Manager de proiect în cadrul proiectului „Restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman"

CENTRALIZATOR

cu rezultatele probei scrise la concursul organizat în zilele de 25.01.2021 şi 29.01.2021 la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Contestaţiile cu privire la rezultatele probei scrise se pot depune în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afişării, respectiv până la 27.01.2021, ora 10.00.
Afişat astăzi 26.01.2021, ora 10.00.

Secretar comisie concurs
Cristina Aura NEAGU






 

Manager de proiect în cadrul proiectului „Restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman"

CENTRALIZATOR

cu rezultatele selecţiei dosarelor la concursul organizat în zilele de 25.01.2021 şi 29.01.2021 la Institutul Naţional al Patrimoniului.

Contestaţiile cu privire la rezultatul selecţiei dosarelor se pot depune în termen de cel mult o zi lucrătoare de la data afişării, respectiv până la 21.01.2021, ora 10.00.
Afişat astăzi 20.01.2021, ora 10.00.

Secretar comisie concurs
Cristina Aura NEAGU






 

Nr. 7416/29.12.2020


Anunţ public de scoatere la concurs a postului contractual temporar vacant
Manager de proiect în cadrul proiectului
Restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman


I. DESCRIEREA PROIECTULUI:
Proiectul propune restaurarea şi punerea în valoare a Conacului Marghiloman de la Hagieşti, comuna Sineşti, judeţul Ialomiţa - monument istoric de importanţă naţională, în prezent nefolosit şi supus unui proces de degradare continuu. Proiectul va reda comunităţii locale, regionale şi naţionale un reper cultural valoros - situat într-o zonă slab dezvoltată turistic şi economic - contribuind la dezvoltarea comunitară locală şi la conectarea Hagieştiului şi a împrejurimilor la circuitele turistice şi economice regionale existente sau în curs de dezvoltare. Obiectivele proiectului nostru vin în continuarea unor strategii naţionale culturale şi educaţionale precum şi a unor documente strategice europene. Un exemplu în acest sens este Strategia 21, care urmăreşte trei direcţii de acţiune - socială, dezvoltare teritorială şi economică, cunoaştere şi educaţie - abordate şi de proiectul nostru. Obiectivul general al proiectului - restaurarea şi punerea în valoare a conacului şi constituirea unui model de practică în domeniul managementului patrimoniului cultural - îl conţine pe cel al cointeresării comunităţii locale. Obiectivul specific - impulsionarea dezvoltării comunitare locale şi implicarea comunităţii în valorificarea patrimoniului - va fi atins prin consistenta componentă educaţională a proiectului, ce are în vedere atât publicul tânăr, cât şi pe cel vârstnic (ateliere de formare tematice, ateliere de educaţie non-formală, formare pentru profesori), prin componenta dedicată consultării continue şi co-creării identităţii culturale a locului, respectiv prin îmbogăţirea şi accesibilizarea ofertei locale culturale şi de petrecere a timpului liber. Activităţile proiectului se adresează unui public ţintă local numeros - circa 2700 de persoane numai în comuna Sineşti, aproximativ 30.000 în toate cele 10 localităţi din zonă vizate - dintre care aproximativ 3.000 reprezintă public tânăr, copii şi adolescenţi. Pentru adecvarea activităţilor şi asigurarea unui impact local semnificativ, beneficiem de contribuţia ca activităţi şi de transferul de expertiză şi bune practici din direcţia partenerilor proiectului: Asociaţia Moara de Hârtie (dezvoltare comunitară prin educaţie şi stimularea creaţiei şi meşteşugurilor locale), Asociaţia Sonoro (ateliere de educaţie muzicală, concerte şi produse pentru turism cultural) şi partenerul norvegian Høgskulen for landbruk og bygdeutvikling (HLB)(dezvoltare rurală, dezvoltare comunitară). Un alt obiectiv specific al proiectului urmăreşte introducerea în circuitele turistice locale şi naţionale existente sau emergente a Conacului Marghiloman, construirea unui brand puternic, unui portofoliu de produse culturale şi turistice, creşterea vizibilităţii acestora şi stimularea turismului generator de venituri şi impact pozitiv în comunitate.
Durata derulării proiectului: octombrie 2020 - aprilie 2024
Durata contractului de muncă: ianuarie 2021 - aprilie 2024
Coordonator: Institutul Naţional al Patrimoniului
Parteneri: Asociaţia Sonoro, Asociaţia Moara de Hârtie , Høgskulen for grøn utvikling (HGU)/Norwegian University College of Agriculture and Rural Development





II. DENUMIREA POSTULUI: Manager de proiect
a) durată determinată : februarie 2021 - aprilie 2024
b) normă de lucru: 8h/zi
c) presupune deplasări în ţară şi în străinătate.

