culturale comune al ţărilor vecine, riverane Dunării.

Valorificarea acestui patrimoniu poate ajuta comunităţile locale să-şi (re)definească şi să-şi extindă acest sentiment de apartenenţă şi identitatea culturală regională. Cooperarea continuă la nivelul comunităţii multidisciplinare şi multisectoriale de profesionişti şi cercetători va fi consolidată, extinsă şi intensificată. Scopul acestei veritabile platforme colaborative regionale este dublu. Pe de o parte, activităţile de cercetare din proiect îşi propun să producă un efect de undă, studiul aprofundat al patrimoniului Art Nouveau suplimentând cantitatea de cunoştinţe disponibile pentru proiecte viitoare şi va informa, astfel, programe educaţionale şi de promovare turistică atât în cadrul Art Nouveau 2 cât şi la nivelul comunităţilor specializate (patrimoniu, turism cultural) din cele 6 ţări.

În al doilea rând, valorificarea cunoştinţelor practice dobândite în trecut - pentru care patrimoniul construit este un martor de încredere - poate contribui la o viaţă mai bună în oraşele de astăzi. Patrimoniul Art Nouveau este sinonim cu inovaţia - atât la nivel conceptual cât şi în privinţa tehnicilor şi practicilor implicate în afirmarea cu succes, la început de secol XX, a acestui nou stil artistic, ahitectural şi decorativ.

Valorificarea insuficientă a patrimoniului cultural Art Nouveau prin turism blochează contribuţia pe care acesta ar putea-o avea la dezvoltarea regiunii Dunării. Parteneriatul urmăreşte profesionalizarea promovării turistice a stilului Art Nouveau prin implicarea în activităţi a industriei turismului şi dezvoltarea unor produse turistice competitive, de înaltă calitate, ce valorifică atât potenţialul patrimoniului Art Nouveau pentru turismul cultural cât şi calitatea informaţiei specializate puse laolaltă de specialiştii din regiune.

Pornind de la înţelegerea comportamentului turiştilor, prin realizarea de chestionare şi consultări publice, continuând prin traininguri pentru operatorii din industria turismului şi cooptarea cât mai multor parteneri pentru dezvoltarea de circuite culturale, proiectul AN2 îşi propune să ajungă la publicul larg cu informaţie de calitate, validată de specialişti şi formate de valorificare a patrimoniului cultural prietenoase, atrăgătoare şi adaptate nevoilor reale ale turiştilor şi comunităţilor cu patrimoniu art nouveau deopotrivă.

Totul din convingerea că diversificarea şi îmbunătăţirea ofertei turistice în regiune poate duce la creştere economică, poate genera venituri şi poate stimula crearea de locuri de muncă - punând patrimoniul cultural la baza regenerării locale.


Rolul INP în proiectul Art Nouveau 2
Institutul Naţional al Patrimoniului a coordonat - în cadrul primului proiect Art Nouveau - elaborarea Documentului strategic pentru protecţia şi promovarea patrimoniului Art Nouveau în regiunea Dunării. Mai multe detalii, aici. Cu experienţa acumulată, precum şi prin prisma misiunii instituţiei, INP contribuie în proiectul Art Nouveau 2 cu perspectiva principalei instituţii centrale care iniţiază şi pune în aplicare politici publice în domeniul protejării patrimoniului cultural în România.

Componenta de cercetare
INP derulează activităţi de cercetare, evidenţă, inventariere, protejare şi punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural - imobil, mobil, imaterial şi digital - şi gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural (Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic naţional, Inventarul patrimoniului cultural naţional mobil, Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial, baze de date şi depozite digitale).

INP va coordona, prin urmare, activitatea de centralizare a resurselor informaţionale legate de Art Nouveau disponibile în România şi celelalte 5 ţări partenere în proiect - sub forma unui Catalog digital. Dezvoltarea catalogului vine din nevoia de a identifica, analiza şi prelucra informaţiile (noi) legate de Art Nouveau în regiunile participante, acesta urmând să funcţioneze şi ca o platformă comună de cercetare.