III. DESCRIEREA POSTULUI:
Atribuţii şi responsabilităţi:
1. Coordonează implementarea proiectului şi gestionarea contractului de finanţare.
2. Asigură respectarea cerinţelor din contractul de finanţare de către promotorul de proiect şi de către parteneri.
3. Propune şi iniţiază măsuri interne adecvate pentru asigurarea respectării specificaţiilor din cererea de finanţare cu privire la activităţile ce trebuie derulate şi rezultatele ce trebuie obţinute.
4. Păstrează relaţia cu finanţatorul proiectului şi întreprinde toate măsurile necesare pentru buna comunicare cu acesta.
5. Coordonează activitatea echipei de proiect din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului şi menţine legătura cu responsabilii de proiect ai partenerilor, exercitând controlul asupra acţiunilor acestora.
6. Realizează rapoartele tehnice periodice şi cel final ale proiectului.
7. Supervizează realizarea rapoartelor financiare periodice şi cel final ale proiectului.
8. Realizează planificarea activităţilor şi revizuirea periodică a acesteia.
9. Coordonează şi contribuie nemijlocit la activităţile aflate în responsabilitatea directă a promotorului de proiect.
10. Reprezintă proiectul şi promotorul de proiect în cadrul acţiunilor de informare şi în relaţiile cu factorii interesaţi ai proiectului.
11. Controlează şi verifică respectarea cerinţelor proiectului de către membrii echipei de proiect şi de către parteneri.
12. Coordonează evaluarea internă periodică, analizează progresul proiectului şi propune măsuri corective, după caz.
13. Coordonează realizarea achiziţiilor de servicii şi bunuri din cadrul proiectului.
14. Participă la evenimentele organizate în cadrul proiectului.
15. Participă la întâlniri cu reprezentanţii grupurilor interesate şi menţine constant legătura cu aceştia, facilitând implicarea lor în activităţile proiectului.
16. Participă, atunci când este considerat necesar, pentru a prezenta proiectul la evenimente organizate de finanţator sau alte entităţi precum instituţii, ONG etc.
17. Comunică şi colaborează cu departamente ale Institutului Naţional al Patrimoniului, cu terţi, instituţii publice şi private la nivel naţional, regional sau local, dar şi cu persoane fizice care pot sprijini cu informaţii şi/sau expertiză concludentă pentru atingerea rezultatelor scontate ale proiectului.



IV. CONDIŢII DE PARTICIPARE:
Poate participa la concursul pentru ocuparea postului, persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a. are cetăţenia română, cetăţenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi domiciliul în România;
b. cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c. are vârsta minimă reglementată de prevederile legale;
d. are capacitate deplină de exerciţiu;
e. are o stare de sănătate corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale eliberate de medicul de familie sau de unităţile sanitare abilitate;
f. îndeplineşte condiţiile de studii şi, după caz, de vechime sau alte condiţii specifice potrivit cerinţelor postului scos la concurs;
g. nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului ori contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiţiei, de fals ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

1. STUDII DE SPECIALITATE:
a) studii superioare de lungă durată sau studii în regim Bologna ciclul 1 în domeniile: ştiinţe sociale, umaniste, comunicare; ştiinţe politice, administrative, economice, juridice; arhitectură; istoriei artei, finalizate cu diplomă de licenţă;
b) certificat de competenţe în domeniul managementului de proiect.

2. VECHIMEA ÎN MUNCĂ/SPECIALITATE NECESARĂ:
a) minimum 5 ani experienţă în muncă;
b) minimum 2 ani experienţă în domeniul implementării de proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.

3. CUNOŞTINŢE DE OPERARE/PROGRAMARE PE CALCULATOR:
cunoştinţe solide de operare pe calculator, în special procesare de text şi calcul tabelar şi este eficient în utilizarea resurselor şi instrumentelor TIC.

4. LIMBI STRĂINE:
cunoaşterea la nivel de utilizare independentă limba engleză (citit, scris, vorbit), nivel B2 potrivit cadrului european al competenţelor lingvistice.