Activitatea este foarte importantă în contextul eforturilor făcute de partenerii proiectului pentru a îmbunătăţi condiţiile de cercetare a patrimoniului Art Nouveau şi a subiectelor conexe în regiunea Dunării. Momentan, sursele de informaţii disponibile sunt fie rare, fie se concentrează doar asupra unor aspecte ale acestui element al patrimoniului cultural. Catalogul digital va reprezenta un instrument important pentru cercetătorii, profesioniştii dar şi pasionaţii de Art Nouveau din regiunea Dunării şi va constitui baza de pornire în cercetări şi proiecte ulterioare de punere în valoare a acestui tip de patrimoniu, în întreaga regiune.

Componenta educaţională şi de promovare
Implicarea INP în proiectul Art Nouveau 2 vine într-un moment deosebit de oportun, considerând contextul pregătirilor pentru Programul Timişoara Capitala culturală europeană în 2023. O parte a activităţilor de cercetare, educaţionale şi de promovare sau valorificare a patrimoniului Art Nouveau desfăşurate de INP în cadrul proiectului se va concentra, astfel, asupra Timişoarei - unul dintre cele mai reprezentative oraşe Art Nouveau din România.

Într-o lume continuu globalizată, sub impulsul de uniformizare, specificităţile regionale devin mai puţin proeminente. Dar ele devin mai voloroase pe măsură ce reuşim să creştem dorinţa de a le proteja, de a le promova. Cu cât comunităţile regionale devin mai informate şi mai conştiente de valoarea patrimoniului pe care îl deţin, cu atât mai mult vor deveni ele însele promotorii şi protectorii acestui patrimoniu.

Momentan, în România, patrimoniul Art Nouveau are o vizibilitate limitată, cu atât mai mult când vorbim de oferta turistică. Proiectul îşi propune să crească nivelul de înţelegere al publicului general vizavi de valorile stilului Art Nouveau şi apartenenţa României la o reţea de state care valorifică deja cu succes acest patrimoniu cultural. Potenţialul turistic poate fi crescut pe de o parte prin prezentarea patrimoniului într-o manieră mai atractivă, pe de alta printr-o co-interesare a operatorilor din turism în valorificarea obiectivelor de patrimoniu, prin preluarea mesajelor şi a formatelor europene de turism cultural.

În timp ce consumatorii culturali şi entuziaştii recunosc deja valoarea patrimoniului Art Nouveau, turiştii devin interesaţi abia atunci când informaţia devine cu adevărat accesibilă (atractivă, prietenoasă, interactivă, digitalizată şamd). Proiectul îşi propune să contribuie la crearea de noi oferte turistice prin strânsa cooperare între partenerii proiectului şi prin abordarea membrilor industriei turistice pentru valorificarea informaţiei şi a conţinuturilor generate de componenta de cercetare. respectiv de cea educaţională din proiect.

INP va susţine promovarea bunelor practici în restauarea şi punerea în valoare a patrimoniului Art Nouveau precum şi dezvoltarea şi promovarea traseelor culturale dedicate, deoarece acestea reprezintă instrumente importante pentru conservarea şi promovarea durabilă a patrimoniul cultural. Prin urmare, Institutul va participa la dezvoltarea Planului de acţiune pentru Traseul cultural ArtNouveau şi va organiza activităţi educaţionale şi de promovare (proprii sau în parteneriat) - ocazii cu care va activa reţeaua culturală şi de comunităţi patrimoniale cu care dezvoltă în mod curent activităţi.

Proiect cofinanţat din Fondurile Uniunii Europene (ERDF, IPA II).
Programul de Cooperare Transnaţională Dunărea este un instrument de finanţare al Interreg care urmăreşte îmbunătăţirea aplicării politicilor şi programelor de dezvoltare regională în zona Dunării. În dorinţa de a atinge un nivel înalt şi foarte omogen de integrare teritorială, programul DTP acţionează ca un vector şi un pionier în politicile transnaţionale. Prin ele se obţin rezultate tangibile şi mecanisme eficiente de asociere între diverşii parteneri europeni, care accesează cu succes instrumente financiare EU. Programul finanţează proiecte de dezvoltare şi implementare practică a politicilor cadru, instrumente, servicii şi proiecte pilot.