5. COMPETENŢE ŞI APTITUDINI NECESARE:
a) experienţă în coordonarea de echipe;
b) capacitate de evaluare, analiză, sinteză, asumare de responsabilităţi;
c) capacitate de a lua decizii, de organizare şi planificare;
d) spirit de observaţie şi iniţiativă;
e) capacitate de lucru în echipă şi individual;
f) abilităţi de comunicare şi de relaţionare interpersonale;
g) abilitatea de a lucra în context multidisciplinar şi intercultural;
h) capacitate de lucru sub stres;
i) integritate, punctualitate, promptitudine, confidenţialitate.

6. CERINŢE SPECIFICE:
Se consideră avantaj derularea de proiecte în domeniul patrimoniului cultural şi experienţa în proiecte de cooperare europeană sau internaţională.

V. DOCUMENTE SOLICITATE (cf. HG 286/2011):
a. cerere înscriere concurs adresată directorului INP;
b. CI + copie;
c. copiile documentelor care să ateste nivelul studiilor şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări, precum şi copiile documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor specifice ale postului solicitate;
d. CV;
e. copia carnetului de muncă conformă cu originalul sau adeverinţă care să ateste vechimea în muncă;
f. adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate (tip cf. Ministerului Sănătăţii);
g. cazier judiciar sau o declaraţie pe propria răspundere că nu are antecedente penale care să-l facă incompatibil cu funcţia pentru care candidează.



VI. BIBLIOGRAFIA ŞI TEMATICA CONCURSULUI:
1. Ghidul solicitantului din cadrul apelului - Restaurarea şi revitalizarea monumentelor istoricedin programul RO-CULTURA;
2. Ordinul de ministru număr 2249/15.04.2019 cu privire la aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru consolidarea antreprenoriatului cultural şi dezvoltarea audienţei şi a publicului în cadrul programului RO-CULTURA, cu modificările şi completările ulterioare;
https://www.ro-cultura.ro/files/apel-1.1/RO/00_OMCIN%202545%20din%2005.06.2019.pdf
3. Ghidul beneficiarului pentru programul RO-CULTURA;
4. Propunerea de Strategie pentru cultură şi patrimoniu naţional 2016-2020;
6. HG nr. 593/2011 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Patrimoniului, republicată;
7. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
8. Legea nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului imaterial;

VII. LOCUL, DATA ŞI ORA DESFĂŞURĂRII CONCURSULUI:

Dosarele pentru înscrierea la concurs se depun până la data de 19.01.2021, ora 10.00 la sediul Institutului Naţional al Patrimoniului: Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti (etaj 1, Secretariat).
Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afişează la sediul Institutului şi pe pagina de internet a acestuia cel târziu la data de 20.01.2021, ora 10.00.
Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele selecţiei dosarelor de înscriere pot depune contestaţie cel târziu la data de 21.01.2021, ora 10.00. Rezultatele contestaţiilor se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 22.01.2021, ora 10.00.

CALENDARUL CONCURSULUI:
Concursul va consta într-o probă scrisă şi interviu.
1. Proba scrisă va consta în redactarea unei lucrări, pe baza bibliografiei date şi se va desfăşura în data de 25.01.2021, ora 10.00 (fără a se depăşi durata maxim admisă de 3 ore) la sediul INP din Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti (etaj 1, Bibliotecă).
Rezultatele probei scrise se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 26.01.2021, ora 10.00.
Candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie cel târziu la data de 27.01.2021, ora 10.00. Rezultatele contestaţiilor depuse se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 28.01.2021, ora 10.00.

2. Interviul se va desfăşura în data de 29.01.2021, ora 10.00, la sediul INP din Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 16, sector 4, Bucureşti ( etaj 1, Bibliotecă).
Rezultatele interviului se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 01.02.2021, ora 10.00.
Candidaţii nemulţumiţi pot depune contestaţie cel târziu la data de 02.02.2021, ora 10.00.
Rezultatele contestaţiilor depuse se afişează la sediul şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 03.02.2021, ora 10.00.
Rezultatul final al concursului se afişează la sediu şi pe pagina de internet a INP cel târziu la data de 03.02.2021, ora 17.00.
Pentru postul de Manager de proiect, salariul este de 5.700 lei brut.
Persoana de contact din cadrul Biroului Resurse Umane este dna. Lidia Gabriela Negrea, tel: 0213366073.
Situl web al institutului este: www.temp-18-250.cimec.ro
Reprezentant legal,
Manager,
Conf. dr. arh. Ştefan Bâlici

Institutul Naţional al Patrimoniului deschide o nouă sesiune de finanţare pentru protejarea monumentelor istorice, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice (TMI). Sesiunea cuprinde patru apeluri distincte: 1 Intervenţii de urgenţă; 2. Proiectare; 3. Reşiţa - 250 de ani de siderurgie; 4. Timişoara - Capitală Europeană a Culturii.