Informaţii suplimentare: http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/artnouveau2

Termen limită şi calendar nou pentru Apelul de proiecte finanţate prin Timbrul Monumentelor Istorice (sesiunea I / 2021)
Subprogramele "Timişoara Capitală Europeană a Culturii" &
"Reşiţa - 250 de ani de siderurgie"

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) anunţă un nou termen limită pentru depunerea cererilor de finanţare în cadrul apelurilor de proiecte finanţate din Timbrul Monumentelor Istorice (TMI 2021) - subprogramele dedicate Reşiţei, respectiv Timişoarei.

31 martie a.c. este noul termen limită pentru depunerea, în platforma dedicată, a proiectelor în cadrul subprogramelor:
>> "Reşiţa. 250 de ani de siderugie" pentru protejarea patrimoniului industrial - lucrări de întreţinere şi reparaţii curente (1.000.000 lei buget total disponibil);
>> "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii" lucrări de întreţinere şi reparaţii curente (1.000.000 lei buget total disponibil).

Termenul limită pentru finalizarea proiectelor rămâne cel de 31 octombrie 2021.

Noul calendar al Apelului TMI 2021 pentru subprogramele menţionate

Extinderea termenului limită iniţial (1 martie 2021) răspunde semnalărilor primite cu privire la dificultatea pregătirii de cereri de finanţare pentru imobile cu mulţi proprietari - cazul majorităţii clădirilor vizate de acest apel, de exemplu imobile de raport din cartierele istorice ale Timişoarei - , la care se adaugă noutatea şi lipsa experienţei în ce priveşte construirea unor proiecte de intervenţie asupra patrimoniului industrial (Reşiţa. 250 de ani de siderurgie).

Reamintim că la această categorie se primesc propuneri de proiecte pentru:
• lucrări de refacere a integrităţii şi funcţionalităţii sistemelor de acoperire (ex. şarpante, învelitori, decoraţii) şi a sistemele de evacuare a apelor pluviale (ex. jgheaburi, burlane, vazoane, sisteme de prindere); includ şi lucrări pentru instalarea de sisteme paratrăsnet;
• lucrări la finisajele exterioare (asigurare, integrare şi completare a finisajelor); pot include şi mici lucrări de restaurare de componente artistice, integrate în aparatul decorativ al faţadelor;
• lucrări la tâmplăriile ext erioare - porţi, ferestre, vitrine, obloane (înlocuiri locale ale elementelor sau părţilor din elemente componente care sunt deteriorare grav; completări; completare / refacere a finisajelor);
• instalarea de elemente de signaletică (semnalizare de monument istoric / casă memorială / element al unui circuit cultural etc.);
• lucrări dedicate monumentelor de for public, inclusiv amenajarea spaţiului adiacent.

Documentele şi informaţiile necesare pentru a depunde un proiect în cadrul subprogramului "Timişoara Capitală Europeană a Culturii" sunt disponibile urmând acest link.

Documentele şi informaţiile necesare pentru a depunde un proiect în cadrul subprogramului "Reşiţa. 250 de ani de siderurgie" sunt disponibile urmând acest link.
Pentru detalii şi clarificări, e-mail la adresa Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea. sau telefon, la numărul: 021-336.60 interior 114 (în timpul orelor de program).

Potenţialii beneficiari sunt invitaţi, de asemenea, să se aboneze la notificările despre Apelurile de finanţate prin Timbrul Monumentelor Istorice, aici: https://bit.ly/3ppjcaH.


Despre Timbrul Monumentelor Istorice

Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) este o taxă extrabugetară destinată finanţării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice. Timbrul monumentelor istorice se aplică în procent de 2% asupra vânzărilor de produse şi servicii care promovează sau utilizează imagini cu monumente istorice şi se percepe de la operatorii economici, editori sau producători, de la proprietari, titulari ai dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra imobilelor situate în zona de protecţie a monumentelor istorice în zonele construite protejate sau de la beneficiarii veniturilor realizate, după caz.