Proiectele se pot depune online, pe platforma dedicată TMI, între 25 ianuarie şi 1 martie. Perioada de punere în aplicare a proiectelor este cuprinsă între data semnării contractului (dată estimată 1 mai) şi 31 octombrie 2021.

Pentru detalii vă rugăm să urmăriţi întregul anunţ aici.

Suma maximă care poate fi solicitată pentru finanţarea unui proiect în cadrul subprogramului de acţiuni tematice - Reşiţa, 250 de ani de siderurgie, pentru intervenţii de întreţinere şi reparaţii curente este de 100.000 lei.

La această categorie se primesc propuneri pentru:

 lucrări de refacere a integrităţii şi funcţionalităţii sistemelor de acoperire (ex. şarpante, învelitori, decoraţii) şi a sistemele de colectare şi evacuare a apelor pluviale (ex. jgheaburi, burlane, vazoane, sisteme de prindere, rigole); includ şi lucrări pentru instalarea de sisteme paratrăsnet;
 lucrări la finisajele exterioare, inclusiv pavaje/pardoseli (asigurare, integrare şi completare); pot include şi mici lucrări de conservare a componentelor artistice integrate în aparatul decorativ al faţadelor şi a componentelor tehnice;
 lucrări la tâmplăriile exterioare - porţi, ferestre, vitrine, obloane (înlocuiri locale ale elementelor sau părţilor din elemente componente care sunt deteriorare grav; completări; completare / refacere a finisajelor);
 lucrări la utilaje şi echipamente tehnice care fac parte integrantă din monumentul istoric;
 instalarea de elemente de signaletică (semnalizare de monument istoric / casă memorială / element al unui circuit cultural etc.);
 lucrări dedicate monumentelor de for public, inclusiv amenajarea spaţiului adiacent.

Ca urmare a mai multor solicitări venite din partea potenţialilor beneficiari ai finanţării din fondul TMI pentru subprogramele 3 Reşiţa -250 de ani de siderurgie si 4 Timişoara - capitală europeană a culturii, termenul de depunere al dosarelor de finanţare se prelungeşte cu două zile. Astfel noul calendar este următorul:

Suma maximă care poate fi solicitată pentru finanţarea unui proiect în cadrul subprogramului de acţiuni tematice - Timişoara Capitală Culturală Europeană, pentru intervenţii de întreţinere şi reparaţii curente este de 100.000 lei.

La această categorie se primesc propuneri pentru:

 lucrări de refacere a integrităţii şi funcţionalităţii sistemelor de acoperire (ex. şarpante, învelitori, decoraţii) şi a sistemele de colectare şi evacuare a apelor pluviale (ex. jgheaburi, burlane, vazoane, sisteme de prindere, rigole, racorduri la canalizarea pluvială); includ şi lucrări pentru instalarea de sisteme paratrăsnet;
 lucrări la finisajele exterioare şi interioare (doar pentru spaţiile comune - coridoare, case de scară, cursive, curţi interioare - care vor fi introduse într-un circuit public), inclusiv pavaje/pardoseli (asigurare, integrare şi completare); pot include punctual şi lucrări de conservare a componentelor artistice integrate în aparatul decorativ al faţadelor;
 lucrări de întreţinere şi reparaţii la componente tehnice istorice (ex. ascensoare);
 lucrări la tâmplăriile exterioare - porţi, ferestre, vitrine, obloane (înlocuiri locale ale elementelor sau părţilor din elemente componente care sunt deteriorate; completări; completare / refacere a finisajelor);
 instalarea de elemente de signaletică exterioară (ex. semnalizare de monument istoric / casă memorială / element al unui circuit cultural) şi interioară (ex. ghidaj, evacuare, numerotare şi denumire spaţii);
 lucrări dedicate monumentelor de for public, inclusiv amenajarea spaţiului adiacent.

Ca urmare a mai multor solicitări venite din partea potenţialilor beneficiari ai finanţării din fondul TMI pentru subprogramele 3 Reşiţa -250 de ani de siderurgie si 4 Timişoara - capitală europeană a culturii, termenul de depunere al dosarelor de finanţare se prelungeşte cu două zile. Astfel noul calendar este următorul:

Suma maximă care poate fi solicitată pentru finanţarea unui proiect în cadrul subprogramului de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice este de 140.000 lei.