Dat fiind că scopul instituirii Timbrului Monumentelor Istorice este stimularea protejării patrimoniului construit, proprietarii sau operatorii economici care contribuie în mod direct la protejarea unor monumente istorice cu o sumă cel puţin egală cu cea calculată pentru Timbrul Monumentelor Istorice sunt exceptate de la plată.

Printre cei mai mari contribuabili la fondul Timbrului Monumentelor Istorice în anul precedent (2019) menţionăm instituţii precum Teatrul Naţional din Bucureşti, Opera Naţională Bucureşti sau Turism Felix SA - Băile Felix, în timp ce în categoria exceptaţilor de la plata taxei care au contribuit la protejarea monumentelor istorice dorim să nominalizăm în mod special Compania de Administrare a Domeniului Bran, Teatrul Gong din Sibiu şi Biserica Evanghelica fortificată din satul Viscri, jud. Braşov.

Mai multe informaţii despre Timbrul Monumentelor Istorice sunt disponibile urmând acest link.

Cadrul general pentru utilizarea semnăturii electronice pe documentele şi documentaţiile elaborate şi asumate în domeniile construcţii, arhitectură şi urbanism, care se transmit autorităţilor şi instituţiilor competente cu emiterea de avize, acorduri, aprobări şi autorizaţii, ca alternativă la transmiterea acestora în format fizic cu semnătură olografă şi ştampilă sau parafă profesională este oferit de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 140/2020 pentru stabilirea unor măsuri privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică în domeniile construcţii, arhitectură şi urbanism http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/229308, în baza căreia specialiştii, experţii şi experţii tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice pot semna documentaţiile prevăzute de lege, părţi scrise şi părţi desenate, cu semnătura electronică calificată, care ţine loc atât de semnătură, cât şi de ştampila profesională, pe exemplarele elaborate şi prezentate în format electronic, ca alternativă la semnătură olografă şi aplicarea ştampilei individuale specifice, pe exemplarele fizice ale documentaţiilor de specialitate.
Prevederi privind solicitarea, verificarea, emiterea, suspendarea, modificarea şi revocarea certificatelor calificate pentru semnătura electronică pentru documentele şi documentaţiile elaborate în domeniile construcţii, arhitectură şi urbanism, care se transmit autorităţilor şi instituţiilor competente cu emiterea de avize, acorduri, aprobări şi autorizaţii, ca alternativă la transmiterea acestora în format fizic cu semnătură olografă şi ştampilă sau parafă profesionalăsunt prevăzute în: ORDIN nr. 4.134/3.875/2020 pentru aprobarea Normelor tehnice privind aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2020 pentru stabilirea unor măsuri privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică în domeniile construcţii, arhitectură şi urbanism http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/235087

1. LEGISLAŢIE CARE REGLEMENTEAZĂ ATESTAREA:
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare 
ORDINUL nr. 2495 din 26 august 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice 
ORDIN nr. 3190 din 24 septembrie 2020 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice privind atestarea specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice, aprobate prin OMCPN nr. 2495/2010
ORDIN nr. 2.032 din 14 iulie 1999 pentru înfiinţarea Comisiei de Atestare în Domeniul Monumentelor Istorice şi aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a experţilor în domeniul protejării monumentelor istorice şi a specialiştilor în domeniul conservării şi restaurarii monumentelor istorice (abrogat)
ORDIN nr. 2398 din 25 iunie 2008 privind reorganizarea activităţii de atestare a specialiştilor, experţilor şi verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice şi pentru aprobarea normelor metodologice privind atestarea acestora (abrogat)

2. FORMULARE COMUNICARE ELIBERARE/MODIFICARE CERTIFICAT CALIFICAT:
Formular comunicare eliberare certificat calificat (pdf)
Formular comunicare modificare certificat calificat (pdf)