La această categorie se primesc propuneri pentru:
 proiecte de anvergură şi complexitate redusă, elaborate pentru toate fazele de proiectare (DALI, PT, DTAC şi DE);
 proiecte complexe, elaborate la faza DALI, inclusiv studii şi cercetări;
 proiecte pentru care există DALI avizat şi se elaborează fazele de proiectare PT, DTAC şi DE;
 proiecte fază unică (PFU) pentru componente artistice.

Suma maximă care poate fi solicitată pentru finanţarea unui proiect în cadrul subprogramului intervenţii de urgenţă (ante- şi post-dezastru) este de 200.000 lei.

La această categorie se primesc propuneri de proiecte pentru: 

 intervenţii directe - consolidare e elementelor structurale şi de arhitectură;
 intervenţii indirecte - sprijiniri, eşafodaje, acoperiri de protecţie;
 lucrări conexe - desfacere/refacere a instalaţiilor/echipamentelor, finisajelor interioare şi exterioare, învelitorilor şi altor elemente, necesare pentru realizarea intervenţiilor.

Back Up - Valorificarea arhivei istorice a Comisiunii Monumentelor Istorice
Peste 18.000 de documente, din 704 dosare ale arhivei Comisiunii Monumentelor Istorice, disponibile online.

Informare de presă, 23 decembrie - Arhiva digitală a Comisiunii Monumentelor Istorice

www.arhivacomisiuniimonumentelor.ro - este LIVE şi stă la dispoziţia tuturor cercetătorilor şi persoanelor interesate de istoria protecţiei patrimoniului construit. Arhiva primei instituţii dedicate conservării şi restaurării monumentelor publice de pe teritoriul României face obiectul unul proiect multianual derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), în parteneriat cu Universitatea din Bucureşti şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Proiectul de scanare şi digitizare derulat în perioada 2019-2020 a avut ca obiectiv conservarea, protejarea, valorificarea uneia dintre cele mai importante arhive istorice din România şi, în acelaşi timp, accesibilizarea informaţiilor pentru categoriile de public interesate în mod special de informaţia istorică despre patrimoniul imobil - specialişti, studenţi, cercetători ai unor domenii conexe, publicul larg pasionat.
Cu o vechime mai mare de 100 de ani, arhiva Comisiunii Monumentelor Istorice conţine un număr impresionant, de peste 120.000 de documente adunate de-a lungul celor 55 de ani de activitate (1892-1948) - un patrimoniu mobil fragil şi puţin accesibil datorită suportului pe care se află. Institutul Naţional al Patrimoniului este principala instituţie din România care gestionează activităţile de protejare a monumentelor istorice asumate de statul român, inclusiv prin păstrarea arhivelor instituţiilor ce au funcţionat în acest domeniu.

În ultimii 30 de ani, marcaţi de numeroase reorganizări şi de subfinanţarea domeniului, a devenit evidentă stringenţa accesibilizării şi salvgardării, prin digitizare, a acestui depozit de informaţii istorice, constând din studii istorice, devize, relevee, planuri, corespondenţă administrativă şi tehnică, decizii, ce acoperă problemele de restaurare, conservare şi valorificare a monumentelor istorice.

Proiectul multianual Back-up - Valorificareaarhivei istorice a Comisiunii Monumentelor Istorice reuşeşte, pe de o parte, accesibilizarea şi punerea în valoare a acestei baze informaţionale, reper al procesului de restaurare a monumentelor istorice, prezentând demersurile, problematica şi rezultatele Comisiunii Monumentelor Istorice din România. Pe de altă parte, activitatea echipei INP implicate în proiect nu s-a limitat la simpla digitizare a ahivei, ci a urmărit deopotrivă corectarea neclarităţilor, contextualizarea informaţiei parcurse şi îmbogăţirea ei, prin corelarea la stadiul cunoaşterii actuale. Toate acestea marchează, în plus, un punct zero al valorificării acestui tezaur informaţional, prin accesibilizare în scopul cercetări şi demersuri de promovare viitoare.

Dintre cele 3885 dosare, au fost scanate peste 1350, însumând 40.000 de documente. Acestea se regăsesc identificate şi localizate conform numărului de dosar din arhivă, adresei, Codului LMI, denumirii, pe www.arhivacomisiuniimonumentelor.ro.