3. MODEL NOTIFICARE COMUNICARE SANCŢIUNE:
Model notificare comunicare sancţiune (pdf)

4. MODELE CERTIFICATE ATESTARE ÎN VALABILITATE:
Model certificate atestare emise în perioada iunie 2000-octombrie 2008 (pdf)
Model certificate atestare emise în perioada noiembrie 2008-august 2010 (pdf)
Model certificate atestare emise în perioada septembrie 2010-noiembrie 2013 şi octombrie 2019-prezent (pdf)
Model certificate atestare emise în perioada noiembrie 2015-mai 2018 (pdf)

Contact: arh. Anca Filip – secretar CADMI, tel: +4 0726 289 382, e-mail: Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea.
 

Miercuri, 17 februarie, începând cu ora 16:00, pornim o primă călătorie în universul arheologiei, alături de Felix Marcu (arheolog-expert, Directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei) şi Ştefan Bâlici (arhitect, Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului), doi dintre profesioniştii de al căror nume se leagă unul dintre cele mai importante proiecte de promovare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic românesc - Programul Naţional Limes.

Aceasta este, de altfel, şi tema principală de anul acesta a întâlnirilor publicului larg cu arheologia. Urmează, aşadar, un an de descoperiri, cu ajutorul specialiştilor, a celor mai interesante situri arheologice de pe fosta graniţă a Imperiului Roman - pentru care în 2021 România pregăteşte dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO) .

În întâlnirea de mâine, 17 februarie, discutăm, aşadar, de ce e important Programul Naţional Limes şi facem o primă oprire - virtuală şi cu ghidajul specialiştilor - la Castrul roman de la Bologa, jud. Cluj.

Agenda primei întâlniri cu "Aheologia pentru toţi"

Prima parte [ 16:00 - 17:10 ]
Despre patrimoniul arheologic, prin lentila UNESCO - Ştefan Bâlici
Programul Naţional Limes - Felix Marcu
17:10 - 17:15: Pauză
Partea a II-a [17:15 - 18:45 ]
Prezentarea Castrului roman de la Bologa, comuna Poieni, judeţul Cluj
Întrebări
Moderează: Bogdan Şandric (Direcţia Patrimoniu Digital, Institutul Naţional al Patrimoniului).

Conferinţa va fi transmisă live pe pagina de facebook a Institutului Naţional al Patrimoniului.

Mai multe detalii, aici: https://fb.me/e/1cujcsHeT

Vă puteţi abona la notificări despre evenimente viitoare AICI.

________________________________________

De ce vorbim anul acesta despre LIMES?

Pentru că anul acesta România depune dosarul de candidatură pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO) a monumentelor şi siturilor care au format vechea graniţă a Imperiului Roman de pe fluviul Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean. Programul Naţional Limes se referă la cei peste 1.500 km lungime ale limes-ului care străbate teritoriul României - cel mai lung sector al graniţelor antice ale Imperiul Roman, care se desfăşoară pe teritoriul unei structuri statale actuale. Limes-ul este un sistem de graniţă complex, alcătuit preponderent din castre (tabere militare fortificate), turnuri, valuri de pământ şi aşezări urbane fortificate.
Programul Naţional Limes a fost instituit în anul 2014 de Ministerul Culturii cu scopul de a cerceta şi valorifica monumentele şi siturile romane care formau limes-ul roman şi înscrierea lor în Patrimoniul Mondial UNESCO pentru o recunoaştere internaţională a valorii cultural-istorice.

________________________________________

De ce această iniţiativă?

Arheologia este o disciplină care foloseşte instrumente, metode şi reguli proprii, putând fi practicată doar de către specialişti recunoscuţi de comunitatea arheologică şi Ministerul Culturii. Cercetarea arheologică ţine cont de caracterul distructiv al metodelor şi de caracterul fragil şi perisabil al monumentelor şi artefactelor arheologice. Aşadar, dorim ca prin aceste conferinţe să facem cunoscute metoda şi rezultatele cercetărilor arheologice şi să atragem atenţia asupra faptului că patrimoniul arheologic capătă valoare culturală doar în contextul în care a fost descoperit, iar protejarea acestuia este responsabilitatea noastră, a tuturor.
Conferinţele „Arheologia pentru toţi" vor aduce în atenţia tuturor situri arheologice de pe teritoriul României care aparţin epocilor preistorice şi istorice, în cadrul a cca 30 de prelegeri susţinute pe parcursul a 24 de luni. Fiecare sit arheologic va fi prezentat de către coordonatorul ştiinţific al monumentului într-un limbaj cât mai accesibil publicului larg.

________________________________________

Evenimentul este organizat de Institutul Naţional al Patrimoniului sub egida proiectului In-Herit - Centrul Naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural. Proiect finanţat prin Granturile SEE 2014 - 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA


________________________________________
Programul Naţional Limes a fost instituit de către Ministerul Culturii încă din 2014, dar a funcţionat în lipsa vreunei finanţări. Reluat în 2016, condiţiile de desfăşurare a programului, precum şi Regulamentul de Organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale "Limes" au fost modificate pentru o funcţionare mai bună. De asemenea Ministerul Culturii a acordat anual şi un buget dde cheltuieli.
Programul Naţional Limes este un program multianual de cercetare şi valorificare a rezultatelor cercetării în vederea realizării documentaţiei necesare pentru nominalizarea pe Lista Indicativă a României şi ulterior pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a celor mai reprezentative monumente istorice şi situri arheologice au alcătuit Frontierele Imperiului Roman pe teritoriul României.
Până în acest moment, echipa proiectului a identificat peste 350 de situri arheologice care fac parte din ansamblul frontierelor romane. Multe situri au fost cercetate cu ajutorul metodelor non-invazive (LIDAR, geofizică, fotogrametrie, aero-foto interpretare etc.) unele dintre ele fiind chiar descoperiri inedite, necunoscute până în acel moment. Dintre acestea, cele selectate de pe malurile Dunării şi din Dobrogea vor fi înscrise alături de alte situri arheologice similare din Croaţia, Serbia şi Bulgaria, în cadrul dosarului Limesul Dunărean - partea II. Siturile care au făcut parte din frontiera provinciei Dacia (teritoriul ce acoperă azi regiunile Banatului, Transilvaniei şi Olteniei până la Olt) vor fi înscrise separat, sub forma dosarului Limesul Dacic.
Coordonarea şi răspunderea ştiinţifică a Programului Naţional "Limes" este asigurată de Comisia Naţională "Limes" numită prin ordin al Ministrului Culturii, care este forul ştiinţific cu rol de coordonare şi control al activităţilor de cercetare şi a celor necesare întocmirii documentaţiei pentru clasarea obiectivelor Limesului roman din România. Din Comisia Limes fac parte reprezentanţi desemnaţi de către Institutul Naţional al Patrimoniului, institute de profil arheologic, universităţi, muzee. Comisia asigură şi coordonarea managerială şi monitorizarea siturilor arheologice care vor face parte din strategia de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Instituţiile desemnte să fie responsabile pentru sectoarele de limes sunt: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca pentru sectorul Vest, Nord-Vest şi Nord, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni Sfantu Gheorghe pentru sectorul Est, corespunzător Carpaţilor Rasariteni şi Muzeul Naţional de Istorie a României pentru sectorul Sud-Est şi Sud, corespunzător Carpaţilor Meridionali şi sudului României.
Graniţa Imperiului Roman era un sistem foarte bine articulat care era format din diverse componente structurale: castre (tabere militare fortificate), turnuri, valuri de pământ sau ziduri de piatră. Cele mai multe dintre ele se păstrează azi în foma siturilor arheologice, în general sub pământ, vizibile doar ca nişte denivelări, ce necesită să fie cercetate, conservate şi protejate pentru posterioritate.