Documentele pot fi descărcate sub forma unui fişier PDF, compus din conţinutul integral al unui dosar, dar pot fi vizualizate şi sub forma unor albume uşor de răsfoit, cu posibilitatea deschiderii fiecărei pagini din dosar. În luna decembrie vor putea fi consultate peste 18.000 de documente ce sunt prezente în 704 dosare, a doua parte din arhiva deja scanată - reprezentând 23.000 de documente - urmând să fie accesibile din luna ianuarie a anului 2021.

Activitatea de scanare şi de digitizare (2019-2020)

Dosarele care constituie Arhiva Comisiunii sunt în număr de 3806 şi prezintă documente referitoare la cercetarea, restaurarea, conservarea, demolarea monumentelor istorice, alături de informaţii conexe. Aceste dosare au fost inventariate alfabetic, pe localităţi. Întrucât îndosarierea (legarea) documentelor s-a realizat cu mulţi ani în urmă, uneori într-un dosar se află date privind mai multe monumente din localităţi diferite. Documentaţiile de acest tip se referă la monumente care fac parte din aceeaşi parohie (în cazul bisericilor) sau din zone apropiate. Dosarele 3807-3885 se referă la legislaţie, studii, norme, expoziţii, muzee şi colecţii, liste de monumente istorice, membri CMI, rapoarte de activitate, cercetări arheologice, procese-verbale, şedinţe de avizare, documente refeitoare la organizarea şi serviciile CMI. Cele mai vechi materialele documentare din arhiva Comisiunii, existente astăzi la Institutul Naţional al Patrimoniului, datează din 1921.

Pregătirea materialelor pentru publicare în fomat digital nu a constat doar în acţiunea de digitizare, ci şi în studierea şi lămurirea contextelor despre care vorbesc acestea, începând de la chestiunea de bază a identificării monumentelor şi a localizării lor administrative - inclusiv în raport cu diferitele reorganizări administrative şi schimbări de denominaţie şi toponimie (localităţi dispărute sau unificate. În mod similar, identificarea monumentelor menţionate în documente şi a codului din Lista Monumentelor Istorice asociat a presupus o documentare atentă, întrucât în multe dintre dosare datele erau evazive, unele conţinând doar un chestionar sau o sesizare din partea autorităţilor locale din acea perioadă, către Comisiune. Acest proces de corectare şi identificare a conţinutului dosarelor este continuu şi permanent, aflându-se într-o constantă îmbunătăţire şi rafinare.

Condiţiile improprii de păstrare au determinat deteriorarea în timp a arhivei istorice, fapt care a condus la probleme serioase în timpul scanării efective, care nu a afectat, din fericire, integritatea documentelor pe suport fragil, din hârtie.

Importanţa accesibilizării arhivei Comisiunii pentru domeniul protejării patrimoniului

Activitatea Comisiunii reprezintă o frescă a întregii problematici cu care se confruntau în acea perioadă cei care decideau soarta protejării monumentelor istorice, cuprinzând informaţii inedite privind atitudinea, deciziile, întreg parcursul unui proces de restaurare al unui monument, utile şi necesare chiar şi în prezent.

Prin proiectul de digitizare a arhivei CMI vor fi, de pildă, puse în circulaţie date cu privire la chestionarele din anul 1921, prima mare acţiune de colectare şi inventariere a datelor istorice despre monumentele din întreaga ţară. De asemenea, în arhivă există date referitoare la multe dintre monumentele demolate, dispărute, care pot recompune istoria acestora.

De asemenea, documentele parcurse ne indică marile eforturi pe care Comisiunea le-a făcut pentru realizarea unor lucrări de restaurare ample, precum şi toate activităţile de cercetare, inventariere, protecţie pe care le-a întreprins în scopul demarării unor cercetări arheologice de maximă importanţă, precum cele de la siturile asociate perioadei Antichităţii Clasice, de la Adamclisi, Callatis, Tomis, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Histria, etc.

Nu în ultimul rînd, există date importante referitoare la monumentele istorice din Basarabia şi Bucovina, care completează un deficit informaţional.

Despre Comisiunea Monumentelor Istorice

Le data de 17 noiembrie 1892, era promulgată prin decret regal prima Lege pentru conservarea şi restaurarea monumentelor publice. Decretul regal prevedea înfiinţarea unei Comisiuni care urma să lucreze pe lângă Ministerul Instrucţiunii Publice. Cel mai important obiectiv al Comisiunii Monumentelor Istorice, era întocmirea inventarului general al monumentelor, evidenţă ce constituia baza oricărei acţiuni viitoare privind monumentele istorice.

În 1908, pentru prima dată, Comisiunea a lansat Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, publicaţie ce continuă să fie tipărită şi în prezent de Institutul Naţional al Patrimoniului. De-a lungul celor 55 de ani de existenţă, Comisiunea a aparţinut administrativ fie de Ministerul Educaţiei, fie de Ministerul Cultelor, iar după anii 1920 a devenit un organ de sine stătător, dar în componenţa unui minister (al Cultelor, Educaţiei sau Culturii). Legea Monumentelor Istorice din 1919 a sporit rolul Comisiunii şi responsabilităţile acesteia, mai ales în urma unificării teritoriale a României. Sunt înfiinţate Comisiunile regionale (Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Oltenia), cărora le erau trimise norme şi instrucţiuni în acţiunea de salvare a monumentelor. Serviciul Tehnic, nou înfiinţat, coordonat de către arhitectul Nicolae Ghika Budeşti, a fost transformat într-un serviciu extrem de important pentru activitatea desfăşurată de Comisiune. Aceasta a demarat o activitate de inventariere a monumentelor istorice, trimiţând pe teritoriul întregii ţări formulare tipizate (chestionare) către parohii, cuprinzând date complexe despre monumente: localizare, tipul monumentului, datare, descriere, ctitori, reparaţii anterioare, patrimoniu, inscripţii, legende. Desfiinţată în anul 1948, arhiva Comisiunii, mutată prin subsoluri, poduri şi mansarde, lipsită de pază şi expusă condiţiilo imadecvate, a fost deteriorată. INP păstrează astăzi cea mai mare parte a arhivei ce constituie activitatea Comisiunii Monumentelor Istorice, iar în cadrul Arhivelor Naţionale ale României din Bucureşti se află încă 288 de dosare care aparţin CMI (anii 1892-1920). Comisiile regionale dispun de fonduri de arhivă pentru Transilvania şi Banat, ce se regăsesc la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca şi la Muzeul Banatului din Timişoara.

De numele Comisiunii Monumentelor Istorice se leagă activitatea unor personalităţi marcante, precum Vasile Alexandrescu Urechia, istoric - primul preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1892-1901), Ioan Kalinderu, jurist - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1901-1913), Constantin I. Istrati, chimist, medic - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1913-1918), Dimitrie Onciul, istoric - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1919-1923), Nicolae Iorga, istoric - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1923-1940), Alexandru Lapedatu, istoric - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1940-1947), Constantin Daicoviciu, istoric - preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (1947-1948), Vasile Pârvan, istoric - membru al Comisiunii Monumentelor Istorice (1910-1927), Ermil A. Pangrati, inginer - membru al Comisiunii Monumentelor Istorice (1911-1915), Gheorghe Balş, arhitect - membru al Comisiunii Monumentelor Istorice (1913-1934), Arthur Verona, pictor - membru al Comisiunii Monumentelor Istorice (1919-1946). Mai multe detalii despe pesonalităţile CMI, în secţiunea dedicată: https://arhivacomisiuniimonumentelor.ro/membri-marcanti-ai-comisiunii-monumentelor-istorice/

Pentru mai multe informaţii vă rugăm să o contactaţi pe d-na Daniela Mihai, Director Adjunct, Această adresă de email este protejată de spambots. Trebuie să aveți JavaScript activat ca să o puteți vedea., tel: 0743.176.449.

Hai să vorbim despre patrimoniu ... la viitor

Publicul interesat de patrimoniu, invitat să participe la creionarea agendei Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural

Informare de presă   
Bucureşti, 18.12.2020

Consultările pentru definirea agendei viitorului Centru național de informare și promovare a patrimoniului cultural continuă cu o invitație adresată publicului, sub forma unui chestionar. Platforma comunității proiectului – laviitor.temp-18-250.cimec.ro – găzduiește două versiuni de chestionardespre nevoile și practicile de informare cu privire la patrimoniul cultural din România. Prin intermediul acestora, atât specialiștii din domeniu, cât și toți cei interesați de patrimoniul cultural pot participa la definirea direcțiilor prioritare ale viitorului centru de informare.