________________________________________

Castrul roman de la Bologa este localizat pe graniţa din nord-vestul Daciei în stânga Crişului Repede, între Morlaca şi Poieni. Fortificaţia este plasată pe o terasă înălţată în apropiere de locul de vărsare a văii Săcuieului în Criş. Valea Crişului Repede constituie calea de legătură dintre podişul Transilvaniei şi câmpia vestică dinspre Tisa, de aceea rolul strategic al castrului consta, fără îndoială, monitorizarea şi controlul traficului în cea mai potrivită zonă de acces în podişul Transilvaniei.
Fortificaţia se află la c. 5 km în spatele liniei de turnuri de semnalizare, aproape de capătul dinspre est al văii, unde se deschid platourile largi ale provinciei romane. Cel mai important rol al castrului, în afară de acela de bază de operaţiuni, era cel economic. Împreună cu reţeau de turnuri din faţă controlau această importantă ieşire din provinciei, iar acest lucru a fost dovedit în urma analizelor de vizibilitate realizate cu ajutorul sistemelor informatice geografice (GIS)
Cercetările arheologice în castru s-au desfăşurat în 1936, apoi mai extinse între 1967-1976, fiind reluate ulterior în anul 2012. Au fost cercetate porţile de pe incinta fortificaţiei, o parte dintre clădirile din zona centrală, o clădire adiacentă incintei, fiind săpate prin secţiuni lungi şi înguste şi zonele de habitat ale unui castru precum praetentura (zona din faţa clădirii comandamentului)şi retentura (zona din spatele clădirii comandamentului), unde au fost descoperite drumurile care despărţeau barăcile soldaţilor. În exteriorul castrului a fost cercetată doar o clădire termală (baie publică). Începând cu anul 2012 au fost reluate cercetările la una dintre porţi (porta praetoria) şi la clădirea comandantului (praetorium). La primul obiectiv am aflat câteva detalii legate de construcţia porţii de piatră, iar la al doilea obiectiv detalii cu privire la tehnica specială de construcţie, care, împreună cu descoperirile de piese arheologice reprezentative, relevă caracteristici interesante ale acestui tip de clădire. Această ultimă clădire se păstrează, parţial, foarte bine, prin comparaţie cu cele mai cunoscute până acum în provinciile de graniţă ale Imperiului Roman. Multe dintre încăperi sunt încălzite pe sisteme instalate sub podea, care a putut să fie documentată deoarece şi aceasta s-a păstrat destul de bine. Peste podea au fost edificaţi pereţi de compartimentare din care s-au păstrat c. 10 cm, dar şi praguri de trecere dintr-o încăpere în alta, caz unic în Dacia. Dintre toate clădirile din castru aici se desfăşura cea mai intensă viaţă socială, pentru că comandantul trupei era singurul care putea locui împreună cu familia. Vom vedea, în analogie cu o clădirea similară din Anglia (Vindolanda), cât de similară cu a noastră a fost viaţa celor care trebuie să fi trăit aici.

Bibliografie
· Gudea, N., 1997a. Der Dakische Limes. Materialen zu seiner Geschichte, Jahrbuch des Römisch-Germanischen Zentralmuseums Mainz, 44, p. 1-113.
^· Gudea, N. 1997b. Castrul roman de la Bologa-Resculum, Zalău (Ghid al monumentelor arheologice 1).
· Johnson, A. 1987. Römische Kastelle des 1. und 2. Jahrhunderts n. Chr. in Britannien und in den germanischen Provinzen des Römerreiches. Mainz a. R
· Marcu, F., 2009. The internal planning of Roman forts of Dacia,Cluj-Napoca, Ed. Mega, 301 p.
· Marcu, F., Cupcea, G. 2015. Recent developments in the fort of Bologa and on the northwestern Dacian limes. Dacia N.S., LIX, 67-82.

Manager de proiect în cadrul proiectului „Restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman"

CENTRALIZATOR

cu rezultatul contestaţiei cu privire la proba scrisă a concursului organizat în zilele de 25.01.2021 şi 29.01.2021 la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Afişat astăzi 28.01.2021, ora 10.00.

Secretar comisie concurs
Cristina Aura NEAGU