Institutul Național al Patrimoniului (INP) a dat, în vara acestui an, startul proiectului In-Herit - Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural și în același timp unei necesare dezbateri naționale despre viitorul patrimoniului cultural românesc. Proiectul – un parteneriat între Institutul Național al Patrimoniului, Fundația ProPatrimonio, Asociația Da'DeCe și Norwegian Crafts Institute (Institutul meșteșugurilor din Norvegia), finanțat prin Programul RO-CULTURA, cu sprijinul Granturilor SEE 2014-2021 – își propune dezvoltarea unui centru de informare și promovare a patrimoniului cultural și îmbunătățirea accesului publicul larg la servicii de informare și educare în acest domeniu fascinant, însă complex și îndelung încercat.

,,Patrimoniul nostru cultural este mult mai divers și mai bogat decât decupajele și clișeele care ajung, cel mai adesea, în atenția publicului larg. Interesul oamenilor pentru moștenirea culturală trebuie, mai întâi evaluat, iar apoi hrănit cu informație corectă și relevantă. Patrimoniul are un potențial important de a influența pozitiv dezvoltarea comunităților afectate de tranziția postcomunism, migrație, depopulare / supra-populare și, mai nou, de efectele crizei sanitare. Depindem, însă, de cunoașterea nevoilor și practicilor de informare ale publicului cu privire la patrimoniul cultural - esențială pentru reconectarea domeniului la realitățile vremurilor și activarea acestui potențial. Nu puteam porni proiectul Centrului național de informare și promovare a patrimoniului decât printr-o consultare publică cât mai amplă – formalizată, astăzi, prin intermediul acestor chestionare, la care sperăm că vor răspunde cât mai mulți dintre cei care iubesc patrimoniul sau care și-ar dori să-l cunoască mai bine” declară Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Viitorul centru de informare trebuie să răspundă unor nevoi reale și cât mai atent documentate, resimțite atât de comunitatea de specialitate, cât mai ales de publicul doritor de informație și conținut de calitate despre patrimoniul cultural al României. Fie că vorbim despre monumente istorice, patrimoniu mobil, imaterial sau digital, Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural va oferi deopotrivă informație și mecanisme de educație și promovare care să îmbunătățească accesul publicului larg și capacitatea comunității de specialitate de a acționa în acord cu cerințele și provocările societății actuale.

Proiectul In-Herit – care beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 948 211 lei și va fi implementat pe o durată de 18 luni (iulie 2020 - decembrie 2021) – prevede consultări ample, atât cu specialiștii și organizațiile implicate deja în protejarea și promovarea patrimoniului, cât și cu publicul viitor al Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural. Platforma https://laviitor.temp-18-250.cimec.ro va găzdui în perioada următoare, pe lângă cele două chestionare, o serie de oportunități de consultare, invitații la evenimente și dezbateri publice în jurul principalelor dileme și soluții pentru promovarea patrimoniului cultural.
Publicul interesat este invitat să se înscrie în această comunitate în formare urmând acest link.

Pentru mai multe informații despre proiect, accesați platforma  https://laviitor.temp-18-250.cimec.ro sau site-ul Institutului Național al Patrimoniului. 

Despre partenerii proiectului

Institutul Național al Patrimoniului (INP) - beneficiarul finanțării - este principala instituție centrală care pune în aplicare politicile publice ale Ministerului Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural în România. INP derulează activități de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural – imobil, mobil, imaterial și digital – și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural – Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale. De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice [PNR] – principalul instrument prin care statul asigură finanțarea lucrărilor de protejare, restaurare și punere în valoare a patrimoniului imobil –, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice [TMI], gestionează atestarea specialiștilor și experților din domeniul patrimoniului imobil, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană [europeana.eu], elaborează dosarele de nominalizare pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial și coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European. Mai multe detalii pe www.temp-18-250.cimec.ro.
Institutul Norvegian al Meșteșugurilor din Lillehammer are drept scop documentarea, prezervarea și promovarea cunoașterii, culturii și profesiilor din domeniul meșteșugurilor tradiționale, precum și încurajarea interesului publicului general pentru aceste practici și metode.  Mai multe detalii pe  https://eng.handverksinstituttet.no/ .
Fundația Pro Patrimonio derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere a celui arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale. Mai multe detalii pe www.propatrimonio.org .
Asociația Da’DeCe promovează în moduri inedite educația culturală, cu precădere pe cea muzeală, în rândul familiilor și copiilor, urmărind înțelegerea de către publicul tânăr a semnificației culturii în sens larg și facilitând accesul spiritual și fizic la patrimoniul cultural. Mai multe detalii pe  https://asociatiadadece.ro/ .

Despre finanțatori

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.